KorAP: Find »[drukola/base=jandarmerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...306 >

7,642 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Statul Major al I.G.J. avea în componență primii germeni ai unei structuri informative, prin Secția 1 Poliție, cu Biroul 1 Poliție Judiciară și Informații, Biroul 2 Cercetare și Biroul 3 Statistică. La nivel național, în 1931, a fost înființat Serviciul Jandarmeriei, structura de sine stătătoare a I.G.J. abilitată exclusiv cu culegerea de date și măsurile contrainformative, cu următoarea organizare: Biroul 1 Siguranța de Stat, Informații, Presă; Biroul 2 Siguranța Publică; Biroul 3 Studii și Statistică. Alături de acestea mai funcționau compartimente pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
3 Studii și Statistică. Alături de acestea mai funcționau compartimente pentru Radio și Cifru, respectiv pentru coordonarea echipelor volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei s-au aflat: coordonarea activității informative privitoare la starea de spirit sau acțiuni contrare siguranței statului și liniștii publice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei s-au aflat: coordonarea activității informative privitoare la starea de spirit sau acțiuni contrare siguranței statului și liniștii publice; urmărirea și ținerea evidenței tuturor informațiilor primite din orice sursă și a tuturor acțiunilor, faptelor sau intențiilor raportate de formațiunile teritoriale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dăunătoare, în locul acestora fiind generalizate Instrucțiunile provizorii asupra organizării și practica Serviciului de Informații pe teritoriul rural, cunoscute sub denumirea de «J-5», apărute în 1932, care reprezintă cea mai amplă lucrare despre metodologia desfășurării acestor activități. Conform acestor norme, Serviciul Jandarmeriei coordona activitățile specifice și era „animatorul întregului serviciu de informații, care lucrează după indicațiile, instrucțiunile și ordinele ce le dă”. Tot în 1932, la nivel organizatoric, a apărut o verigă intermediară - subinspector atul general - care a avut în coordonare mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fi editate Ordinele Generale de Informații, care au fost distribuite tuturor formațiunilor de jandarmi în scopul direcționării efortului și captării datelor de interes de pe toate palierele societății, în special din mediul rural, stabilite de beneficiarii legali. În 1935, Serviciul Jandarmeriei a atras „în mod deosebit” atenția asupra concluziilor care vor rezulta în urma acțiunilor informative, acestea fiind baza elaborării planului de activitate pe perioada următoare. În data de 25 iunie 1935, la sediul I.G.J., a avut loc o ședință cu șefii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de activitate pe perioada următoare. În data de 25 iunie 1935, la sediul I.G.J., a avut loc o ședință cu șefii serviciilor de poliție și comandament de la inspectoratele regionale și legiunile de jandarmi. Cu acest prilej, fiecare birou din Serviciul Jandarmeriei a prezentat problemele existente și modul în care acestea trebuie gestionate în continuare. Biroul 1 Siguranța de Stat a arătat că activitatea informativă întreprinsă la nivel național a identificat noi curente politico-sociale care trebuie monitorizate. Prima problemă luată în discuție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
străjeriei, cercetașilor sau premilitarilor organizate sub auspiciile statului. În plus, au fost constatate elemente introduse înadins în țară pentru sabotarea instrucției premilitare, dar și unii învățători români care nu sunt „la același nivel de solidaritate” națională cu colegii lor. Serviciul Jandarmeriei a recomandat ca toate faptele concrete care afectează alte departamente să fie prezentate și instituțiilor de profil (Ministerul Cultelor, Comandamentul Premilităriei etc.) care să ia măsurile de rigoare. Biroul 2 Siguranța Publică s-a confruntat cu diferite „evenimente grave” care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cazierului judiciar, de stabilire a identității țiganilor nomazi și de asigurare a unei verificări mai bune a circulației rutiere au încheiat ședința din 25 iunie 1935. La 9 august 1935, inspectorul general al I.G.J., general Barbu Pârâianu și șeful Serviciului Jandarmeriei, locotenent-colonel Anibal Panaitescu, au înaintat Ministerului de Interne un raport privind problemele cu care se confruntă instituția în vederea îndeplinirii sarcinilor informative/contrainformative. Astfel, discuțiile între locuitori au fost apreciate drept „cel mai mare izvor al informațiilor”, care sunt monitorizate pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de resort, însă sub nici un motiv nu trebuie divulgată sursa umană implicată în acest tip de activități. O altă problemă a apărut la 1 iulie 1935, o dată cu intrarea în vigoare a reducerilor bugetare, care au afectat și I.G.J., implicit Serviciul Jandarmeriei, astfel încât situația polițienească informativă/ contrainformativă pe teritoriul rural s-a resimțit prin reducerea efectivelor și formațiunilor de jandarmi. Comandantul I.G.J. a semnalat, la 24 august 1935, problemele existente în țară și efectele negative ale reducerii acțiunii informative. În perioada respectivă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
