1,912 matches
-
timpuriu al propagandei oficiale, care reușise să le inducă acestora valorile politice, morale etc. ale ideologiei comuniste și să le determine anumite atitudini” (p. 93). Drept formule de Încheiere, aceste scrisori au sloganuri precum „Trăiască prietenia româno-sovietică!” sau „Jos cu jugul imperialismului!”, ca de altfel multe din scrisorile reproduse În carte, fie ele petiții sau misive de omagiu. Dintre scrisorile din străinătate primite de Ana Pauker, majoritatea constituie tot solicitări de intervenție În favoarea unor personaje care doresc un loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
bou, dar există expresii - precum „vită-ncălțată“ sau „vită-n bocanci“ - care deranjează. Odinioară, când agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii bou. Cel mult, o chestiune de destin. Erai născut pentru a trage la jug în tăcere. De când nu mai vedem boi pe ulițe, diferența dintre metaforă și insultă s-a pierdut. În fapt, senatorul care a urmărit să-și irite colegul l-a lăudat. A zis despre el, indirect, că e supus, muncitor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
export.) Numeroși români vizitau frecvent centrele de veche tradiție spirituală din Valea Iordanului (monumente, temple, bazilici ș.a.), cunoscute în lumea întreagă. "Poporul iordanian și-a proclamat independența națională la 26 mai 1946, după ce se aflase secole de-a rândul sub jugul otoman, din 1921 sub mandat britanic."62 După intrarea României în O.N.U. (1955), au început raporturile dintre România și Iordania, între reprezentanții țării noastre și ai Iordaniei, care au colaborat în probleme privind pacea și securitatea în lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
italian. Comte se declară convins că aspi rațiile la unitate națională, atît de puternice la mijlocul secolului al XIX-lea, se limitează acolo doar la oamenii cultivați - astăzi am spune intelectuali - și nu au rădăcini populare. Pozitivismul va elibera Italia de sub jugul austriac, însă, odată atins acest scop, nu va pleca urechea la „acei călăuzitori spirituali ai populației care n au încetat să regrete străvechea sa dominație și chiar să viseze la revenirea ei universală”. Cu mai bine de un secol înainte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
România se afla sub controlul Moscovei și în totală izolare; știm în ce a constat sprijinul occidental; avuția națională era distrusă de război, iar ceea ce mai rămăsese se scurgea implacabil spre Răsărit, ca despăgubiri de război România aflându-se sub jugul colonial sovietic; România și-a redobândit cu greu ceea ce i se luase prin Dictatul de la Viena, iar în O.N.U. a fost primită abia în decembrie 1955 și despre o participare a ei în instituțiile specializate ale O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în județele Bulgariei, ambasadorul român a fost întotdeauna primit cu atenție și simpatie de autorități și populație, evocându-se în convorbiri și discursuri relațiile istorice prietenești și sprijinul poporului român dat revoluționarilor bulgari și luptei poporului bulgar pentru eliberare de sub jugul otoman. Rezultatele pozitive ale activității ambasadorului Nicolae Blejan la Sofia au fost posibile și datorită relațiilor eficiente stabilite cu conducători și personalități de vază ale vieții politice, economice, științifice și culturale din Bulgaria, de a căror prietenie, încredere și sprijin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici aplicate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și de dincolo de vreme: "Din cronici înviate în capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri țara..." De la "Ulcioare de piatră" și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am relocat noi toate virgulele presărate brambura în citatele din Grama). C ercetând bucoavne vechi, dai de urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
capetele, vom umple prinsorile [= Închisorile] sau ne vom stinge de foame și de ale ei urmări Înfiorătoare” (Andrei Mureșanu, 1844) ; „De ce nu faci, o, Doamne, minuni ca și-n pustie/ Cu populul Iudeii, prin Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce geme În sclavie,/ Cerând Între suspine s-o scapi d-atâta rău !” (Andrei Mureșanu, Un suspin, 1845) ; De român mulți și-au bătut joc, „ca numai de iudeu și de țigan” (Timotei Cipariu, 1846) ; Atitudinea manifestată față de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
326, p. 409). „Tăria” cu care e dăruit sârbul se referă probabil la forța lui și la faptul că este aprig la luptă. O caracteristică pe care a observat-o și Ion Heliade-Rădulescu : „Iar serbul, de-și simte scăpătarea și jugul, scoață arma” (606). 328. Mihail Gheorghiade Obedenaru, La religion chez les peuples latins. La religiosité des Roumains, Montpellier, 1879. 329. Giovanni Pietro Bellori, Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților moderni, vol. I și II, Editura Meridiane, București, 1975. 330. Miguel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldovei de nord numită ulterior Bucovina de către austrieci, dar atunci ura moldovenilor s-a îndreptat mai ales asupra Austriei și Turciei. Odată cu slăbirea Turciei și întărirea dominației rusești asupra Principatelor dunărene, după Pacea de la Adrianopol (1829), au văzut românii că "jugul de lemn" al turcilor a fost înlocuit cu "jugul de fier" al rușilor. Reacția nu a întârziat să apară: în 1848, revoluționarii din București au ars în piața publică Regulamentul Organic, acea "constituție" impusă Principatelor de către ruși sub conducerea generalului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
