102,189 matches
-
și insidioasă. Ea înseamnă o familiaritate cu gravul și seriosul, o ireverență benignă față de autoritate și norme stabilite, o practică dezinvoltă a narativului, într-un cuvînt, o joacă și un joc cu poveștile moștenite de la Mama Gîsca. Dar joaca și jocul modernului cu tradiționalul pentru poveștile lui Perrault nu se isprăvește aici. Odată cunoscute și devenite faimoase, poveștile Mamei Gîsca istorisite de Perrault au devenit, la rîndul lor, pretext și obiect de joc și scriitură, sub formă de parodii, pastișe, continuări
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
poveștile moștenite de la Mama Gîsca. Dar joaca și jocul modernului cu tradiționalul pentru poveștile lui Perrault nu se isprăvește aici. Odată cunoscute și devenite faimoase, poveștile Mamei Gîsca istorisite de Perrault au devenit, la rîndul lor, pretext și obiect de joc și scriitură, sub formă de parodii, pastișe, continuări, adăugiri, răsturnări, deturnări, adaptări, replici de tot felul, marcate de fantasmele și stilul diverșilor autori, de módele și tendințele diverselor epoci. Să vedem, chiar și în fugă, cîteva replici, devenite și ele
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
șapte soții ale lui Barbă-Albastră, în care temutul personaj de odinioară este cu totul benign și nevinovat, în timp ce nevestele lui succesive sînt, care mai de care, vicioase și netrebnice. Joaca lui France cu textul lui Perrault merge spre un delicios joc intertextual, în care citatul, parafraza și aluzia au un loc deosebit. O variantă pe dos, răsturnată, a poveștii lui Perrault, în cea mai bună tradiție a parodiei, publică, în pomenita revistă din 1919, romancierul Pierre Mac Orlan; e vorba, de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
că Alain Montandon vede în cabinetul interzis al acestuia misterul celuilalt sex, pîndit și amenințat de curiozitatea feminină, tot așa cum, simetric, Meluzina, cu taina ei, e amenințată de violenta curiozitate masculină. Poate cea mai recentă și mai interesantă, sub aspectul jocului, rescriere a lui Barbă Albastră o dă Marie Darrieussecq care, în citatul volum colectiv din 2002, scrie un fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o multitudine de situații și identități, ce sînt in nuce tot atîtea posibile versiuni pentru Barbă-Albastră, un evantai de jocuri anagramatice parcă venite din atelierele Oulipo, presărînd ici și colo referințe ironic autobiografice și intertextuale, ea formulează o moralitate care rezumă întrucîtva, după noi, soarta modernelor basme de odinioară ale lui Perrault: povestea lui Barbă-Albastră “ne obsedează, ne întră în
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de modernitate. Vom lăsa la o parte cele două versiuni cu viziune puternic sexualizată, ale provocatoarei Catherine Millet pentru Riquet cel Moțat, dar vom pomeni în această joacă
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile Mamei Gîsca scrise de Charles Perrault sînt mereu scrise și rescrise, după cum cerea academicianul de odinioară, în noi maniere, tot mai marcate de fantasme, de constelații psihice și mituri personale, de ingenioase jocuri intertextuale, de ecouri, aluzii și reminiscențe, de refrene obsedante.
