3,057 matches
-
poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929, 22; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 397-398; Bucur, Istoriografia, 56-57; Dicț. lit. 1900, 668-669; Dicț. scriit. rom., III, 658-660. G.D.
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
Publicațiile științifice ale dr. G. Pascu, Iași, 1915; Lucian Predescu, „Giorge” Pascu și istoria literaturii române sau O nulitate universitară, Turnu Severin, 1932; Un caz nenorocit și trist: cazul Giorge Pascu, Iași, 1937; Chițimia, Probleme, 150, 199, 245, 253; Bucur, Istoriografia, 226-227; Bârlea, Ist. folc., 460-462; I. D. Lăudat, Din istoricul catedrelor Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. G. Pascu, întâiul profesor de istoria literaturii române vechi, Iași, 1975; Iorgu Iordan, Lingvistica românească între 1918 și 1944, în Istoria
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte, examinând cvasimonografic Evanghelierul de la Reims, Manuscrisul lui Gavril Uricarul și pe cel alcătuit de Popa Bratul din Brașov, M. comentează detaliat, cu o informație
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
comparatistă. Studierea surselor medievale în limbile latină, greacă și slavonă conduce la mai buna cunoaștere a limbii române, cu existență de sine stătătoare începând din secolele al X-lea - al XII-lea. Important este și ultimul studiu din sumar, Începuturile istoriografiei universale în limba română. Cronica lui Mihail Moxa (1620) și izvoarele sale. Culturile din centrul și vestul Europei au inculcat cărturarilor noștri imperativul dezvoltării culturii și literaturii în limba română. Unul dintre rezultate a fost traducerea Cronicii universale a lui
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
istoriei îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent narativ aparțin încă vechii istoriografii. Cultivarea limbii române, necesitatea promovării acesteia ca instrument de cultură, trecerea la scrierea cu litere latine, susținute implicit în textele sale, au fost abordate și explicit în câteva lucrări. În 1779 el tipărea la Viena, pentru prima dată cu litere
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
meritul de a fi dat o primă schiță de istorie literară românească în două secțiuni din lucrarea Scurtă cunoștință a istorii românilor (editată postum, în 1963), intitulate Scriitorii cei din români și Alți scriitori românești. Precursor în lingvistica, filosofia și istoriografia națională, traducător cu un deosebit simț al limbii, creator de limbaj intelectual, cărturar în spiritul sfârșitului secolului al XVIII-lea european, M. este, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, un inițiator al renașterii românești. Exemplul, sugestiile și ideile sale au fost continuate
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 186; Cioculescu, Aspecte, 624-626; Sorin Alexandrescu, Probleme de autenticitate în corespondența Eminescu publicată de Octav Minar, RITL, 1964, 2; Marta Anineanu, Corespondența lui Eminescu cu Veronica Micle, RITL, 1967, 4; Bucur, Istoriografia, 228-229; Augustin Z.N. Pop, Prefață, în Veronica Micle, Corespondență, Cluj-Napoca, 1979, 19-23; Dicț. scriit. rom., III, 224-225. S.I.-J.
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
-lea (mai erau anunțate alte două volume), Istoria literaturii dramatice românești se înscrie, prin construcția critică întemeiată în egală măsură pe cercetarea istorică, pregătirea teoretică și capacitatea analitică, tinzând spre analiza integrală a textului, ca o lucrare de referință în istoriografia literară românească. SCRIERI: Însemnări despre literatură și teatru, București, 1958; Incursiuni în istoria dramaturgiei române. De la Gh. Asachi la Camil Petrescu, București, 1971; Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918), București, 1973; Victor Ion Popa, București, 1975; Jocul situațiilor dramatice
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
va fi reluat mai târziu în lucrările Oameni de omenie în vremuri de neomenie (1987) și Ce s-a întâmplat cu evreii în și din România (I-III, 1996-1997), care pot fi încadrate mai degrabă în categoria memorialisticii și a istoriografiei. În prima sunt prezentate peste o sută de cazuri în care evreii au fost ajutați și salvați de români în timpul pogromurilor, iar cealaltă, mai complexă, adună cu minuțiozitate date privitoare la istoria evreilor, existente în presa secolelor al XIX-lea
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
1940; Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943. Culegeri: Poezii poporale de pe câmpul de luptă, Suceava, 1916 (în colabore cu Simion Ivanovici). Repere bibliografice: Petru Iroaie, [Victor Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293; Știința în Bucovina, II, Suceava, 1983, 192-195; Mircea Grigoriță, Un mare profesor și om de știință: Victor Morariu, Suceava, 1988; Satco-Pânzar, Dicționar, 150-151; Datcu, Dicț. etnolog., III, 111. G.B.
