1,337 matches
-
professeurs d'université roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction de Victor Karady et Mariusz Kulczykowski, Maison des Sciences de l'Homme - Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158. Nastasă, Lucian, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. Nastasă, Lucian, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. XCIX-CCXVIII. 6 Vezi Nicolae Bocșan, Nicolae Barbuta, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488, respectiv Nicolae Bocșan, Contributions à la formation des élites économiques roumaines. Étudiants de Roumanie et de Transylvanie à l'Institut Supérieur de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction de Victor Karady et Mariusz Kulczykowski, Maison des Sciences de l'Homme - Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158 / pp. 151, 152, 153, 156; Lucian Nasatasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 301-308; Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pp. 157, 711; Mihai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928, pp. 313-315. 9 Marin Alexandrescu obținea în același an și o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904, pp. 8-9
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de peregrinatio academica. Studiile peste hotare se impun pentru tineretul intelectual căruia sistemul educațional românesc nu îi răspunde încă la parametrii optimi. Mai mult, contactul direct cu cultura Europei Centrale și Occidentale se dovedește a fi o probă de maturitate. Itinerariul educațional al studenților români a fost urmărit cu atenție de cercetători în ultimele decenii. Examinând modernitatea românească, Sorin Alexandrescu constata că studiile universitare ale tinerilor cu origini sociale modeste constituie un sistem de echivalență și de transformare reciprocă a științei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în fond o anagramă a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a scepticismului consanguin cunoscutelor motive vanitas vanitatum și carpe diem. Și cum drumul lui Eminescu prin alte culturi e calea geniului spre sine, vedem în itinerariul de aici o regresie spre origini, acolo unde se petrece adevărata regăsire de sine, iar lectura simbolică a unei atare construcții ne poate revela viziunea poetică în ipostaza ei de analogon al gîndirii fondatoare. Un nume generic și aproximativ pentru
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost un nod gordian sau un măr al discordiei pentru dezbaterile culturale care voiau clasamente valorice cît mai autentice, tabele mendeleevice adevărate și încheiate. Pentru beneficiul demersului nostru, să (ne re)amintim ce iritări, ce bulversări avea să producă acel "Itinerariu spiritual", o serie de articole publicate în Cuvîntul, unde Mircea Eliade înfățișa "note, sau observații, sau reflecții, sau monoloage"25 despre gruparea de intelectuali care se ridica atunci sau ceea ce Vulcănescu va numi generația tînără. Înaintea oricăror constatări, trebuie spus
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintre știință și cultură, apologia experiențelor în care generația se va încerca (între ele, cea religioasă fiind definitorie pentru unitatea unei culturi), pentru ca, în unele episoade ale acelui îndreptar, să fie judecate critic dimensiuni ale vieții spirituale. Eliade formula, în Itinerariu spiritual, un pronostic pe care, din fericire pentru noi, istoria ulterioară l-a confirmat pe deplin. El spune că generația sa va fi "menită să închege cele dintîi sinteze românești, cu toate păcatele și toate darurile ce zac în sufletul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spune Vulcănescu, imposibilă. Invocînd stările de manifestare ale generației tinere, Vulcănescu nu se prea deosebește, în privința unora dintre ele, de felul în care se pronunțase deja Mircea Eliade. Accentuează, în schimb, căci era la vreo 5-6 ani după raționamentele din Itinerariu spiritual, criza survenită în experiența trăită în comun cînd, prin luciditate și tragism, apar răspîntiile, apar opțiunile politice, iar generația, constata aparent detașat Vulcănescu, "se pulverizează în curente". De aici încolo începea misiunea tripla misiune a generației tinere, al cărei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pregătea pentru "ceasurile grele" viitoare și, ca misiune universală, pentru ivirea omului nou. O nouă orientare spirituală Încă de la mijlocul deceniului trei al veacului trecut, reflecția culturală din spațiul românesc era preocupată de starea credinței noastre religioase. Și Eliade, în Itinerariu spiritual, făcuse dintr-un atare fapt de gîndire un reper fundamental pentru noua generație și tocmai de aceea arunca priviri critice asupra teozofiei, misticismului și ortodoxiei. Experiențele trăite de români în plan religios, autenticitatea trăirii actului religios reprezentau semne identitare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
