998 matches
-
al revistei Contemporanul", între 1951 - 1953 a lucrat la Editura Didactică și Pedagogică, la revistele Viața Românească și Gazeta literară, unde a fost redactor șef adjunct între 1963-1966. A condus timp de 20 de ani, din 1971, Cenaclul de proză Junimea la ale cărui ședințe participau nume cunoscute ale generației '80 printre care Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu, Ioan Mihai Cochinescu, George Cușnarencu, Mircea Nedelciu, Sorin Preda și alții. Începuturile sale literare au fost marcate de o fază de interpretare sociologizantă și
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
anul 1867 este ales membru al "Societății literare române", devenită Academia Română. Cu ocazia serbărilor de la Putna din 1871, poetul trimite două cântece care au însuflețit marea masă de oameni: "Imn lui Ștefan cel Mare" și "Imn religios cântat la serbarea junimei academice române". În același an Titu Maiorescu publică în "Convorbiri literare" studiul "Direcția nouă în poezia și proza românească" în care spune: "„În fruntea noii mișcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generația
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
prima ediție a volumului "". Publică, pe rând, "", "", "", "", "" și "", care anunțau cu pregnanță un nume nou în literatura română, culminând cu "" (1886) și cu "" (1887). În 1884, Barbu Delavrancea reprezintă redacția "României libere" la cea de-a XXI-a aniversare a Junimii la Iași, publicând reportajele "Ultimele știri" și "Iași și banchetul Junimiștilor" ("România liberă", octombrie 1884). Îl cunoaște pe I. L. Caragiale, căruia îi consacră un admirabil portret. Face cunoștință cu V. Alecsandri (era pentru prima oară când observam de aproape acel
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
la un an și jumătate, data nașterii sau a morții nefiind cunoscute. La 31 martie 1889, Mihail Chințescu, un conferențiar susținea la Ateneul Român că Eminescu s-a născut la Soleni, un sat din Moldova. Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși a notat ca loc al nașterii Botoșani, iar ca dată a trecut 20 decembrie 1849. În registrul școlii primare a fost consemnată data de 6 decembrie 1850, iar în documentele gimnaziului din Cernăuți este trecută data de 14
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Mite Kremnitz, Veronica Micle a rămas, însă, idolul său. În 6 martie, într-un raport adresat lui Maiorescu, ministrul Învățământului, a înaintat o listă bogată de tipărituri și manuscrise vechi pentru achiziționare, iar în 14 martie, în cadrul prelegerilor publice ale "Junimii" a rostit conferința pe care a tipărit-o în "Convorbiri literare" din 1 august sub titlul "Influența austriacă asupra românilor din principate". În 26 mai a înaintat Ministerului un raport elogios asupra unei cărți didactice alcătuită de Ion Creangă și
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
martori: George Lesnea și avocatul M. Călinescu, la care locuise Magda în primii ani de studenție). În vara anului 1938, Cămilar o duce pe Magda la Udești, unde-i cunoaște familia, prietenii și locurile copilăriei. Participa la ședințele "Societății Nouă Junime", înființată din inițiativa lui G. Călinescu, citind din poeziile ei. Toamnă își ia licență în Drept. Prietena să Veronica Zosin consideră că a fost "cea mai veselă și fericită perioadă din viața Magdei". În același an are un succes răsunător
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
1878 și 1881 a colaborat la "Timpul", alături de Eminescu, Ronetti-Roman și Slavici. La 1 februarie 1880 revista Convorbiri literare a publicat comedia într-un act "Conu Leonida față cu reacțiunea". Tot în 1878 a început să frecventeze ședințele bucureștene ale "Junimii", la Titu Maiorescu și să citească din scrierile sale. La Iași, a citit "" într-una din ședințele de la "Junimea". În 1879 a publicat în Convorbiri literare piesa "O noapte furtunoasă". De Paște, în 1879, se afla la Viena, împreună cu Titu
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
1889, înainte de începerea stagiunii următoare, după ce dovedise, totuși, evidente resurse de organizator și o nebănuită energie. De la debutul său în dramaturgie (1879) și până în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii, deși în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 - 1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Mai multe dintre adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale au fost cauzate și de calitatea sa de junimist și de redactor la ziarul conservator și junimist, "Timpul" (1878 - 1881
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
probleme naționale și către valorile universale. În sfârșit, "Din Moldova" (Lumina) reprezintă stimulentul de coagulare a principalelor forțe artistice care vor alcătui - după uzurparea rolului de mentor al lui B. P. Hasdeu și de îndepărtarea lui din învățământ - nucleul viitoarei "Junimi".
