2,397 matches
-
la București. Străduințele românilor și ale polonezilor de a opri Poarta de pe panta alunecării spre ținta zdrobirii revoluției au fost zadarnice. La 5 noiembrie, Zablocki certifica primirea a 30 de ducați de la Magheru, destinați călătoriei sale de reîntoarcere în Franța. Izbânda contrarevoluției în Moldova și Țara Românească a fost semnalul unei adevărate vânători pornită împotriva revoluționarilor, a tuturor polonezilor și a românilor care intraseră în legătură cu ei. În această privință, armata țaristă a cooperat strâns cu autoritățile locale. De regulă, ordinele pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1981, p. 87-116. II.2.5. EMIGRAȚIA POLONĂ ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN VREMEA REVOLUȚIEI DIN 1848-1849 (II)* Emigrația polonă și-a legat în 1849 mari speranțe de revoluția maghiară, de difuziunea ei, acordându-i un mare sprijin moral și material. Izbânda revoluției maghiare a fost privită, pe bună dreptate, ca o pârghie a victoriei forțelor luptătoare pentru emanciparea socială și națională pe continentul european, ca o platformă de pe care să pornească marșul triumfal al luptei pentru reconstituirea Poloniei. Încheierea cu succes
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eroicului efort al poporului ungar, dar i s-au și opus armat, ceea ce a dus la un sângeros și tragic război fratricid și la slăbirea forței revoluției. Socotind revoluția ungară ca o condiție, ca un element esențial al propriei lor izbânzi, polonezii s-au străduit să adune într-un singur șuvoi lupta popoarelor din această parte a continentului, în care scop au mediat între reprezentanții naționalităților angajate în confruntare. Această mediere s-a desfășurat pe două planuri. Pe cel dintâi au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aflat la Constantinopol ca, în cazul în care Bem ar intra în Țara Românească, să plece cu Costache Negri într-acolo ca să-l puneți în capul trebilor. Se pare că planul lui N. Bălcescu se înfățișa ca având sorți de izbândă, îndeosebi după discuția pe care a avut-o cu Kossuth. La 14 iulie 1849, N. Bălcescu scria entuziast din Szegedin că „sîntem salvați” de vreme ce Kossuth i-a recomandat să-l ia pe Avram Iancu și pe români și să treacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepea Italia, asemenea lui Metternich, ca o „noțiune geografică”, probabil că el considera o despuiere a Italiei de... italieni, adică de acei câțiva prinți, duci și conți înclinați să se autodemită, răsplătiți în așteptare, pentru progresul cauzei naționale, a cărei izbânda se număra cu lunile. Cititorul are suficiente și credibile argumente pentru a ne cere o explicație elementară: ce legătură există între paranteza deschisă de noi, în rândurile de mai sus, și anul 1859 la români ? Dacă însemnările pe care le-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Panu - „curentul literaturii populare, mai pronunțat, l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă etc.”, iar A. D. Xenopol s-a alăturat deîndată, „cu bucurie”, grupului celor „trei români” (Lambrior, Tassu, Panu) care a impus „izbînda ideilor naționale” în alcătuirea programelor „prelecțiunilor populare”. Aceleași idei îl vor călăuzi pe A. D. Xenopol în scrierile sale istorice, economice, social-politice etc., căci el n-a ocolit nici unul din aspectele esențiale ale stării și evoluției generale a patriei noastre, dimpotrivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în schimb, să închidă Dardanelele tuturor corăbiilor de război străine, Orlov îi scria lui Nesselrode că, în fapt, turcii permiteau rușilor „de a reveni de o manieră pentru a nu mai pleca, dacă va fi necesar”. Tratatul a fost o izbândă fără precedent a diplomației ruse în raporturile cu Poarta. Aceasta din urmă se afla acum „la cheremul” Petersburgului. Tratatul schimba în mod radical sistemul juridico-politic internațional în zonă. Se înțelege de la sine că puterile europene nu se puteau împăca cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a respinge ideea reducerii flotei sale în Marea Neagră, de unde și contrapropunerea lui Gorceakov (22 aprilie 1855) privind libertatea, pentru toate națiunile de a trece vase de război prin strâmtori către arhipelag și vice-versa. Cum propunerea n-avea sorți de izbândă, Gorceakov avansează ideea strâmtorilor închise, Poarta având libertatea să le deschidă fie Rusiei, fie altei puteri dacă va socoti că securitatea sa este amenințată; de asemenea, Gorceakov excludea, în această variantă, limitarea forțelor navale rusești și baze permanente pentru puterile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat feudal, agrar, înapoiat din punct de vedere tehnic. Principalul fenomen istoric care a înrâurit decisiv diplomația țaristă către sfârșitul perioadei care face obiectul lucrării noastre l-au constituit prefacerile structurale în societatea rusă. Este vorba de ascensiunea și apoi izbânda relațiilor de producție capitaliste, în temeiul cărora „a luat naștere - spune Engels - o opinie publică, care, deși încă foarte slabă, se impune în tot mai mare măsură și putea fi tot mai puțin ignorată. Astfel diplomația rusă a văzut apărînd
