2,342 matches
-
organizare socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și excluderea sau diminuarea celor negative. Tocmai din acest proces însă suprasistemul tinde să se transforme într-un sistem cu finalități proprii, susținute de indivizii participanți. Societatea, în consecință, nu poate fi privită doar ca un suprasistem, un fel de „junglă” în care indivizii concurează între ei în vederea realizării finalităților lor individuale. Fenomenele sociale nu sunt exclusiv efecte de agregare, neintenționate. Societatea se caracterizează prin puternice tendințe de organizare. Interesele individuale se cumulează dând interese mai generale. Iar acestea stau la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cultivat prin ceea ce a văzut, dar și prin ceea ce a citit, mai ales în domeniul istoriei, cu o memorie solidă, poliglot, vorbind toate limbile cu ton just, afară de limba română, unde devine anglo-saxon, trăgaci cunoscut, vânător de lei autentici din jungla africană, fastuos ca un maharajah [...], prețios până la manierism, modest și superb înflorit de violete verbale, dar mai presus de orice, calm, flegmatic, indemontabil”. Colaborează cu versuri, fragmente de roman, articole și cronici literare la „Viața românească”, „Adevărul”, „Vremea”, „Convorbiri literare
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
fac parte și Văzduhul ne cheamă! (1934), N-am descoperit America! (1937) - descrierea unei călătorii de o lună cu avionul prin Europa, Africa, America de Sud și de Nord -, Atlantinia (1939), unde călătoria atinge locuri exotice fermecătoare, precum Corsica, Damasc, Algeria, Maroc, jungla africană, fiordurile nordice, Marsilia, Paris, Deauville. Și în Amintirile unei studente (1940), roman-reportaj, gen foarte la modă în epocă, autorul, încercând să-și asume o „sensibilitate feminină”, inventează „o pitorească și emoționantă spovedanie din viața studențeacă de la Facultatea de Drept
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
de cea de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
București, 1942; Rango, prietenul oamenilor, București, 1942; Pogromul de la Iași, București, 1944; Pogromurile din Bucovina și din Dorohoi, București, 1945; Bingo, București, 1945; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, București, 1947; Povestea unui copil din zilele noastre, București, 1947; Răscoala din junglă, București, 1947; Peste cincizeci de ani, Tel Aviv, 1967; Drama unui umorist, Haifa, 1973; Trimis special. Din amintirile unui ziarist, București, 1974; Șapte momente din istoria evreilor din România, Haifa, 1977; Alte șapte momente..., Haifa, 1978; Croitorul din Back, București
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
facă? Cu ce?” - bărbat, 47 de ani, salariat), de asociere și de implicare comunitară („Românii gândesc numai pentru casa lor. Dacă eu am mâncat, și m-am îmbrăcat, și am băut, nu mă interesează. Fiecare pentru el exact ca în junglă” - bărbat, 31 ani, salariat). Un alt motiv pentru care satul Trifești cu greu poate fi perceput ca un sat european se referă la modul în care este organizată agricultura. Pe de o parte, se resimte nevoia de utilaje agricole performante
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cunoașterea istorică situată la nivel orizontal trebuie dublată, când nu suspendată vertical, de continua strădanie de a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei epoci nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lucru nu este și nu poate fi considerat ca fiind un eveniment întâmplător. În prezent, prin preocupările și rezultatele remarcabile privind atât măsurarea, cât și măsurile biodiversității și diversității, în general, se poate vorbi serios și argumentat despre o adevărată junglă a măsurilor biodiversității sau diversității, așa cum subliniază numeroși cercetători din domeniu [Guiașu și Guiașu (2010) etc.], ceea ce pare incomod. Pe linia preocupărilor studiului riguros al biodiversității și al diversității în general se înscrie și lucrarea de față, care poate fi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fi considerată o sinteză a rezultatelor activității noastre didactice și de cercetare științifică desfășurată în țară și în străinătate în decursul unei perioade de timp care, întâmplător sau nu, coincide cu deceniile menționate și extrem de bogate în rezultate ale dezvoltării junglei măsurilor biodiversității în toată lumea. Lucrarea noastră poate fi socotită mai ales o sinteză a căutărilor și rezultatelor obținute în ultimii ani și vom preciza, cu tot respectul cuvenit, că semnalul îndreptării eforturilor noastre spre studiul diversității din multe puncte de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
