2,431 matches
-
poze frumoase, pe facebook, făcând un om de zăpadă. Ce curajos!...mă gândesc, uitându-mă și la vecinii mei, care-și dezăpezesc mașinile. Mă și mir că n-am fost convocată la zăpadă (ieri, pe când mă întorceam spre casă, de la job, și la BRD și la Raiffeisen erau niște domnișoare, pe tocuri cui, mânuind lopeți de 3-4 ori mai late decât dimensiunea bazinului lor...și mă dezgustă gândul că toți bărbații din firmele astea tari, cu renume, sunt niște...”protejați”...de-
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
Poți oricând rescrie povestea. Poți oricând rescrie povestea? “Sforăilă”, musafirul meu, adormise în timpul în care eu am lipsit...să-mi fac un ceai. L-am lăsat să doarmă. E un copil mare, care zâmbește în somn și mormăie “chestii de la job”. Telefonul, pus pe silențios, lumina apeluri după apeluri. “Să-l scol? Să nu-l scol?” Habar n-aveam. Afară frigul se întețise. Mașina lui dispărea aseară sub nămeții de lângă balconul meu. “Pfffffff...cât o să trebuiască să dea zăpada prin întuneric
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
limbă română! Nu-mi amintesc atât cum arătam cu noul look, cât îmi aduc aminte, cu plăcere, satisfacția lui, de a doua zi, când fetele m-au aplaudat la intrarea în sală. La fel de impresionați au fost și colegii mei de la job: „Ooooo...Franța e magică, orice s-ar spune! Uite ce poate face!” Mă simțeam ca rățușca cea urâtă...transformată-n lebădă. De câte ori mă mai vopsesc sau îmi schimb tunsoarea, colega mea de fizică oftează:”Eheeee ... nu mai știe nimeni să
AMINTIRI DE LA BORDEAUX de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346707_a_348036]
-
o zi și de-o viață. După un efort de memorie, mi-am amintit despre cine fusese vorba. “Nu. De ce?” „Pentru că mi-l place mie!” Nu mică mi-a fost mirarea, ca, după o vreme, să mă caute și la job. Avea în brațe un album de poze. Pe “strada ei”, de Dragobete, anul trecut (24 februarie), acest bărbat, surprins de o declarație premiată la radio, de Sf Valentin (14 februarie), pentru el, din partea năzdrăvanei, legase sute de baloane roșii, în
ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR, “PE STRADA MEA” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346727_a_348056]
-
cerințe, despre rezultate. Ca două linii paralele care nu se cunosc, ei au crescut și s-au cunoscut mai mult din povestiri și au urmat și urmează destine asemănătoare în acest moment. Într-una din zilele noastre petrecute în sânul jobului, cu o hârtie în mână pe care o fluturam distrată, o zăresc trecând repejor pe lângă umărul meu. Zâmbește cald. O întreb atrasă de magia acelui surâs: - Ce faci, Dănuț? - Bine, îmi răspunde timidă. Urmează o pauză, timp în care nu
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
lumina flăcării ei, Bruno era sigur că sentimentele lor vor fi mai ușor de exprimat. Apare, în fine, o fată: O, Doamne, cum mai așteptau fetele tinere să fie “achiziționate”... Ca, de exemplu, acesta: “Tânără 23 ani, studentă, ASE, caut job pentru timpul liber, pentru retribuție oricât de modestă. Sunați la...” De obicei prudent și bănuitor în alegerea partenerelor, Vergilius era pus în situația de a se grăbi. Legăturile și relațiile lui fiind distruse pentru moment, se vedea silit să își
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
visele nu mai învie Când avurăm trebuință, după ce dădum ocol Și văzurăm cu mirare că urciorul era gol, Ajutor de unde, sfaturi cine să ne dea? Curtea noastră e pustie și alături nimenea; Omul care are unul, poate chiar mai multe joburi Tot în țăr'nă se întoarce lutul lui în zeci de cioburi Primăvara zămislește în adâncuri un tubercul Sună ceasul, stingi lumina și apoi se-nchide cercul. Referință Bibliografică: Cercul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul
CERCUL de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356465_a_357794]
-
fi plăcut cuiva din partid și prin urmare, fuseserea direct catapultați la “lada de gunoi” a avocaturii, așa cum se spunea în jargonul acelor ani. Ce s-a întâmplat după absolvirea facultății, cum ați evoluat? Ce specializări aveți? În ce constă job-ul pe care il faceți în prezent? După Rădăuți, au urmat alți ani de avocatură la Lugoj și Timișoara, unde lupta pentru clienți, și prin asta vreau să zic lupta pentru existența, era extrem de grea pentru stagiarii fără “pile” și