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
să fie retrogradați la statutul de plagiatori și recitatori de manuale. Unii dintre ei n-ar putea fi, în cazul fericit, decât simpli grefieri. Se va petrece însă această revizuire? Dacă ratăm dialogul competitiv cu școlile de teologie, filozofie sau istoriografie care impun agenda internațională, la capitolul gastronomic ne întrec foarte puțini. Ecumenismul în domeniul solemnităților și al bucatelor n-are opreliște la noi. De câte ori - la marile praznice - clericii mici și laicii norocoși ai sfioasei noastre Biserici naționale n-au fraternizat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
având în față orizontul universalității. Polybius știe că istoria politică a Imperiului Roman decide soarta unei lumi întregi; o lume, firește, care n-a reușit să încorporeze tot efectivul biologic al umanității. Conștiința totalității este ceea ce contează. Acest tip de istoriografie va fi reluat de cronicarii latini ai Imperiului, care, pe lângă cronica creșterii și descreșterii romane, își vor permite să facă și remarci personale cu privire la „morala” unor evenimente. Ele conțin inevitabile aluzii la metafizica vârstelor lumii. Importantă este aici nu porția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lipsesc (oricum, mulți dintre clasicii noștri îi împărtășesc soarta), iar numeroase traduceri sunt de calitate proastă și sporadic difuzate. Rămâne un mister cum se poate naște la noi o solidă știință socială fără asemenea fundamente. Situații asemănătoare se observă în istoriografie, filozofie, antropologie. Doar știința literaturii a ieșit mai bine din național-comunism. În Germania, monumentala Gesamtausgabe a operelor lui Tönnies, începută în 1998 la de Gruyter, progresează bine (a apărut de curând volumul 14, puțin mai înainte volumul 22, acoperind ultimii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se repetă cu marii savanți americani postmoderniști; l-am putut măsura în cazurile care-mi sunt cele mai familiare, ca Hayden White, om de stânga, rămas marxist (în felul său), fost activist civic în anii mccarthysmului, pionier al postmodernismului în istoriografie, teorie literară, literatură comparată. Am observat chiar cum alți clasici în viață, care numai tradiționaliști și conservatori nu sunt, ci au pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care numai tradiționaliști și conservatori nu sunt, ci au pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți de universitarii postmoderni activiști în vederea aproprierii genealogice; cazul cel mai evident în istoriografie este Natalie Zemon Davis, figură a stângii americane militante din anii ’50, când a trecut printr-o fază de cenzură și restrângere a libertăților, mergând până la retragerea pașaportului; colegul de activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
chiar scrie, măcar parțial, The Closing of the American Mind. 6. Ca teoretician al istoriei, am văzut această meteahnă - an(ti)istorismul - chiar la filozofi ai istoriei cu nume extrem de mari. De regulă, acești filozofi nici nu citesc lucrări de istoriografie, sau le citesc „în diagonală”, căutând numai ideile abstracte și dezinteresându-se de contexte. Poziția lui Bloom este una ortodox straussiană (cel mai valoros exponent al gândirii straussiene a istoriei este însă Harry V. Jaffa), avându-și originile simultan în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
imaginea «idilicului» Creangă, se arată caracterul de clasă al humorului neîntrecutului povestitor. Nu tot aceeași combativitate manifestă ediția Opere alese Odobescu a lui Al. I. Ștefănescu, care face o bogată analiză, dar mai respectă oarecum ierarhia de valori moștenită de la istoriografia burgheză prin atenția acordată lui Pseudokinegheticos În raport cu alte opere ale lui Odobescu. Un caracter obiectivist Îl au și unele pasaje din prefața lui M. Beniuc la ediția Eminescu”. În acest an se conturează și conținutul literaturii destinată studiului În școli
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