posturile de jandarmi din Cadrilater, la granița de est și cea de vest. „Fără efective și fără mijloace tehnice - a apreciat generalul Pârâianu - se înțelege de la sine că nu ne putem susține răspunderea grea ce apasă asupra Inspectoratului General al Jandarmeriei pentru menținerea ordinei pe teritoriul rural”. Totodată, inspectorul general a semnalat ministrului de Interne că toate aceste măsuri au ca scop întărirea vectorului informativ/ contrainformativ în fața „împrejurărilor grele ce se întrevăd pentru siguranța și ordinea internă”. În pofida problemelor, structura informativă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. XI. Informații din țările vecine. XII. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a II-a: Culegerea informațiilor. Partea a III-a: Prescripții asupra întocmirii lucrărilor ce rezultă din desfășurarea activității informative. Partea a IV-a: Recomandări complementare asupra executării lucrărilor la unități în legătură cu organizarea activității informative. Activitatea desfășurată de agenții I.G.J.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și dezvoltarea acțiunii informative. Datorită accentuării agresivității ideologice și acțiunilor de subminare a statului, atât din punct de vedere politic, prin acțiuni ale unor mișcări extremiste, cât și pe palierul social sau religios, Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară acțiuni dăunătoare securității naționale. Serviciul Jandarmeriei a centralizat dosare pentru conducătorii și agitatorii principali, precum și acelora „capabili” de a comite acte teroriste, în vederea luării unor măsuri represive în cunoștință

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de vedere politic, prin acțiuni ale unor mișcări extremiste, cât și pe palierul social sau religios, Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară acțiuni dăunătoare securității naționale. Serviciul Jandarmeriei a centralizat dosare pentru conducătorii și agitatorii principali, precum și acelora „capabili” de a comite acte teroriste, în vederea luării unor măsuri represive în cunoștință de cauză. Datele informative interne și externe obținute au fost valorificate de I.G.J. atât la beneficiarii legali

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
procurarea de arme cu aer comprimat și arme de foc, fapt care trebuia documentat; în urma unei percheziții domiciliare la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și propagande pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și propagande pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un studiu analitic pentru perioada 1931-1936 asupra

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Național Român (aliat Caragea) mișcări trecătoare și fără nici un fel de influență asupra populației. Jandarmii au fost atenționați că au obligația, în continuare, de a preveni și reprima actele dăunătoare siguranței statului. Deși mai nou în peisajul «intelligence-ului autohton», Serviciul Jandarmeriei a dovedit, în scurt timp, atât necesitatea de a exista, cât și valoarea pe care o are, devenind un concurent serios pentru celelalte structuri. Conform unor surse memorialistice, se pare că la organizarea serviciului de informații al Jandarmeriei și-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
autohton», Serviciul Jandarmeriei a dovedit, în scurt timp, atât necesitatea de a exista, cât și valoarea pe care o are, devenind un concurent serios pentru celelalte structuri. Conform unor surse memorialistice, se pare că la organizarea serviciului de informații al Jandarmeriei și-a adus aportul Constantin Dumitrescu, care avea studii juridice și economice. Interesul conducerii I.G.J., în special a generalului Constantin Dimitrescu, și continuitatea la șefia serviciului, unde au activat locotenent-colonel Anibal Panaitescu și apoi colonel magistrat Ștefan Gherovici, au asigurat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