graniță a tinerei generații situată "dinainte de abdicarea ei de la pură cultură și pierderea în dezbinarea politică"42. Cum se știe, colegii de generație ai lui Eliade au îmbrățișat varii opțiuni politice, tendințele conturate la vreo cinci ani după judecățile din Itinerariu spiritual nefiind deloc reprezentative, căci s-au produs derapaje spre dreapta sau spre stînga și evitarea "cadrelor partidelor propriu-zis politice"43. Am situat, într-un alt context, generația lui Eliade undeva între dandysm și imperativul sintezei 44, după cum am constatat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu elitistă cum ar fi mulți tentați să creadă. Îl preocupa, indubitabil, forța celulei nervoase românești, rangul său valoric nu atît în arealul nostru cultural-filosofic, cît mai degrabă în cel european. Aceeași tendință o exprimase de altfel, anterior, și programul-manifest Itinerariul spiritual, acolo unde autorul lui Maitreyi comenta apăsat și sancționa fenomenul diletantismului, chiar dacă el dăduse ceva șanse unui anume tip de diletanți. Atmosfera în care Noica era angajat antrena, în epocă, multe spirite ce nu renunțaseră la menirea (pre)destinată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Iona, Răceala și A treia țeapă, ale multor volume de poezie, de un regim special bucurîndu-se trilogia La Lilieci, căreia i se consacră aproape întregul ultim capitol (Tradiția tradiției și tradiția contestării). Așadar: un punct de observație critică mobil, un itinerariu neliniar, voit neprogramatic, desfășurat după rațiunea necesității de moment, uneori chiar la întîmplare, de unde poate și senzația de istorie semicoerentă pe care o construiește, prin căutarea sa, criticul. E doar o senzație însă întrucît se construiește căutînd, se asamblează din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vol. I, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 41-44. 24 v. Constantin Noica, "Amintiri despre Mircea Vulcănescu", în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o nouă spiritualitate filosofică, vol. I, Editura Eminescu, București, 1996, p. 7. 25 v. Mircea Eliade, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe, 1927, Editura Humanitas, București, 2003, passim (trimitem de fapt la cele douăsprezece texte publicate de autor în Cuvîntul din 1927 și pe care antologia de față le include). 26 Ibidem. 27 Pentru ceea ce a însemnat convertirea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care învățătorul dă explicațiile necesare, notează schița lecției și elevii o scriu pe caiete; * fixarea are drept scop să generalizeze și să consolideze cunoștințele transmise prin film sau diafilm cu ajutorul discuțiilor, hărții, schemei sau desenului la tablă. Dacă proiecțiile prezintă itinerarii, putem executa cu elevii, după vizionare, schița acestui itinerar cu ajutorul cretei pe harta de contur de pe tablă și de pe caiet, iar pe harta fizică să realizăm o excursie imaginară. Mijloacele tehnice de transmitere a informației la distanță cu ajutorul radioului și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
încercarea de integrare a omului modern în simbolic și fantastic, de revrăjire a omului prin mit și simbol (Eliade anunța în 1936 apariția unei cărți, Mit și simbol, pe care nu o va scrie niciodată, dar care este reper pentru itinerariul său spiritual; o altă intenție mărturisită în Jurnal 5 este scrierea unei cărți intitulate L'Homme comme symbole în care să arate "nevoia omului de a trăi în conformitate cu simbolul, cu arhetipul". "În măsura în care omul societăților moderne se regăsește pe sine în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
2000, p. 56. 36 Ibidem, p. 59. 37 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 314. 38 Ibidem, p. 313. Această idee o regăsim și în analiza făcută de Lionel Decebal Roșca romanului Huliganii care "cristalizează obsesii ale generației Crinului Alb, ale Itinerariului spiritual și ale Criterionului" (Dicționar analitic de opere literare românești, A-M, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 368). 39 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 43. 40 În