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
urmă, am decis să renunț să mai caut un post în justiție sau administrație, continuând în liberală avocatură. La 35 de ani, câți aveam după absolvirea celui de-al doilea an de studii de drept, șansa de a găsi un job ca avocat angajat era atunci că și astăzi, aproape nulă; iar fără experiență profesională, nici o bancă nu mi-ar fi finanțat deschiderea unui birou privat de avocatură. A trebuit sa ma reprofilez pe materii noi și foarte speciale - dreptul impozitelor
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
este prea târziu. Românilor, în special celor tineri aflați în țară, le adresez îndemnul de a profita de pe urma aderării țării noastre la UE. Să încerce cât mai multe experiențe profesionale internaționale și să-și verifice competența la acest nivel. Nu job-ul obișnuit, de acasă, ci faptul de a-ți putea câștiga în mod onorabil și profesionist pâinea în vest, este adevărata măsură a lucrurilor, după părerea mea. Să nu le fie teamă de această experiență. Aventură cunoașterii este întotdeauna fascinantă
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
pentru că de fapt, nici nu știam prea multe despre America la data aceea. - Care a fost traiectoria dvs. aici și cum au evoluat lucrurile pe parcurs? - După ce am sosit în Statele Unite, am studiat și am lucrat în diferite locuri. Ultimul job pe care l-am avut a fost Commercial Account Manager la “Marrone Ford”. Am demisionat din această funcție deoarece am decis să studiez la Southern Baptist Convention, pentru a lucra că misionar. În 2001, am fost hirotonit misionar de către First
O FAMILIE DE MISIONARI ROMANI IN HOLLYWOOD, FLORIDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355798_a_357127]
-
vei fi apreciat, învață să te bucuri de toate. - Cum ați luat decizia de a-L sluji pe Hirstos că misionar? - Eram într-o conferință de misiune la First Baptist Church of Mims și acolo am decis să renunț la job-ul pe care îl aveam și să plec pe câmpul de misiune. - Este posibil pentru un misionar să aibă familie sau misiunea și viața de familie se exclud? - Poti sa Il slujești pe Domnul cu familia în misiune, dar e
O FAMILIE DE MISIONARI ROMANI IN HOLLYWOOD, FLORIDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355798_a_357127]
-
a profesorilor de la Universitatea de Petrol si Gaze, unde am predat și eu la un moment dat, niște ore și am multe cunoștințe. -Ce planuri de viitor ai? - Nu am planuri, deocamdată încerc să mă acomodez cu desprinderea de un job fix, pentru pensie, la anul, oscilez între a lua ore în învățământ, sau a colabora la niște reviste. În loc de planuri, mă rog zilnic la Dumnezeu, la trezirea dimineața, să mă ajute, mulțumindu-i că mi-a dat de trăit încă
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > I AM LOOKING FOR A JOB Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rămăsesem șomer cu câțiva ani înainte de pensie și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, același lucru i s-a întâmlat și soției. Bine, nu
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
auzit odată pe cineva spunându-i cuiva: - Mă' Flaimuc, ia uită-te tu în oglinda asta. Îți place ce vezi? Mă' dacă nu-ți place, să știi că nu e oglinda de vină. Referință Bibliografică: I am looking for a job / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
avea grijă să nu fiu în „pericol”! Simpatică băbuța! Am acceptat toate condițiile mai ales că mi-a dat de înțeles că are o mulțime de chestii interesante să îmi spună și că de fapt aceste lămuriri fac parte din jobul ei! A început cu... începutul! Adică de pe vremea când avea vreo șase ani și locuia cu părinți la o fermă la țară. Atunci a prins primul șarpe. Era foarte blând. L-a dus să-l arate celorlalți copii, dar cu toții
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
suferință și nu-i putem salva nici pe cei dragi. Ca să mai schimb atmosfera, îi povestesc pățania cu d-nul de la bancă, hoțul de lux...care m-a ușurat de bijuteriile preferate...chiar de ziua mea. L-am căutat la job și am aflat, cu stupoare, că nu mai lucra la ei...de o lună! Ea îmi povestește despre diriginta noastră, profesor emerit, care predase o bună parte din viață în Maroc. După divorț, și ea fără copii, mergea des la