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
și pusului mîinii la gură. Parșivenii și într-o parte, și-n cealaltă. Savoare, așișderea. Toată chestiunea asta dinamică și actuală mai are cîteva clou-uri. Un lucru absolut extraordinar, care așează propunerea lejer în modernitatea tăieturii textului și a jocului actorilor este spațiul. Sala Studio de la Nottara, transformată total de scenograful Sică Rusescu, și el un reper al istoriei acestui teatru și un mai vechi partener al lui Dabija, devine un loc de întîlniri și de provocări care se poate
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
la scena à l’italienne - dar se poate reface oricînd și așa - la fotoliile tradiționale, s-a îmbrăcat totul în lemn, s-au înălțat podiumuri și gradene care, în cazul spectacolului Înșir’te mărgărite, închid la mijloc scena, spațiul de joc propriu-zis. Actorii sînt în imediata apropiere a spectatorilor - într-un fel ca la Teatrul Act, ca într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției de joc. Spațiul lui Sică Rusescu este cald - lemnul
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
mărgărite, închid la mijloc scena, spațiul de joc propriu-zis. Actorii sînt în imediata apropiere a spectatorilor - într-un fel ca la Teatrul Act, ca într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției de joc. Spațiul lui Sică Rusescu este cald - lemnul este protagonist - dar și tranșant totodată, și împinge, și el, spre abordări adevărate, spre curaj, spre căutarea altor modalități de rostire, de așezare în lumină, de raportare la parteneri, la nuanțe, la spectatori
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
nu abandonează nici o secundă starea personajului, chiar și atunci cînd nu este în prim plan. Și face totul cu credință și cu voluptate. Cei trei pretendenți, zmei, feți - Ion Grosu, Răzvan Vasilescu și Bogdan Vodă nu ostenesc o secundă în jocul abundent, suculent, în trecerile de la un personaj la altul - altă chestiune interesantă faptul că cei mai mulți actori joacă mai multe personaje - în acțiunile de grup sau în partituri individuale, clare, distincte, susținute admirabil. E un spectacol solicitant și prin ritm, și
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
Gheorghe Grigurcu Un joc favorit al lui Petre Stoica este jocul de-a modestia. La polul opus emfazei egolatre, hiperbolei sinelui, bardul se vrea cu tot dinadinsul micșorat, redus la formatul unui ins neglijat și neglijabil, ocolit de recunoașterea meritelor ce e de presupus
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
Gheorghe Grigurcu Un joc favorit al lui Petre Stoica este jocul de-a modestia. La polul opus emfazei egolatre, hiperbolei sinelui, bardul se vrea cu tot dinadinsul micșorat, redus la formatul unui ins neglijat și neglijabil, ocolit de recunoașterea meritelor ce e de presupus că le are, dedat unor ocupații mărunte
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile de apă ale fîntînilor de la Versailles, dar a folosit și reflectoarele timp de două nopți la rînd. În ce-o privește, prințesa refuzase să onoreze polița cu un gest regesc. Oricît ar fi de complexă restaurarea monarhiei, încoronarea propriu-zisă a
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
cu Alți doi ani pe un bloc de gheață. Editura Eminescu, 1974. Și după ce am (răs)citit Cai personali (pp. 70-89), m-am hotărât să-mi inscripționez un tricou cu Berck, să mă antrenez și eu pentru proba eqlokkhusek de la jocurile olimpice din Alaska, să fac rost neapărat de un disc cu Mezz Mezzrow (cine nu știe povestea lui ascultă degeaba muzică!), am aflat în sfârșit cum îl cheamă pe cel care și-o ia mereu de la Stan și Bran: James
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
un dialect-variantă, un soi de esperanto cu rădăcini anglo-americane în stare să facă față unor traduceri inclusiv din togoleza cu strigături în timpul executării la flașnetă a brâului de la Cotroceni condus de 2 (doi) vătafi - caz mai rar întâlnit în istoria jocului respectiv... Remarca aparține, bineînțeles, prietenului Haralampy, care continuă: - Domnu’ mieu, important este că avem economie... - ... de piață funcțională, mă implic și eu în zicerea lui. - Nu frate: este vorba despre economie de talcioc funcțional, termen asimilat din slava* (!) rusească, cunoscut
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
un surâs de portocală!” Răsucirea spre simbol și semnificație, din ultimele două versuri, trimite spre o filosofie a experimentului individual. Adică, de la o „biografie În sine” (Roland Barthes Îi spunea „structura unei existențe”), la o definire a comunității umane. Tot jocul limbajului se reazemă pe polimorfismul femininului lume. X X X Spre finalul volumului, scriitorul Alex Cetățeanu a adăugat câteva proze poematice de o frumusețe aparte. Sunt schițe de decor, impresii despre o realitate fluvială, despre păsări și plante - toate anunțând
