1,082 matches
-
un puternic impact asupra societății, astfel că povestea a fost reluată În nu mai puțin de trei cronici moldovenești din secolul al XVIII-lea și În alte documente din epocă <endnote id="(44)"/>. De exemplu, ambasadorul Franței pe lângă Înalta Poartă istorisește astfel această Întâmplare : „Domnitorul Moldovei a reînviat o veche născocire Împotriva bieților evrei, scoasă la iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
între orele 9 și 10. Mă gîndesc cu grijă, dacă nu cumva i-am făcut vreun rău, dacă nu cumva am expus-o cine știe căror vorbe rele... Dar în fond sîntem maturi și majori! Dacă revin, am să vă istorisesc foarte multe lucruri! Azi am repurtat un mare, dacă nu chiar colosal succes, prin cuvîntarea mea, la plenara Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Amănunte urmează. Te rog, omagiaz-o din partea mea pe dșoara Uța , și încredințeaz-o de cele mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Udești, Joi dimineața, cu autorapidul. Al Nataliței </citation> (19) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”8. IX. [1]964”> Dragă Căline, Îmi pare rău de toată încurcătura, și mai rău că ai pierdut hramul de la Chilișeni. Am a-ți istorisi multe, și mai cu seamă aș vrea să putem citi împreună capitolele „esențiale” din Satul uitat. în vederea încheierii lui, plec azi la Mahmudia și pe Razelm: N-ai putea să-ți iai vreo trei zile liber? Eu trec spre Udești
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
au vrut să-l omoare. Tata, pentru că era minor, n-a avut de executat decât zece zile „în prevenție”.(?) Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez „răscoala țărănească din 1907”... CATARACTA
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
răspuns zeflemist: „Păi da, am să-mi pun acum la ham iepușoarele mele pentru tine” dar, după ce au savurat un pepene verde, dulce și gustos, i-a dus la gară. La prima ocazie de întâlnire cu frații ei, le-a istorisit dialogul, dar pentru a face haz de „cumnatul Cristache” a înlocuit cuvântul „iepușoarele „ cu cel de „iepuțele” și astfel propoziția rostită de tata suna așa : „Păi, da o să-mi pun eu acum la ham epuțele mele pentru tine”. Istețimea lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
elevului să stea lângă mine, pentru ca dacă mă voi trezi, să-mi spună să merg la comandamentul companiei. La câteva minute după plecarea căpitanului, mi-am revenit, am sărit speriat și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a istorisit toate cele relatate mai sus. Ajuns la comandament, căpitanul și-a scos pistolul și l-a îndreptat asupra mea: „Moisei, suntem în linia I-a, te împușc fără Curte Marțială”. Pierdut, prin veacuri am zis: „Cred că-i singurul lucru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
soția sa, deși știa că-i divorțată de el, și astfel l-am cunoscurt. De la dânsul am aflat despre poezia orală a închisorilor. Cam în același timp m-a vizitat și colegul Mircea Vlad, eliberat din închisoare, care mi-a istorisit câteva evenimente, din cele petrecute la închisoarea din Pitești. În toamna anului 1956 am fost vizitat de colegul Silviu Săveanu care a venit la mine însoțit de „prietenul” lui Constantin Marcoci- probabil omul securității. După această vizită, pe care am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
arhivistice românești nu se găsesc informații despre Nectarie Cotlarciuc, potrivit spuselor și cercetărilor istoricului Vasile Diacon. În ceea ce privește arhiva bisericii din satul Stulpicani, aceasta s-a pierdut în incendiul care a avut loc în cel de-al Doilea Război Mondial, după cum istorisesc bătrânii satului și părintele Silviu Horga, parohul sfântului locaș care astăzi este înălțat exact pe locul fostei biserici pe lângă care a crescut viitorul mitropolit Nectarie și unde tatăl său, Teodor Cotlarciuc, a fost „cantor bisericesc”, așa cum se poate vedea din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Giulia Botteon, o bună educatoare și o creștină minunată. Perioada grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scot la iveală următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme"); există, totodată, forme narative corelate acestei tipologii - narațiune, istorie, povestire, precum și roluri corespondente ale subiectului - narator, istoric, povestitor de fabule. Forța de reprezentare pentru trecut a acestui câmp sau a acestei rețele semantice este
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
i se părea 1 Critice, I, p. 366 ăDirecția nouă în poezia și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că, cu acest cuvânt - "pedant" -, ocărăște A. Russo în scrierile sale pe latiniști. Și, un fapt caracteristic, istorisit de dl Panu în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea din faza
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
am socotit că trebuie amintite în lucrarea de față ținuturile de miazănoapte ale Asiei, credem că este un lucru nimerit să înfățișăm cititorilor legenda hiperboreenilor. Dintre cei care în scrierea lor au vorbit despre vechile legende, Hecateu și alți cîțiva istorisesc cum că în regiunea de dincolo de țara celților se află, în Ocean, o insulă care nu este mai mică decît Sicilia. Aceasta ar fi așezată spre miazănoapte, fiind locuită de hiperbo- reeni, oameni cărora li se spune astfel fiindcă, locuiesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au vrut să-l omoare. Tata, pentru că era minor, n-a avut de executat decât zece zile „în prevenție”. Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez răscoala țărănească din 1907. CATARACTA