special a generalului Constantin Dimitrescu, și continuitatea la șefia serviciului, unde au activat locotenent-colonel Anibal Panaitescu și apoi colonel magistrat Ștefan Gherovici, au asigurat un cadru propice de lucru și o stabilitate a obiectivelor informative/ contrainformative. În perioada următoare, Serviciul Jandarmeriei va deveni din ce în ce mai bun din punct de vedere al calității și, mai ales, al cantității de date utile obținute prin surse umane. A.6. Legiunea de Jandarmi C.F.R. În urma unor analize care au căutat identificarea unui sistem cât mai practic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ramificații în Atelierele C.F.R. Pașcani, Nicolina-Iași și Grivița-București, ai căror membri au fost deferiți Parchetelor Militare de pe lângă Corpurile de Armată 2 (București) și 4 (Iași). Activitatea comuniștilor s-a desfășurat „sub masca” apărării intereselor profesionale. Profesionalizarea unor elemente din Serviciul Jandarmeriei exclusiv pe palierul transportului feroviar a avut drept consecință o îmbunătățire vizibilă a serviciilor, a siguranței călătorilor și mărfurilor, precum și obținerea unor informații utile, care au condus la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de Jandarmi C.F.R. a avut un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din zonă, în special a problematicilor subversive și a identifica cauzele favorizante, precum și de a fi în stare să întocmească studii privind măsurile contrainformative necesare. Un alt racord important al Centrelor a fost colaborarea cu structurile de Poliție, Siguranță și Jandarmerie locale/zonale, în vederea unor acțiuni comune în caz de tulburări interne sau în caz de război. Birourile tehnice au luat amploare atât datorită dezvoltării tehnice, cât și necesităților operative ale Serviciului. Biroul Radio a asigurat dotarea necesară a Centrelor Informative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în aceasta direcție, iar rezultatele s-au observat, prin colaborarea mai multor instituții sau departamente în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. De regulă, colaborarea a fost direcționată pe două paliere: unul privind o mai strânsă activitate comună a organelor de Poliție cu Jandarmeria, adică a interacționării structurilor din mediul urban cu cele din mediul rural, respectiv al grupării mai multor instituții la nivel central sau local, în scopul rezolvării unei/unor probleme stringente de siguranță națională. La 7 martie 1930, D. R. Ioanițescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serviciu între oficiile polițienești și unitățile/posturile de jandarmi, având la bază interesele comune de ordine publică și siguranță națională. Analiza acțiunilor de colaborare a relevat că, uneori, organele de poliție au acționat pe teritoriul rural fără a înștiința nici măcar Jandarmeria locală, iar alteori, jandarmii aflați în urmărire pe teritoriul urban au intrat în dispute inutile cu organele de Poliție, fiind refuzați sau împiedicați să finalizeze cercetările. Lipsa de colaborare a fost definită drept „dezinteresarea pornită din amor propriu”, a cărei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informative desfășurate în comun. Pentru eliminarea disfuncționalităților constatate, directorul general al Poliției, general Ioan Stângaciu, împreună cu inspectorul-general al I.G.J., general Constantin Dimitrescu, au elaborat în comun un Ordin General pentru stabilirea normelor de colaborare în serviciu între Poliția urbană și Jandarmeria rurală. Prin Ordinul General nr. 386 din 10 martie 1933 accentul a fost direcționat, cum era și firesc, pe „acțiunea informativă reciprocă” între cele două structuri, măsură menită a identifica, anticipativ, problemele subversive și a acționa în consecință. Ordinul a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nevoie, cele represive, în cazul unor manifestări publice sau propagări a ideologiei. Nu în ultimul rând, prefecții au fost atenționați să supravegheze executarea ordinelor circulare adresate inspectoratelor regionale de poliție și a celor de jandarmi. Asperitățile dintre șefii Poliției și Jandarmeriei la nivel județean și regional au impus un nou Ordin Circular, la 9 decembrie 1936, semnat de conducătorii celor două instituții, Constantin Cernat, respectiv general Barbu Pârâianu. Aceștia au constatat, în urma inspecțiilor, „animozitățile de ordin personal” care existau și lipsa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
În plus, I.G.J. s-a ocupat de obținerea de date relevante pentru mediul rural, iar rezultatele cercetării au fost trimise la D.G.P. pentru documentare. O dată cu înființarea Legiunii de Jandarmi C.F.R., în fruntea căreia a fost numit maiorul Vladimir Sachelarie, Serviciul Jandarmeriei din I.G.J. a delegat un alt ofițer care să se ocupe de problema controlului corespondenței în/din U.R.S.S. La 23 martie 1937, Marele Stat Major a cerut D.G.P. o dare de seamă asupra executării acestui serviciu, care să cuprindă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]