3,582 matches
-
includerii unui lot în studiu, a existenței unei patologii deficitare semnificative. Scala pentru simptome pozitive SAPS posedă 34 de itemi cotați fiecare de la 0 la 5, cele patru componente fiind halucinații (7 itemi), idei delirante (13 itemi), comportament bizar (5 itemi), tulburări formale de gândire (9 itemi). Diferitele note se calculează de aceeași manieră ca și pentru scala pentru simptome negative iar sensibilitatea la schimbare este similară cu a precedentei. Scala PANSS a lui Kay et al, 1986, 1992, este, de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
existenței unei patologii deficitare semnificative. Scala pentru simptome pozitive SAPS posedă 34 de itemi cotați fiecare de la 0 la 5, cele patru componente fiind halucinații (7 itemi), idei delirante (13 itemi), comportament bizar (5 itemi), tulburări formale de gândire (9 itemi). Diferitele note se calculează de aceeași manieră ca și pentru scala pentru simptome negative iar sensibilitatea la schimbare este similară cu a precedentei. Scala PANSS a lui Kay et al, 1986, 1992, este, de asemeni, utilizată de un număr în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
negative iar sensibilitatea la schimbare este similară cu a precedentei. Scala PANSS a lui Kay et al, 1986, 1992, este, de asemeni, utilizată de un număr în creștere de autori (Dollfus et al, 1991, Lepine, 1994). Scala conține 30 de itemi cotați de la 1 la 7. șapte itemi corespund simptomelor pozitive, alți șapte simptomelor negative iar 16 corespund unor variabile din psihopatologia generală. Calitățile metrologice ale acestui instrument s-au dovedit a fi satisfăcătoare, mai ales în prezența unui interviu semistructurat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu a precedentei. Scala PANSS a lui Kay et al, 1986, 1992, este, de asemeni, utilizată de un număr în creștere de autori (Dollfus et al, 1991, Lepine, 1994). Scala conține 30 de itemi cotați de la 1 la 7. șapte itemi corespund simptomelor pozitive, alți șapte simptomelor negative iar 16 corespund unor variabile din psihopatologia generală. Calitățile metrologice ale acestui instrument s-au dovedit a fi satisfăcătoare, mai ales în prezența unui interviu semistructurat (SCI-PANSS) utilizabil odată cu manualul de codare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de 20.03.2010. http://www.mariromani.ro, accesat la data de 17.03.2010. http://www.once.ro/once.php, accesat la data de 20.03.2010. http://www.primaria-iasi.ro/http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?lang=RO&item=1381&nid=563, accesat la data de 20.03.2010. www.rememberingcommunism.org, accesat la data de 4.08.2010. http://ro.altermedia.info/calendar/ziua-armatei-romane-2 7858.html, accesat la data de 26.12.2010. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian Boia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
difficult aftermath of the communist regime. All of the above proved to be inexhaustible subjects that leave room for the reader to update, correct or bring arguments against what he is reading. The book starts with an introduction (History, an item of homework), which places the proposed research in the larger area of contemporary historiography and justifies its thematic, chronological and methodological choices. Admitting her fascination with studies of historical memories, the author proposes a balanced approach in order to renovate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a fost în achiziția lui. • Educatorul verifică la sfârșit conținutul însușit, înțelegerea lui, activitatea în clasă, respectând întrebările, comentariile date. • Educații sunt testați la intervale variate asupra asimilării conținutului, formării deprinderilor de rezolvare, aplicare. Testarea este construită pe problemele conținutului, itemii fiind precizați progresiv după sarcinile predate. • Educații sunt clasificați și selectați pentru carieră după rezultate, nu după abilități practice. 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației Centrarea pe educat își motivează diversificat sprijinul tot mai intens acordat tendinței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un rang ocupat în grup. Standardele întăresc această practică, în descrierea pentru fiecare nivel atins în procesul de formare. • Interpretarea se fundamentează pe compararea între evaluați. Pentru a reuși trebuie doar a descrie modalitatea în mod precis. Caracterul heteroclit al itemilor, cu barem fixat. Interpretare, apreciere versus măsurare • Judecarea și exprimarea aprecierii sunt valorizate. Interpretările sunt explicite, în situații reale, cu rezultate complexe și se fac direct. • Observația factuală și obiectivitatea sunt privilegiate, din perspectiva tradiției, ca procese de cuantificare, testare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin situații complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru a vedea integrarea, stabilirea de criterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și volitivă. Metodele analitice se bazează în principal pe liste și presupun disecarea (fărâmițarea, „concasarea"'') problemei de rezolvat în toate componentele sale, considerarea ei din toate unghiurile posibile, înșiruirea tuturor criteriilor etc, pentru ca apoi să se abordeze, pe rând, fiecare item în parte. Listele sînt mai mult un instrument care orientează efortul imaginativ și ajută la cuprinderea unui număr cât mai mare de aspecte. Ele pot fi utilizate în toate fazele: găsirea unei probleme, stimularea imaginației pentru emiterea de soluții posibile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