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sine strîns, grozav de mîndru. 335 Zece mii de mii erau oștirile-i de spirite pe vînt, Zece mii de mii de scînteietoare care strălucind în cer. Și pește țărmul cel de aur de lîngă-oceanul liniștit ele-n puhoaie vin, Si de Izbîndă bucurîndu-se; cu sînge fost-au copleșite cerurile. Pămîntul își întinse masă larg; Noaptea, o cupă de argint 340 Umpluta cu vinul suferinței, veghé la sărbătoarea cea de aur, Dar Soarele cel luminos nu era încă; el, toată-întinderea umplînd-o, Dormea precum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dar rog Instanța să țină cont de un adevăr istoric: până la revoluția franceză, bolnavii mintali, fie că erau periculoși, fie că nu, erau ținuți în lanțuri, asemenea criminalilor, pe principiul că "paza bună trece primejdia rea"! Să nu diminuăm aici izbânzile istorice ale revoluției franceze! Dacă nimeni dintre noi, cei aflați în această onorabilă sală, n-am fi în stare să băgăm un șiș în trupul tânăr, al unui semen în plină emulație, al unui viitor poate cine știe? strălucit savant
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dar rog Instanța să țină cont de un adevăr istoric: până la revoluția franceză, bolnavii mintali, fie că erau periculoși, fie că nu, erau ținuți în lanțuri, asemenea criminalilor, pe principiul că "paza bună trece primejdia rea"! Să nu diminuăm aici izbânzile istorice ale revoluției franceze! Dacă nimeni dintre noi, cei aflați în această onorabilă sală, n-am fi în stare să întrețină... să violeze, cum bine a subliniat atât de exact onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak, iar acuzatul Rognavaldur Grigore Bobarnack, aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dar de fapt, știindu-se de la început care parte va pierde. Și astfel s-a câștigat timp, nici unul dintre cei condamnați după ce a beneficiat de serviciile maestrului Ludovic L., nu mai atacă soluția, știind că e fără nici o șansă de izbândă. Și, tot prin cutumă, s-a introdus regula nescrisă ca tariful (deloc neglijabil) să-i fie plătit maestrului Ludovic L. de către partea adversă. Nici aici nimeni n-a făcut vreodată nazuri. Poate vă mai amintiți că onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
surveni și binele. Cu alte cuvinte, răul nu e ceva absolut, ci „gradul zero” și sorgintea binelui. E o față pervertită a lui, o „Împietrire” păguboasă, o stare stagnantă, regresivă și maladivă. Dacă vei conștientiza acest lucru, ai sorți de izbândă. Însă cu o condiție: să ai curajul să scotocești răul, să-l Întorci pe toate fețele, să-i descifrezi etiologia, să te „Împrietenești” cu el și să ți-l asumi. Să-l Înțelegi și să-l iubești așa cum e fără
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
industriei extractive și de prelucrare. Drept replică, Consorțiul a blocat extracția și exportul de produse, principala sursă de venit a Iranului. Economia țării începuse să se stranguleze. Lovitura de stat, după cum era și de așteptat, nu a avut sorți de izbândă. Nu existau politicieni pregătiți pentru a prelua conducerea țării, aceasta fiind cât se poate de mult concentrată în mâinile monarhiei și ale familiei regale. Economia era lipsită de resurse financiare colaterale. În consecință, monarhia a fost curând restabilită. Lui Mosadegh
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în țară. Pentru invitație, am ales momentul când se pregătea să plece în SUA cu scopul de a obține din partea Guvernului american un ajutor, după sistarea celui militar. Știind din alte surse că această vizită nu va avea sorți de izbândă, am ales pentru venirea la noi momentul întoarcerii sale din SUA La întrevedere, acesta a condiționat să fie primit de către Gheorghe Gheorghiu-Dej. I-am spus că va fi primit cu onorurile de rigoare. Frontul Național condus de Mosadegh (mișcarea naționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
