1,129 matches
-
sistem de organizare și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de a reglementa modul de exploatare a pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a micșorării zonelor de izlaz. Stahl (1998, vol. II, pp. 188-189) dă ca studiu de caz Vrancea, cu precizarea că noile reguli nu erau respectate. Ca și în cazul pădurilor, obștea este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe fond o regulă de bază care era
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o parte mai mică, pentru că nu avea decât să facă părți egale. Cel care alege nu se poate plânge, căci nu avea decât să aleagă partea care i se părea mai mare” (Stahl, 1998, vol. II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă parte, bunul are proprietatea de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi” . Izlazul este socotit nesfârșit, prisosește nevoilor locale, e suficient de întins (iar această trăsătură e pusă sub semnul îndoielii doar în cazuri speciale, de exemplu când prin folosirea acestuia se barează drumurile de trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
vecilor, cum iera mai nainte stelele și azuru. Da peste un moment, nici urmă n-a rămas din toată rotiseria. Vai de inema mea, nici adio nu mi-am luat dă la don Wenceslao. Am mers juma dă leghe dă izlazuri cu cracii dârdâind ș-am intrat ca-n șvaițer În hanu gării, unde am cinat c-o poftă c-ar fi tret să mai Închiriez niște fălci. Asta-i tot, domne. Ori aproape tot. Nicicând n-am mai fost dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi identificate trei tipuri de sate: sate pastorale, mixte și agricole. În aceste tipuri de sate existau reguli diferite de utilizare a resurselor și o împărțire diferită a drepturilor de acces. Astfel, în satul pastoral, resursele principale erau pădurea și izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente sătești de muncă în ritm comun, arat în același sens, asolament forțat. În satele agricole, toate zonele devin terenuri de exploatare agricolă, iar izlazul dispare (Stahl, 1944). Spre deosebire de pământul agricol, care necesită un efort colectiv, pădurea putea fi exploatată individual. Ea era folosită în principal în scopul amenajării terenurilor necesare activităților agricole și a celor de creștere a animalelor. La nivel operațional, cea mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
valoarea economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie în totalul laptelui cules se consideră a fi un indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în cazul terenurilor agricole și pe izlaz, apare supraaglomerarea. Fiecare utilizator încearcă să închidă izlazul în detrimentul celorlalți prin ridicarea de garduri. Închiderea de izlaz duce însă la apariția unor inegalități ale drepturilor de exploatare și la posibilitatea distrugerii bunului comun. Existența în izlaz a unor terenuri cu valoare economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]