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răspuns zeflemist: „Păi da, am să-mi pun acum la ham iepușoarele mele pentru tine” dar, după ce au savurat un pepene verde, dulce și gustos, i-a dus la gară. La prima ocazie de întâlnire cu frații ei, le-a istorisit dialogul, dar pentru a face haz de „cumnatul Cristache” a înlocuit cuvântul „iepușoarele „ cu cel de „iepuțele” și astfel propoziția rostită de tata suna așa : -Păi, da o să-mi pun eu acum la ham epuțele mele pentru tine. Istețimea lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
elevului să stea lângă mine, pentru ca dacă mă voi trezi, să-mi spună să merg la comandamentul companiei. La câteva minute după plecarea căpitanului, mi-am revenit, am sărit speriat și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a istorisit toate cele relatate mai sus. Ajuns la comandament, căpitanul și-a scos pistolul și l-a îndreptat asupra mea: „Moisei, suntem în linia I-a, te împușc fără Curte Marțială”. Pierdut, prin veacuri am zis: „Cred că-i singurul lucru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
soția sa, deși știa că-i divorțată de el, și astfel l-am cunoscurt. De la dânsul am aflat despre poezia orală a închisorilor. Cam în același timp m-a vizitat și colegul Mircea Vlad, eliberat din închisoare, care mi-a istorisit câteva evenimente, din cele petrecute la închisoarea din Pitești. în toamna anului 1956 am fost vizitat de colegul Silviu Săveanu care a venit la mine însoțit de „prietenul” lui Constantin Marcociprobabil omul securității. După această vizită, pe care am socotit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de D. Teleor, în broșura Din junețea lui C.A. Rosetti (Anecdote), București, 1903, care o situează însă în anul 1835. 318. C.A. Rosetti a fost aghiotant („aide de champ“) al domnitorului Alexandru Ghica (1834- 1842) la urcarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din plimbările noastre la Bard), intuise perfect potențialitatea micului text. Ea a fost aceea care și-a somat soțul să scrie cartea. Această istorie „implicită” a unui narator anonim evită persoana Întâi, exprimându-se indirect, prin ceea ce se vede, se istorisește și se inventă, ca și prin tipul relatării. Este, spunea autorul, ca și cum ar fi folosit ca laitmotiv povestirea lui Jack London În care lupta dintre haita de lupi și elan (cerbul nordic) este reconstituită doar prin urmele pe zăpadă ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
furnicarului planetar, În iscodirea altor miracole decât ni le oferă, din abundență, epoca „informației” și a teletrivializatorului. Contextul și conjunctura creației deveniseră, și ele, veridice, imediate. Discuția despre Pereira s-a dovedit, În acest sens, cu deosebire instructivă. Autorul a istorisit, cu umor și detașare, Împrejurările paradoxale care au decis, la apariție, celebritatea și vandabilitatea cărții. Datorită atacurilor teroriste În Italia acelor ani, romanul fusese citit În cheia „aluziilor” imediate, producând un interes extraliterar care a propulsat cartea În vârful preferințelor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
altfel - fusese expulzat în Siberia o dată cu prăbușirea lui Troțki. Intuind valoarea obiectului, grăjdarul a preferat să caute altă facultate de biologie decât să rămână pe cap cu craniul acela toată viața. A găsit într-adevăr un profesor căruia i-a istorisit toată povestea. Acesta i-a răsplătit efortul și respectivul a lăsat craniul la facultate. — Dar mult i-a mai trebuit craniului să ajungă la o facultate! am exclamat eu. — Profesorul a examinat craniul milimetru cu milimetru și a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
scriitor, țintă urmărită cu o rară perseverență. În proze - antologate în volumul Necunoscuta, 1972 -, C. nu e captivul unei singure maniere. Unele narațiuni sunt contaminate de o febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii, care până la urmă se și produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
72. 58 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și Florica Georgescu, Editura Meridiane, București, 1993, p. 100. 59 Ibidem. 60 Ibidem. 61 Cartea lui Messer Marco Polo zis și milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii, traducere, cuvânt-înainte și note de Emanuel Grosu, Editura Humanitas, București, 2004, p. 304. 62 Umberto Eco, Kant și ornitorincul, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 2002, pp. 65-66. 63 Pamela Gravestock, Did Imaginay Animals Exist?, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
72. 254 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și Florica Georgescu, Editura Meridiane, București, 1993, p. 100. 255 Ibidem. 256 Ibidem. 257 Cartea lui Messer Marco Polo zis și milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii, traducere, cuvânt înainte și note de Emanuel Grosu, Editura Humanitas, București, 2004, p. 304. 258 Umberto Eco, Kant și ornitorincul, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 2002, p. 65-66. 259 Pamela Gravestock, Did Imaginay Animals Exist?, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trateze ca pe niște bebeluși, ceea ce le transformă viața într-un coșmar. Cum doicile sunt unica sursă de educație pentru copiii deveniți adulți, e lesne de imaginat interpretarea pe care aceștia o dau legendelor și poveștilor pe care doicile le istorisesc. Aluziile la literatura și universul SF sunt deci foarte prezente în opera lui Serge Brussolo, dar nu sunt făcute în cadrul unei speculații de tipul unei extrapolări tehnice sau științifice. Ele se desfășoară în cadrul unei poetici, în logica unei fantasmagorii, care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]