condiții de evaluare suspendată, deși brainstorming -ul nu apelează întotdeauna la ea. Listele își mai găsesc utilizarea în tehnicile de relaționare forțată între elemente, obiecte, idei, funcții și calități ale unor lucruri. Acestea sunt înșirate pe două coloane și fiecare item din prima listă se asociază, în pofida lipsei aparente a vreunei punți de legătură, cu toți itemii din cealaltă listă, pentru a obține idei originale, izvorîte din neobișnuitul asociațiilor. Tehnica „relațiilor impuse" se poate practica în forma cunoscută sub numele de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
utilizarea în tehnicile de relaționare forțată între elemente, obiecte, idei, funcții și calități ale unor lucruri. Acestea sunt înșirate pe două coloane și fiecare item din prima listă se asociază, în pofida lipsei aparente a vreunei punți de legătură, cu toți itemii din cealaltă listă, pentru a obține idei originale, izvorîte din neobișnuitul asociațiilor. Tehnica „relațiilor impuse" se poate practica în forma cunoscută sub numele de „catalog" atunci când termenul al doilea al asocierii se alege la întîmplare, la deschiderea cărții, dintr-un
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sfârșit, asocierea poate fi stabilită între obiectul pe oare dorim să-1 perfecționăm și orice altceva din imediata noastră apropiere (această formă de asociere forțată se numește „concentrarea pe obiect"). Încrucișând două sau trei liste, pentru ca în căsuțele rezultate din intersectarea itemilor înscriși pe linii cu itemii înscriși pe cloane să obținem toate combinațiile posibile, utilizăm deja metodele matriceale sau combinatorii. Matricele de descoperire sau euristice pot fi, în funcție de numărul listelor, bidimensionale sau plane și tridimensionale sau în spațiu. Matricele cu dublă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
între obiectul pe oare dorim să-1 perfecționăm și orice altceva din imediata noastră apropiere (această formă de asociere forțată se numește „concentrarea pe obiect"). Încrucișând două sau trei liste, pentru ca în căsuțele rezultate din intersectarea itemilor înscriși pe linii cu itemii înscriși pe cloane să obținem toate combinațiile posibile, utilizăm deja metodele matriceale sau combinatorii. Matricele de descoperire sau euristice pot fi, în funcție de numărul listelor, bidimensionale sau plane și tridimensionale sau în spațiu. Matricele cu dublă intrare pot încrucișa aceleași liste
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
metodele matriceale sau combinatorii. Matricele de descoperire sau euristice pot fi, în funcție de numărul listelor, bidimensionale sau plane și tridimensionale sau în spațiu. Matricele cu dublă intrare pot încrucișa aceleași liste (atât pe abscisă cât și pe ordonată se înscru aceiași itemi), caz în care se numesc matrici pătrate sau două liste distincte (matrici rectangulare). Tehnica este simplă, dar eficace, întrucât ne deschide numeroase căi de explorare, atrăgîndu-ne, pe rând, atenția asupra multiplelor combinații pe care altminteri riscăm să le omitem. Analogiile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
posibilitățile lor, iar după rezolvarea unor sarcini ușoare se vor implica și în rezolvarea unora dificile. Evaluarea rezultatelor școlare obținute în procesul de instruire artistică și tehnologică este o evaluare preponderent de produs, orală. Ea se face pe bază de itemi specifici obiectivelor fiecărei discipline. Aceștia sunt utilizați în evaluarea curentă orală cât și în activitățile practice din cadrul fiecărei lecții și vizează nivelul de conștientizare a termenilor tehnici. Evaluarea produsului constă în „emiterea unor judecăți de valoare" a obiectelor elaborate pe
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de caiete de doleanțe au fost redactate în toată Franța. Ar fi greu să studiezi valorile vehiculate de această masă de documente fără a pune la punct un demers care să facă apel la analiza cantitativă: trebuie identificate unitățile sau itemii care vor fi înregistrați, categoriile în care vor fi distribuiți, tratamentele cuantificate la care vor fi supuși. Bineînțeles, aceste operațiuni trebuie plasate în contextul lor: Franța epocii respective și curentele de opinie care dominau atunci, vocabularul folosit, publicul care participa
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin mișcări sociale și politice în care aceste persoane sunt implicate într-un fel sau altul, iar succesul lor este determinat de sprijinul colectiv. Înainte de a trece la partea a doua a acestei secțiuni, în care vom descrie metodologia și itemii utilizați, reamintim că analiza ce urmează este dedicată doar dimensiunii axiologice a identității. 6.2.3. Indicatori folosiți și metodologie Analiza empirică pe care o propunem în cele ce urmează este, în linii mari, una descriptivă, urmărind să releve în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară obediența și a unuia ce măsoară respectul pentru alte persoane. Independența este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară independența și a unuia ce măsoară creativitatea. Aici am optat pentru o variantă mai complexă, după
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]