atunci ura moldovenilor s-a îndreptat mai ales asupra Austriei și Turciei. Odată cu slăbirea Turciei și întărirea dominației rusești asupra Principatelor dunărene, după Pacea de la Adrianopol (1829), au văzut românii că "jugul de lemn" al turcilor a fost înlocuit cu "jugul de fier" al rușilor. Reacția nu a întârziat să apară: în 1848, revoluționarii din București au ars în piața publică Regulamentul Organic, acea "constituție" impusă Principatelor de către ruși sub conducerea generalului Pavel Kisselef, deși nu toate prevederile ei erau rele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
s-a oglindit în toate instituțiile internaționale. Mecanismele economiei de piață funcționează în interesul națiunilor industrializate. Ele au fost constituite ca zid protector pentru felul de viață al acestor națiuni. Întreaga dezvoltare postbelică a convins popoarele care au scăpat de jugul colonial de necesitatea existenței unei unități indisolubile între independența economică și cea politică între state. Țările sărace, dispunând de mai puține resurse, pricepere, posibilități, erau, în realitate, mai puțin libere decât țările bogate. Eliberarea politică nu atrage după sine, în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ce nimeni nu le poate tăgădui, căci se află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
află sub stăpânirea turcească, dar și acele care fac parte din Polonia și din posesiunile austriece. Ea ar dori să întrebuințeze puternica legătură a unei religii superstițioase spre a întruni, într-o masă nouă, niște popoare ignorante și obișnuite cu jugul robiei. Este asemenea adevărat că a izbutit, prin ajutorul preoților de toate sectele, să facă Revoluția și chiar națiunea franceză odioasă în ochii grecilor pe când ea este iubită de turci. Ar fi, deci, să lucrezi împotriva Rusiei dacă ai lumina
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pare că ei ar fi pe cale să uite acest lucru măcar o clipă, să aibă grijă a-l aminti, a-i amenința chiar în chip indirect, mijloc care niciodată nu dă greș. Câțiva boieri, purtând cu părere de rău acest jug străin, au mărturisit aceste fapte cetățeanului viceconsul care în zadar ar fi încercat să-i mântuie. Curtea, în parte pentru aceleași temeiuri, este asemenea mai totdeauna la devoțiunea misiunii ce țarii o țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și asupra locuitorilor lor...” Iată ce mai găsim într-un memoriu din 21 iunie 1805, aflat la Ministerul Francez al Afacerilor Străine, asupra politicii lui Ipsilanti: Domnul se folosește (de această teamă de Rusia a boierilor) spre a mai îngreuia jugul tiraniei sale. Planul este de a sustrage cele două Principate de sub jugul Porții, supunându-le suzeranității Rusiei; dar acest plan întâmpină mari greutăți din partea boierilor, pe care interesul lor îi leagă de guvernul turc, și e foarte îndoielnic ca ei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
21 iunie 1805, aflat la Ministerul Francez al Afacerilor Străine, asupra politicii lui Ipsilanti: Domnul se folosește (de această teamă de Rusia a boierilor) spre a mai îngreuia jugul tiraniei sale. Planul este de a sustrage cele două Principate de sub jugul Porții, supunându-le suzeranității Rusiei; dar acest plan întâmpină mari greutăți din partea boierilor, pe care interesul lor îi leagă de guvernul turc, și e foarte îndoielnic ca ei să consimtă la independența proiectată. Totuși, spre a o aduce la îndeplinire
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Tilsit sau, dacă trei luni după deschiderea negocierilor, ele nu ar fi condus la un rezultat satisfăcător, Franța se îndatorește să facă cauză comună cu Rusia și amândouă părțile contractante se vor sfătui spre a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
finanțelor; dar ei exaltaseră capul meu; le eram devotat, privindu-i ca liberatorii Orientului”. ... „În 1821, elementele de răscoală, depuse în țară de ruși și de Eterie, atinseseră punctul lor de maturitate, un singur simțământ: dorința de a desființa un jug urât însuflețea populațiile creștine supuse sultanului. Agenții eteriști lucrau aproape în palatul lui; totul era atunci cu putință, chiar de a arde flota turcească în Constantinopol. Ipsilanti dădu semnalul, Vladimirescu se puse în capul mișcării din Țara Românească; deputați bulgari
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acest sfârșit se adună puținul ce a rămas în câteva județe mai puțin sleite și se transportă la Dunăre, unde, din când în când, turcii izbutesc să și-l însușească. Când boii lipsesc sau, ceea ce se întâmplă des, mor sub jug, se înjugă în locul lor țărani...” (subl. a.). „... Toate scrisorile din Țara Românească concordă pentru a scrie că sinuciderile se înmulțesc printre țărani. Printre altele, doi dintr-acești nenorociți, căpetenii de sate, pe care caimacamul Craiovei îi amenințase cu pedeapsa (biciului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tuturor, isprăvești prin a te convinge că ești arbitrul suveran asupra tuturor hotărârilor. Astfel parvii să te amesteci în amănuntele cele mai infime ale ocârmuirii, astfel devii regulatorul destinelor unei țări care, totuși, ar dori să se elibereze de sub un jug umilitor ce i s-a impus și, când momentul de a pronunța asupra soartei sale va fi sosit, căci nu este cu putință ca lucrurile să rămână totdeauna în starea în care se găsesc, se va întâmpla că, dacă puterile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
abuzeze de aceste foloase împotriva unui imperiu, a cărui integritate este mai mult ca oricând esențială pentru pacea obștească... Prin acest act, semnat de întâiul demnitar al împărăției, Rusia declară că Țările Române trebuie să rămână pe vecie sub îndoitul jug al Rusiei și al Porții, ocârmuite de alcătuirea hărăzită lor de Rusia, că ele nu se împărtășesc de dreptul public al Europei, ci că rămân pentru totdeauna sub un drept special, alcătuit din stipulațiile tratatelor încheiate între ruși și turci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]