noțiuni generale asupra conceptelor biodiversității și diversității. A doua parte, compusă din capitolele 3-8, prezintă și extinde riguros, dar accesibil, diferiților cititori interesați de astfel de probleme câteva clase de indici sau de indicatori numerici ai concentrării și diversității, din jungla acestor măsuri interesante atât teoretic, cât și practic, indicatori cunoscuți în practică sub denumirea de măsuri cantitative ale concentrării sau diversității și care sunt ilustrați prin numeroase exemple numerice. A treia parte, compusă din capitolele 9 și 10, prezintă riguros
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
entropia lui Shannon (1948) și indicele lui Simpson (1949). Pe baza acestor două măsuri de referință în domeniu s-au introdus mulți alți indicatori cantitativi ai gradului de concentrare sau diversitate a unei populații statistice, ajungând în prezent la o junglă a măsurilor diversității, cum sublinia Ricotta (2005) reluat de Guiașu (2010). Pentru evitarea unor confuzii în înțelegerea noțiunilor care vor fi prezentate, vom utiliza terminologia consacrată deja în studiul biodiversității, având în vedere analogiile care pot exista între sistemul general
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în general, rezultatele obținute ca urmare a acestor variații nu sunt aceleași (altfel spus, indicatorii nu sunt invarianți la modul sau la ordinea în care se consideră variabilitatea parametrilor). 6.5. Indicele Rich-Gini-Simpson al lui Guiașu și Guiașu (2010) În jungla măsurilor diversității, formată din propunerile concrete venite în cei peste 40 de ani de cercetări multidisciplinare asupra biodiverității, s-au formulat numeroase obiecții, uneori întemeiate, alte ori nu, asupra unor măsuri mai mult sau mai puțin importante și utile în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
157] Rényi, A. (1961). A measure of entropy and information. Proccedings Fourth Berkeley Symposium on Mathematics, Statistics and Probabilities. University California Press, 541-561 [158] Ricklefs, R.E., Miller, G.L. (2005). Écologie. De Boeck Université, Bruxelles [159] Ricotta, C. (2005). Through the jungle of biological diversity. Acta Biotheoretica, 53, 23-38 [160] Rosenzweig, M.L. (1995). Species Diversity in Space and Time. Cambridge University Press, New York [161] Roth, D.S., Perfecto, I., Rathcke, B. (1994). The effects of management systems on ground foraging and diversity in
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
-i este străin, ea este vrăjmașul propriilor odrasle - e mai haină decît acel persan care-și asasina oaspeții în propria-i casă; ea nu cruță nici măcar creaturile cărora le-a dat viață. întocmai ca o tigroaică ce-și sfîrtecă, în junglă, puii, marea le izbește de stînci pînă și pe cele mai puternice balene, lăsîndu-le acolo alături de epavele navelor sfărîmate. Ea nu cunoaște mila și nu se supune nici unei puteri, în afara celei pe care o are ea însăși. Gîfîind și fornăind
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ai asupririi popoarelor. Și mai departe: «E inutil să se discute chestiuni de adevărată literatură sau poezie, iar Măria Banuș Își pierde timpul și-și pune În pericol situația». „Atac?” „Apărare?” „Situație periclitată?” Sărmane jivine care vă zbateți În jungla capitalismului! Ce greu ne vine să ne coborâm la jargonul vostru, oglindă a ferocelor relații ce domnesc acolo, la voi. (Ă). Dacă În copilărie mă bucuram atunci când povestea Îi făcea pe oameni să vorbească În graiul jivinelor, astăzi mărturisesc că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
diverse reviste și culegeri colective, n-au mai fost reunite într-un nou volum. Autorul s-a simțit atras spre proza pentru copiii de vârstă școlară, tipărind câteva prelucrări ale unor basme orientale și precolumbiene: Viteazul Jumătate (1966), Coliba din junglă (1966), Povești nemuritoare (1968), Vrăjitorii faraonilor (1995). Dar a abordat și subiecte originale în Povestirile unui șoarece de bibliotecă (1985) și Porumbeii Semiramidei (1988), în care narează isprăvile vesele sau triste ale unui „școlar din anticul Tomis, povestite de el
