1,301 matches
-
totuși, „și pe Dumnezeu” - ceea ce, dacă nu-i spectaculos, este cel puțin surprinzător, mai ales că Ivan nu glumește. Pentru a demonstra că nu-i arde de glumă, recurge la expresia gnomică a unui „bătrân păcătos”, reprodusă în text cu italice - „s’il n’existait Dieu, il faudrait l’inventer” - și-i dă întru totul dreptate: „Omul l-a inventat pe Dumnezeu” . Acest adevăr, susține Ivan cu gravitate clarvăzătoare, „nu ar fi atât de straniu”, iar „minunea nu ar consta doar
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
posedă, precum individul sudic în genere, un grăunte de autoritarism teatral, o dorință de-a epata, chiar dacă înveșmîn-tată în faldurii unei discipline intelectuale aproape impecabile. Sobrietatea d-sale încruntată e mai curînd jucată. Balcanismului d-sale funciar îi răspund nuanțe italice și hispanice. Este tocmai climatul prielnic unei perspective novatoare, în cadrul căreia "dilentismul" pe care-l declară provocator poate accede la o neașteptată competență. Dialectica d-sale monologală, exhibînd un complex de superioritate, poate surprinde adesea în mod pozitiv. În definitiv
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Badea Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 11 iulie 2013, ora 17.00, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției "Peisajele Credinței" - un dialog fotografic româno - italian de Rodica Marinescu. Întrucât, în ultimii 7 ani, revenirea repetată pe pământ italic și în special la Roma a fost urmată sau precedată, invariabil, de călătoria la mănăstirile noastre din nordul Moldovei, ideea unei expoziții fotografice în dialog a venit firesc, ca o rezultantă a acestui continuu periplu între România și Italia. În
Peisajele Credinței, un dialog fotografic de excepție, la MTR by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78069_a_79394]
-
la propriu, ci și la figurat una terminus, un capăt de drum, un reper de nedepășit. Traseul poetului începe și sfârșește în punctul în jurul căruia universul întreg se rotește. , Nimic nu se creează totul se transformă", scrie el apăsat, cu italice, în lungile Confesiuni recuperate, pentru a reveni apoi și a întoarce enunțul, cu o notă în plus de smerenie: ,mi-am dat seama că nimic nu se transformă/ totul se creează". Pe lângă această modificare, făcută cu o limpezime, așa zicând
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
analize tehnice sofisticate, copia de original? Alăturând obiectelor din Antichitate bronzuri și desene din timpul Renașterii cu același subiect, organizatorii augmentează seria întrebărilor. Știm oare cu adevărat de ce săpăturile arheologice intensive efectuate începând cu secolul al XV-lea în peninsula italică și descoperirile făcute în consecință au împins arta europeană pe un nou făgaș, promulgând naturalismul greco-roman în defavoarea stilizării medievale? Indiferent de dimensiuni, diferența dintre o expoziție obișnuită și una remarcabilă a fost dintotdeauna capacitatea celei din urmă de a face
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
tabu ("călușul celest" dintr-un poem de A.P.). Ce părere aveți? Viziunea solară, luminozitatea anumitor proiecții s-ar putea să fie rodul deschiderii mele spre sacru, ca și a unui temperament echilibrat-mediteranean, nu fără zone umbroase, o familiarizare cu peisajul italic. Îmi lipsește poate "simțul tragicului" cum s-a spus (Radu Enescu) și e firesc, într-o anumită măsură. Creștin fiind, refuz lipsa sensului și recunosc însemnătatea jertfei în Iconomia salvării sufletelor. Devreme ce avem un Mântuitor, o Persoană, un Chip
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Dusul și întorsul. Dacă românii (printre care și personaje din romanul meu) pleacă cu zecile de mii după 1989 din România la muncă în Italia (dar nu numai), de ce nu aș coborî în timp, când romanii au venit din Peninsula Italică (dar nu numai) spre Transilvania?” Motoul din Stephen Hawking („...e mai bine să înaintezi plin de speranță decât să ajungi [...] Dacă am ajunge la capătul drumului, spiritul uman s-ar ofili și ar muri”) sugerează mai mult decât ideea „ajungerii
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
Pieralberto Cattaneo este întru totul solidar valorilor din teritoriul de obârșie. "În special în străinătate programez cu predilecție compozitori bergamasci: Pietro Antonio Locatelli, Simone Mayr, Gaetano Donizetti, Alfredo Piatti, fiecare însemnând ceva din spiritul locului, o picătură din muzica nordului italic". Cattaneo este și un fin cunoscător al componisticii românești, pe care o acreditează deopotrivă în ipostaza de dirijor și de organizator de reuniuni muzicale. "Când reușește să fuzioneze cu inteligență și har anticul ( popular sau bizantin) cu modernul ( dar nu
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