PE MUREŞ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355370_a_356699]
-
în tir și vine acasă doar la o săptămână?! Iată robia de bunăvoie în iluzia confortului... După alte câteva luni am vizitat un alt prieten, tot în Statele Unite, un prieten ce studiase filosofia în Romania. Părea un om realizat; un job bun, o soție iubitoare, două fetițe la școli bune, o casă frumoasă și cochetă. Ba încă reușise să-și aducă și părinții aici. Mi-am zis, oare ăsta să fie visul american? Ceva însă contrasta izbitor cu toată aparența realizării
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
se duce să-și depună un curriculum vitae, ci un „sivi" (CV) și pariez că majoritatea lumii nici nu știe ce-nseamnă. Nimeni nu se mai duce să-și ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete. Mă indispune profund cînd aud de „brandul de țară". Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este „brandul de țară". Măcar dacă era și Eva pe-acolo. Eu nu pot
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
post de agent vânzări, la o firmă de distribuție, mică, mică de tot - acolo am învățat să conduc un automobil - apoi au urmat și alte firme de distribuție, una mai importantă ca alta. Soția și-a găsit mai rapid un job - noi ne mutasem pentru studiile ei, se înscrisese la o postliceală de asistenți farmacie - eu trimisesem sute de CV-uri, iar ei doar unul și acela cu noroc (se pare că a călcat în ceva). Toate astea s-au petrecut
CIPRIAN ALEXANDRESCU de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346224_a_347553]
-
Mama lui K cade într-o depresie puternică după moartea soțului ei. O reacție normală pentru cineva lipsit brusc de puterea, capacitatea de a-și crește copiii. Ea era experta în domeniul tradițional al unei soții: mâncare, haine, precum și un job în medicina tradițională. Totuși NIMIC din ceea ce i-ar fi putut asigura existența ei și fiicelor ei; fusese dependența de soț și acum era în aer. Ce căuta ea în Filon, când ar fi putut să fie soția brutarului? Putea
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
a contat, nu interesul economic. Și prin om înțeleg nu talentul la vrajeala, nici o imagine găunoasa de macho; soțul ei era puternic, curajos, responsabil cu finanțele, educația familiei, nu era misogin (a educat-o pe K că un vânător, susține jobul soției cu plante medicinale aduse de el), nu era leneș (nici vorbă de a-si forță soția sa faca avort ca să stea el într-o relaxare continuă), nu era un incult a cărui singură distracție era paharul (știa cântece atât
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
de ochi, rujuri, parfumuri. Până aici, n-ar fi nimic mai mult decat teribilism și stabilirea direcției de dezvoltare ulterioară. Ceea ce șochează e disprețul înghețat pe care-l manifestă față de mamele colegelor de clasă: acele mame cu diplome universitare, cu joburi full-time, cu responsabilitatea unei familii, cu cearcăne și nedate cu rimel. Singurele modele demne de luat în seamă sunt mamele cochete, casnice, care servesc masă numai la restaurant deoarece nu trebuie să miroasă a mâncare gătită în casă, iar ele
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
Dumnezeu. E ingenua, bătută de soarta, muncitoare și tot ce vrei tu, ca să te convingă de o imagine ... departe de adevăr. Bineînțeles că nu toate aventurile sunt rentabile, dar cu multă perseverența, în timp, are ceva bani în cont, un job mulțumitor și poate, va fi soția unui băiat ținut la fustă mamei, ce va considera că e deosebit de norocos că a întâlnit-o. Să nu uit de ce am pus așa un titlu: nu le lipsește poză de debut în care
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
și vor avea parte de multă admirație. 2. (+) Dominatoarea Succesul se măsoară în cine, câți bărbați am folosit. Frumos, bogat, influent etc. Deviza: „Nimănui nu-i pasă de mine, mie de ce mi-ar pasă de el, copiii lui, soția lui, jobul lui?” Amantă de la serviciu: miau, miau, vreau și eu bani la salariu să-mi iau o rochie nouă. Bărbatul foarte însurat răspunde că nu poate, deoarece trebuie să-i ia fiului său ochelari. Și miau, miau devine bau, bau când
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]