perspectiva succesiunii la Catedra de istoria filosofiei, liberă prin pensionarea lui T. Maiorescu, obținută însă în 1910 de P. P. Negulescu. A colaborat la „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a. Câteva articole de atitudine politică publică în ziarele „Capitala”, „Izbânda” și „Dacia”, reluând într-o formă mai accesibilă idei din eseul polemic Imperialismul culturii germane. După un timp, revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
întâmplă deoarece trăsăturile profunde ale omului, care nu se schimbă prin învățare, se combină pentru a da naștere la forțe formidabil de puternice care dau coerență și direcție istoriei. Pe termen lung, acțiunea împotriva acestor forțe nu are sorți de izbândă. Între trăsăturile menționate, capacitatea omului de a dori și a raționa, incapacitatea de a cunoaște viitorul și, în sfârșit, Tymos-ul (spiritualitatea) din care rezultă dorința omului de a fi respectat, nu se vor schimba niciodată". Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ale acestui act (După asasinarea lui Duca). Literatura publicată aici e consonantă în cea mai mare parte cu atitudinea combativă, cu starea de baricadă a revistei. Expresiile „literatură angajată” sau „revoluționară” sunt adeseori întâlnite. La C.l. se teoretizează mult, dar izbânzile sunt mai puține în plan valoric. În afara câtorva excepții (Ion Minulescu, Geo Bogza), C.l. nu se înscrie printre revistele care au găzduit valori de seamă ale epocii interbelice. Mândria revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
sculptorului Ștefan Cerna, nu aduce vreun progres de tehnică sau de expresivitate. Un expresionism târziu, oarecum caduc, domină versurile libere din Poemele destinului. Căutările lui C., neîmplinite în roman și rămase doar intenții în eseu, par acum mai aproape de o izbândă; nucleul poetic, prezență indiscutabilă, este însă pus în umbră de o tendință spre verbiaj și retorism. Dar obsesia unei „mari taine”, a iminenței unei alte tragedii, după aceea a războiului de abia terminat, „blestemul” ce amenință deopotrivă omul și natura
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
Coresi, București, 1959; Panaitescu, Începuturile, 132-163; Dicț. lit. 1900, 217-219; Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice, coordonator Ion Gheție, București, 1982, passim; Mazilu, Proza, 21-37; Păcurariu, Ist. Bis., I, 549-563; Ion Gheție, Al. Mareș, Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română, București, 1994; Mazilu, Recitind, I, 178-181, 184-185, passim; G. Mihăilă, Între Orient și Occident, București, 1999, 236-339; Dicț. esențial, 199. C.T.
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
de dragoste, de o firească idealitate și de un tragism deloc forțat. Fără să fie o capodoperă, Nebunia lumii se evidențiază în romanul românesc inspirat de primul război mondial, fiind apreciat de Perpessicius, de pildă, ca „una din întâile lui izbânzi”. SCRIERI: Simfonia morții, București, 1920; Nebunia lumii, București, 1924. Repere bibliografice: [George Cornea], U, 1925, 269, 270, ADV, 1925, 12 864; Al. Bogdan, Cărți despre război, LUT, 1925, 932; Perpessicius, Opere, II, 30-33; George Baiculescu, George Cornea, „Nebunia lumii”, ALA
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
ei serie, le-a dat unora prilejul să debuteze, iar pe alții i-a ajutat să se facă mai bine cunoscuți. Astfel, în ce privește poezia, pe lângă cele câteva texte ale lui Arghezi însuși (Voci, Creion, Potcovarii, Sonet pentru cocoși, Sonet de izbândă, Însemnări pentru poveste) sau colaborările ocazionale ale lui Adrian Maniu și George Topîrceanu, aici se tipăresc din abundență versuri ale unor foarte tineri autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen Ionescu, căruia i se publică în
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
literare, politice - îndeosebi la „Facla”) și reportaje, interviuri, cronici teatrale, plastice, muzicale, recenzii, pertinente comentarii pe teme externe, vioaie însemnări pe marginea unor probleme la ordinea zilei, traduceri la „Gazeta Mehedințului”, „Dreptatea”, „Tribuna”, „Țara noastră”, „L’Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C.
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
verbale neobișnuite. Ca ideologie și retorică satirică, Istoria ieroglifică este un roman ce aparține epocii Luminilor. După 1714, C. se ocupă aproape exclusiv de redactarea unor cărți de istorie. Scrie, în latină, un studiu bazat pe teoria evoluției ciclice, prevăzând izbânzi însemnate ale lui Petru cel Mare, pornit să elibereze creștinătatea. Eseul se intitula Monarchiarum physica examinatio [Examinarea naturii monarhiilor]. Cartea cel mai adesea invocată în istoria culturii române este Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae [Descrierea statului Moldovei vechi și
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]