la înfruntările cu barbarii cappadocieni nu e decît un pas, care poate însă răsturna istoria. Aceeași ambiguitate, care amestecă planurile temporale în relatarea despre vremea lui Cicero, făcînd din întreaga narațiune un flash-back lămuritor, întrucîtva, pentru scurtul fragment, scris în italice, de la început, se păstrează în "postfață". Independentă de prima parte, continuarea romanului, compusă de altcineva, de un "editor", e o poveste de "mistere". Cicero cel dispărut și căutat zadarnic de Helvia pare să intre, sîntem lăsați să înțelegem, în mintea
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
puțin lălîi, dezlînate sînt zdrențuite și ele de episodul morții părinților, de plecarea mezinului la Constanța, la o rudă. Nici acolo, în vremea pescuitului după prînz, nu se putea Octavian întoarce. Un navetist. Un dezrădăcinat. Stau, drept proptele, capitolele în italice, introspecții de școală nouă, pe care, pînă și pe ele, gîndurile tale, ți le spune cineva, istorii comprimate, la flacon, bune de cosmetizat, cu ele, o viață: ,Te simțeai liber, dar la ce era bună o astfel de libertate? Te-
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
averile (și ce se mai amestecă, la Florin Toma, rubedeniile cărți...), și-au avut degenerații lor... Din cînd în cînd, ,frumosul" ăsta care-i pîndește pe toți, așa copii schilozi (la minte) cum sînt, iese în cîte-o pagină scrisă cu italice - Moștenirea Familiei Bildungsroman e-o carte foarte ,împodobită", poate fiindcă lui Jerry, Jerryboss, ajuns la un moment dat șef de ziar, îi plac din cale-afară letrinele. Pauzele astea, vreo cincisprezece în tot volumul, refac, de fapt, viața lui Jerôme, pritocită
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
întoarcerea, tîrzie, a poeților în cetate. Goliarzi, pelerini cîntîndu-și versurile bat dintr-un cap într-altul o terra incognita, adunînd mărturii. ,Semne" pe care o altă voce le pune cap la cap, în pasaje confesive (parcă prea din cale-afară...), în italice, destăinuind cît de greu s-a urnit această peregrinatio animi, în care Ruxandra Cesereanu pleacă deodată cu personajele ei. Plăsmuiri pe care vrea cu tot dinadinsul să le facă să ,respire", reușind, mai degrabă, să le sufoce între digresiuni: ,Despre
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
sau de cererile pieței. Autor:Mihaela Budescu Când te gândești la Microsoft în minte îți poate veni imaginea miliardarului Bill Gates, a unui PC sau a logo-ului companiei, care este reprezentat de numele firmei scris cu caractere îngroșate și italice. Însă, la începutul anilor '70, creatorii companiei s-au gândit la un logo diferit, în stil groovy, ținând cont de faptul că în acea perioadă literele mari și ritmurile disco erau la modă. Pentru a-l face și mai interesant
LOGO: trecut şi prezent. Cum şi-au schimbat simbolurile marile companii - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/22432_a_23757]
-
de la prima pagină a romanului faptul că autorul evidențiază grafic unele cuvinte. Nu ne referim la puținele cuvinte străine sau la numele proprii ale publicațiilor, străzilor din Paris, ci la unele cuvinte ce dobândesc o semnificație aparte. Sunt subliniate prin italice cuvintele legate de experiența exilului: a pleca, a ieși, a trece, a rămâne, verbe care, folosite cu noile sensuri, nu mai au nevoie de complemente circumstanțiale ("în principiu pot pleca", "faptul că am pașaport nu înseamnă și faptul că am
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
C. Rogozanu Pentru cititorii mai puțin obișnuiți cu identificarea diverselor trucuri narative la care apelează frecvent scriitorii contemporani, romanul Mariei Tacu, Mătușa mea, Anestina, este un ghid extrem de util. Autoarea marchează prin bold-uri sau prin italice diversele schimbări de perspectivă care intervin pe parcursul cărții. O metodă simplă și eficientă, un confort neașteptat și binevenit. De altfel, întreaga carte "suferă" de o directețe și de o lejeritate molipsitoare: un personaj principal, Tina, cîteva idile, amintiri, reflecții care
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
de procedee clasice: sînt descrise în amănunt gîndurile (cam prea standard-"feminine" ale Tinei), vestimentația (pasajele cele mai reușite ale cărții), nu lipsesc punerile în abis (Tina scrie un roman, cel de față) etc. Apar fragmente de jurnal, scrisori (cu italice) și chiar mici povești scrise de bărbații care intervin în destinul Anestinei. Efectul nu este cel scontat. Vitalitatea pe care ar fi trebuit s-o asigure colajul lasă locul unui mic vertij textual care complică inutil lucrurile. Povestea finală a
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
tixul nu e bun de nimic. Zice unii. Observi cîtă plictiseală e pe aici. Tu cum te descurci cu nevasta și copiii..." Iată scrisoarea unei amante exilate într-un spațiu domestic, scrisoare destinată iubitului plecat la mare cu familia. Cu italice, bineînțeles. Maria Tacu, Mătușa mea, Anestina, Ed. Cartea Românească, colecția "Cartea Românească de proză", 2000, 224p., f.p.