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 167. 476 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 256. 477 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 479. 478 Christian Ionescu, op. cit., p. 46. 479 În ce privește originea sa, pentru a ajunge în limba română, cuvântul sanscrit a urmat două itinerarii: ebraică → greacă → greacă bizantină→ v. slavă→ rom. samfir sau ebraică → greacă → latină → franceză → rom. safir (Christian Ionescu, op. cit., pp. 293-294); Al. Ciorănescu, op. cit., p. 849, stabilește echivalențe între formele zamfir, zafir, safir, samfir. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 906 stabilește aceeași
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Petre Andrei" din Iași Valică MIHULEAC este doctor în filosofie (mențiunea "magna cum laude") al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domenii principale de interes: epistemologie, filosofia științei, logică, filosofie românească. A publicat studii în diferite volume colective: Petre Botezatu. Itinerarii logico-filosofice (1996), Ștefan Lupașcu: un gînditor pentru mileniul trei (2001), Existență, cunoaștere, comunicare (2002), Studii de istorie a filosofiei românești (2007), De Dignitate Philosophiae (2009). De asemenea, a publicat mai multe studii și articole în reviste de specialitate precum: Analele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
45. 36 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, p. 134. 37 "Intrarea în divinitate și ieșirea către umanitate nu sunt altceva decât urcarea la cer și coborârea pe pământ" (Sf. Bonaventura, Predica "Aveți un singur Învățător, Hristos", în Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 122). 38 "Fericirea de a găsi - notează Sf. Bernard de Clairvaux - nu smulge sfânta dorință, ci o lărgește. Culmea bucuriei ar fi oare epuizarea dorinței? E mai degrabă uleiul, căci dorința este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lovit totuși de calamitățile timpului. Zidurile de întărire nu constituie întotdeauna mijlocul ide-al de protecție. Mai multe orașe (Fecamp în 1410, Caen în 1417) sînt jefuite și locuitorii lor masacrați. De frica soldaților mercenari și a tîlharilor, negustorii părăsesc itinerariile cele mai periculoase, producînd ruinarea unui mare număr de centre comerciale. Glorie a comerțului medieval, tîrgurile din Champagne decad, părăsite de negustori. Atacurile piraților perturbează în același mod transportul mărfurilor pe mare și stingheresc economia orașelor portuare. În sfîrșit, statele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
față acestora dau dovadă de un dinamism remarcabil. Adaptarea orașelor la criză Criza de la sfîrșitul Evului Mediu zdruncină geografia comercială a Europei și pregătește dezvoltarea economică a noilor regiuni, în același timp, tehnica se adaptează la noile condiții de schimb. Itinerariile comerciale evoluează odată cu părăsirea acelora care nu mai prezentau siguranță. Astfel, ruinarea tîrgurilor din Champagne deplasează spre est marile drumuri comerciale continentale și dezvoltă activitatea din valea Rhinului și a Rhonului, îmbogățind tîrgurile din Lyon și Geneva, spre care aleargă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în felul acesta, primele companii comerciale a că-ror activitate este dublată de operațiuni bancare. În secolul al XIV-lea, la Florența, Bardi și Peruzzi lasă locul companiilor Medici și Strozzi. Condițiile de producție se adaptează și ele. Tulburările politice, modificarea itinerariilor comerciale, dar și scăderea veniturilor provoacă o criză în industria textilă. Pînă atunci postavurile se fabricau în primul rînd în Flandra, cu lînă adusă din Anglia și erau vîndute în tîrgurile din Champagne. Pentru a face față noilor condiții, fabricile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
epocă de aur care va înflori în secolul al XVI-lea datorită tehnicilor de extracție a minereurilor și a tratării acestora în furnale. Dezvoltarea producției, creșterea demografică și pacea recîștigată parțial, permit o reluare intensă a schimburilor de mărfuri. Unele itinerarii abandonate sînt folosite din nou. Dar, la sfîrșitul secolului al XV-lea și în perioada următoare se dezvoltă noile rute comerciale care au permis adaptarea comerțului la criză. Mediterana și Marea Baltică rămîn centre active, deși cel mai dinamic de acum
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]