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
însă bovarismul pînă la capăt, nu se scufundă în lumea pe care o descrie, cu atmosfera și cutumele ei, nu încearcă să se transpună în epoca pe care o descrie. Deși își recunoaște dragostea pentru București, el rămîne undeva în afara jocului, solid ancorat în realitatea istorică a contemporaneității, nu își pierde nici o secundă calitatea de cercetător care recompune lucid, din presa vremii și din cărțile de epocă ale unor autori străini și români, fresca unui oraș în bună măsură dispărut. Din
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
căruia i se închină un imn jemanfișist decît un poet in statu nascendi? Un poet spontan, apt a se produce la infinit? După cum poetul nu e decît un homo ludens, un copil întîrziat ale cărui producții reflectă regulile estetice ale jocului în sine. Spicuim din Roger Caillois cîteva trăsături ale jocului ce pot fi proiectate nemijlocit asupra creației poetice: o activitate „liberă”, „imprecisă”, lăsînd „o anumită latitudine în necesitatea de-a inventa”, „neproductivă” în sens pragmatic, „reglementată, instaurînd pentru un timp
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
in statu nascendi? Un poet spontan, apt a se produce la infinit? După cum poetul nu e decît un homo ludens, un copil întîrziat ale cărui producții reflectă regulile estetice ale jocului în sine. Spicuim din Roger Caillois cîteva trăsături ale jocului ce pot fi proiectate nemijlocit asupra creației poetice: o activitate „liberă”, „imprecisă”, lăsînd „o anumită latitudine în necesitatea de-a inventa”, „neproductivă” în sens pragmatic, „reglementată, instaurînd pentru un timp limitat o legislație nouă”, „fictivă”, asociindu-se cu o „conștiință
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
pentru a reînnoi sau renegocia contracte vizând destinul tuturor românilor. Probabil că Vadim va spune că pentru asta are consilieri, avocați, specialiști și alți băgători de seamă. Posibil. Dar acum nu i-a avut?! O revistă atât de importantă în jocurile strategice ale partidului e lăsată chiar în voia sorții? Sau, pur și simplu, Vadim n-a putut să înregistreze „România Mare” pentru că nu mai era de mult a lui? E cunoscut scandalul de-acum un an și ceva, când ziarele
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
de fîn parcă proaspăt cosit îmi gîdilă nările. Iubiri, senzualități ținute în frîu, amînate, risipite, istovite. Ca dimensiunea ratării, semnul sub care Oniga citește acum textul. Ca să capete anvergură și proporții, el o multiplică pe Nina Zarecinaia. Ca într-un joc cu oglinzi. Fețe, ipostaze ale Ninei se recompun în structura acelorași replici, în trei registre diferite. Ca și cum am privi-o în momente diferite, în lumini și stări diferite. Unele iau forma pioasă a unor rugăciuni, rostite cu credință, pe voci
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
Petrescu se gândea să se apuce de chimie. Altă dată, presupune câte săptămâni sau luni ar fi putut locui în hoteluri luxoase, cu banii primiți ca premiu în 1930, Mateiu Caragiale pentru Craii de Curtea Veche și Ion Barbu pentru Joc secund. Bucureștiul parcurge o scurtă perioadă de tranziție care se consumă în câțiva ani, când se împletesc două tipuri de civilizație. Autoarea ascultă (de asemeni, în imaginație) „motoarele limuzinelor amestecate cu sunetul potcoavelor și uruitul tramvaielor.” Coborând în document, ea
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Pârvulescu deschide o acoladă asupra opțiunii amoroase a scriitorilor. Sunt mai ales de reținut iubirile care au avut efecte literare și care prezintă și o particularitate ceva mai ciudată. Anton Holban și Octav Șuluțiu au iubit aceeași femeie. Primul scrie Jocurile Daniei, al doilea romanul Ambigen. Situația se repetă, parcă și mai spectaculos, în cazul Camil Petrescu/ Mihail Sebastian, iubind-o amândoi pe actrița Leny Caler. Aceasta ar fi fost prototipul Doamnei T. și totodată modelul eroinei din Jocul de-a
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Primul scrie Jocurile Daniei, al doilea romanul Ambigen. Situația se repetă, parcă și mai spectaculos, în cazul Camil Petrescu/ Mihail Sebastian, iubind-o amândoi pe actrița Leny Caler. Aceasta ar fi fost prototipul Doamnei T. și totodată modelul eroinei din Jocul de-a vacanța. Revenind la străzile orașului, Ioana Pârvulescu o admiră pe cea mai reprezentativă, Calea Victoriei, cea mai animată, plină de o mulțime de pietoni, care abia mai lasă loc să se strecoare automobilele. Domnește voia bună și veselia. Frumoasele
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]