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
De ce doar intelectualitatea? Pentru că DEX: "Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
libere de acest Fritsch., Prunus domestică organism; sau ssp. domestică L., Prunus - provin direct dintr-un material menținut domestică ssp. insititia în condiții corespunzătoare și că au fost (L.) C.K. Schneid., Prunus supuse cel putin o dată, în timpul ultimelor domestică ssp. italica 3 perioade complete de vegetație, unor (Borkh) Hegi., Prunus testări oficiale cel puțin pentru Plumpox glandulosa Thunb, Prunus virus, utilizându-se indicatori corespunză- holosericea Batal., Prunus tori sau metode echivalente, si ca în urmă hortulana Bailey, Prunus testelor au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
nature. En quoi îl épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans laquelle ce qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în varianta din volum, unde stilul este definit în același timp și că
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
simpatic, care gafează aproape cuceritor, trecînd prin saloane, așezîndu-se și ridicîndu-se de la masă, plecînd în voiaj cu nonșalanța omului căruia lumea, cu regulile ei pisăloage, nu-i pune probleme. În urma lui, părintele-autor, care adună cu răbdare oale sparte, arată, în italice, unde și cînd s-a greșit. Dacă ar fi ecranizată, cartea lui ar semăna cu atît de utilele casete cu întîlniri (de obicei, și din păcate, numai de afaceri...) pline de gafe, unde, prin tăieturi sistematice, se inseră purtările corecte
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
Catania, consulul general al Italiei la Timișoara, ne-a spus că, pentru cetățenii români, reprezentanța diplomatică asigură servicii de eliberare de vize de studii și de muncă, de autentificare și echivalare a actelor de studii, de informații diverse despre peninsula italică. Pentru cetățenii italieni, se oferă toate serviciile de pașapoarte, acte notariale, asistență. Totodată, consulul general italian menține relațiile cu autoritățile publice locale din raza de competență. Programul de lucru cu publicul la Consulatul General al Italiei la Timișoara este de
Agenda2004-26-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282579_a_283908]
-
Ce m-a frapat de la bun început la limba dumneavoastră a fost frumusețea marilor vocabule, la piedra, el viento, el fuego, la sierra, sau soledad, sau dolor, ca să reiau termenii unui faimos sonet din Secolul de Aur despre ruinele anticei Italica. Eu simt ca pe poezia însăși aceste cuvinte ce par a face corp comun cu pămîntul și cu cerul. Iubesc nespus cuvintele spaniole. În acei ani de demult cînd citeam Lorca sau Góngora, ele m-au ajutat să mă întorc
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
care nu se știa nici măcar dacă erau creștinați (!). De aceea, după invazia Slavilor în Peninsula Balcanică, începând de prin sec. XI-XII, cronicarii Bizanțului își însușesc denumirea generică slavă Vláhoï (prin care, cu secole în urmă, triburile germanice denumeau pe Romanii italici și pe care au preluat-o Slavii). Termenul slav a trecut în latină (Blacchi), s-a transformat în V(a)lachi, dând naștere chiar unor legende istorice (ostașii unei armate romane conduse de un general, Flaccus, dispărute în Balcani!). în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]