științelor exacte problemele sunt mai clare (fiindcă nu putem să descoperim la fiecare sută de ani formula apei!), În științele socioumane situația este complet diferită. Factorii politici, de conjunctură au aici un rol extrem de important. Bunăoară, despre Răscoala din 1907, istoriografia comunistă Înregistrează numeroase volume de documente și interpretări ale acestora. S-ar părea că lucrurile sunt aici pe deplin clarificate. În realitate, situația nu stă deloc așa, pentru că multe documente au fost publicate trunchiat, iar interpretarea lor s-a făcut
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a faptelor, sine ira et studio. Acest principiu nu poate fi respectat Întotdeauna și nu poate fi deloc respectat În regimuri totalitare, În care libertatea cuvântului nu este asigurată. Ne amintim cât de subiectiv a fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi anumite perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, 1978, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood Cliffs, Prentice Hall Inc., New Jersey. Lăzăreanu, Barbu, 1958, Glose și comentarii de istoriografie literară, Editura de Stat pentru Literatură, București. Lăzărescu, Georgeta, 1966, Introducere În metoda de indexare ordonată, Academia Republicii Socialiste România, Centrul de Documentare Științifică, București. Li, Xia; Crane, Nancy B., 1993, Electronic Style: A Guide to Citing Electronic Information, Westport
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ivan) ............................................................................................................ ARGUMENT Raluca GROSESCU Volumul de față reunește articole referitoare la recrutarea, structura și evoluția elitelor comuniste Înainte și după 1989. Cunoscând, după prăbușirea regimului, un adevărat reviriment În științele sociale din Europa de Est, studiul elitelor a rămas totuși periferic În istoriografia românească despre comunism. În acest context, numărul 2/2007 al Anuarului Institului de Investigație a Comunismului În România (IICCR) furnizează câteva repere despre selecția elitelor de stat și de partid din perioada comunistă, precum și despre strategiile de conversie adoptate după
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partidului au reprezentat, În acest sens, singurele tipuri de informații. Unele lucrări ale lui Vladimir Tismăneanu au oferit detalii asupra carierelor politice ale personalităților marcante ale comunismului românesc și clarificări asupra luptelor intestine din cadrul nomenclaturii. O carte de pionierat În istoriografia românească, Elite și Societate. Regimul Gheorghiu-Dej: 1948-1965, semnată de Stelian Tănase, prezintă istoria grupurilor de putere din prima perioadă a regimului, ocupându-se Însă numai de analiza primului eșalon al nomenclaturii. Abia În 2001 a fost publicat un prim dicționar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
abordării pozitiviste, practicate Încă de majoritatea istoricilor din România specializați În studii asupra comunismului. Preocupându-se În primul rând de adunarea, enunțarea și publicarea unor date și documente (lucru meritoriu În condițiile accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești despre comunism nu a reușit să depășească faza de evocare evenimențială și să facă pasul spre interpretarea cauzalităților și spre fabricarea unor teorii explicative despre trecut. școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
în monografii - Ovid Densusianu și C. A. Rosetti. Mesianism și donquijotism revoluționar (1970) - și în ediții de documente - Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul al XIX-lea (1969). De asemenea, elaborează și o lucrare de sinteză, Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu (1973), cultivă eseul critic - Lucian Blaga. Dor și eternitate (1971), studiul de tip teoretic și comparatist și dă un nou roman, La apa Vavilonului (1971), într-o formulă total diferită față de precedentul și
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
instrument de lucru, pe baza cărora cunoașterea pașoptismului românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor și de determinare a valorilor în câmpul disciplinei, cartea vizează, totodată, „centrele de germinațiune a ideilor
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]