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
agresorul la constituirea idealului eului, acest model căruia copilul încearcă să i se conformeze identificându-se cu adultul atotputernic. Exempletc "Exemple" Poveștile sunt rezervoare inepuizabile pentru înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli este învățat să-l scoată atunci când traversează jungla. De fiecare dată când întâlnește un animal periculos, băiețelul trebuie să țipe: „«Tu și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli este învățat să-l scoată atunci când traversează jungla. De fiecare dată când întâlnește un animal periculos, băiețelul trebuie să țipe: „«Tu și cu mine suntem de-același sânge», și atunci nimic rău nu ți se va întâmpla”. Într-un mod mai direct, identificarea cu agresorul se observă zi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a spus (Virgil Ierunca), B. scrie o poezie de meditație metafizică. El descifrează peste tot „semne”, căutând să prindă înțelesul magic al destinului: „Dar tu nu ești pe cerul meu/ zadarnic stelele colind/ Doar gheara ta cum calcă greu/ în jungla inimii o simt”, căci „eu caut în zenitul sumbru” nu altceva decât „cumpăna mare a vieții mele”. Alteori, scenariul liric implică invocația, ca în Luceafărul eminescian („Inorog cu norocu-mi coboară/ și te caut și nu te găsesc”), iar întrebarea retorică
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
unuia sau a altuia, dincolo de gluma pe alocuri spumoasă și antrenantă care înțeapă fin și trece mai departe - autorul n-a găsit tonul potrivit și nu s-a situat pe o poziție care să-i îngăduie astăzi a-l găsi (...). Jungla lumii afacerilor, în care vânează Jean Moreea, Fritz Texeira și alți gangsteri imperialiști care huzuresc la cazinoul Copa-Cabana e abia schițată. Incendiatorii de războaie, colonialiștii sângeroși, fasciștii, asupritorii, nu sunt demascați ca atare (...) În sfârșit viața Legației a cărei prezentare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu sunt genul care lasă lucrurile baltă în urma lui. Așa că ne-am dus în Africa. Soția mea avea îndoielile ei, dar i-am spus că un loc în care exista un astfel de hotel n-avea cum să fie o junglă. Așa vedeam problema, deși nu știam toate detaliile. Așa sunt eu, am tendința să nu mă îngrijorez, sunt gata întotdeauna să plec. Ea a acceptat provocarea și a venit cu mine. Dintr-odată ne-am trezit în pustietate, cu un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
silindu-mă să fiu indignat, vrând parcă să mă conving singur că acea cădere luminoasă nu era decât o amăgire datorată tensiunii. — Știi la ce mă duce cu gândul viața noastră? La samuraii din ultimul război, care se ascundeau în junglă și continuau să se bată și după cincisprezece ani de la terminarea luptelor! Nu, e încă și mai rău. Fiindcă ei, măcar, depuneau armele când aflau adevărul. În vreme ce noi... Ba da, ba da, avem exact aceeași utilitate ca nebunii ăia care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
transformarea omului în lup ilustrează involuția psihică. Există totuși și excepții în această interpretare negativă: lupoaica ce-i alăptează ca o mamă pe Remus și Romulus sau lupii protectori și binevoitori ce îl primesc la ei pe Mowgli din Cartea junglei. Râs Recunoscut pentru vederea sa pătrunzătoare, râsul este simbolul cunoașterii, al capacității de a prevedea viitorul. Cel ce visează trebuie să dea dovadă de discernământ, ascuțindu-și viziunea asupra lucrurilor. Nu trebuie să se ascundă, ci să se confrunte cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și a satului în vis pune adesea în discuție calitatea relațiilor sale sociale. Totuși, gigantismul metropolelor moderne poate răsturna simbolul și, departe de a exprima liniștea, orașul evocă agitația, stresul, foiala, mulțimea, graba, zgomotul. Și atunci devine un loc ostil, jungla contemporană și dificultatea de a-ți găsi locul. Vezi Stradă. Canibalism Oricât de înspăimântătoare ar fi evocarea canibalismului în vis, ea nu este pentru inconștient altceva decât simbolul absolut și pozitiv al aproprierii de energie. Canibalismul este un concept propus
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]