Din Moldova (revistă) () [Corola-website/Science/317038_a_318367]
-
bani și publicarea unui grupaj de poezii în culegerea de versuri “Umbre pe timp” (coordonator prof, Petru Necula), editată de Casa de Creație Vaslui în același an; Laureat al Concursului de Debut în volum de poezie, 1982,organizat de Editura Junime din Iași, soldat cu publicarea plachetei “Iarbă solară”, într-o casetă colectivă, întitulată „11 poeți”, 1982; Diplomă acordată de Filiala Ploiești a Societății Scriitorilor “C. Negri” din Galați, pentru volumul de poezie “Vânătoare de umbre”, apărut la Editura SCORPION , Galați
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
bisericii și a terenului aferent ("Sf. Dumitru" și "Sf. Nicolae") și-au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Gheorghe Kirileanu, Titu Maiorescu, Alexandru Philippide, A. C. Cuza, Ovid Densușianu, Alexandru Vlahuță, Bogdan Petriceicu Hasdeu, etc.. A colaborat la "Revista pentru istorie, arheologie și filologie" a lui Gr. Tocilescu și la revista "Convorbiri literare", fiind bine primit la asociația culturală Junimea condusă de Maiorescu. A ținut numeroase conferințe pe teme de filologie română și germană. În perioada 1884-1890 a scris studiul "Viața cuvântului" despre evoluția limbii. În 1889 a fost numit redactor lingvist al publicației " Arhiva" din Iași. În pofida activității fructuoase
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa, fiica lui George Stupa, unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta. În această perioadă a fost primul președinte al „Societății de lectură a junimei române din Pesta”, societate care în 1867 ia numele de Societatea „Petru Maior”. După terminarea studiilor, în 1861, revine în Transilvania, în orașul natal Beiuș, unde lucrează ca avocat. Se implică în activitatea politică de partea Partidului Național Român, fiind
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu. În 1840 Mihail Kogălniceanu a editat revista "Dacia literară" cu o "Introducție" programatică și, influențați de noul program, scriu Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Alecu Donici. De asemenea, în perioada 1840-1867 (până la fondarea Junimii și a Convorbirilor literare) scriu autori precum Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Alexandru Odobescu, Nicolae Filimon, Ion Ghica. Aparte trebuie citați autori precum B. P. Hasdeu și Vasile Alecsandri, a căror activitate s-a desfășurat într-o mare perioadă de timp
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
lui Despina (Despa) Caragiani (scris uneori și Caraiani; măritată Papahagi). Deci Sterie Ciumetti era cumnat cu Pericle Papahagi, bunul lui prieten și coleg de breaslă și ginerele lui Despa. Maia Despa era soră și cu Ioan Caragiani, membru fondator al Junimii și al Academiei Române, cu Alexandru Caragiani, tatăl cunoscutei femei pilot, Elena Caragiani-Stoienescu. Sterie și Anastasia au avut 4 copii: Florica, Ana, Anton (Toni), și Mimi. Anastasia a murit când copiii erau încă mici, Sterie trebuind să-i crească singur. A
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
activi în acest proiect, lansat în 21 mai 2010, în cadrul Cenaclului USR Filiala Bacău și în cadrul Bibliotecii Metropolitane București în 4 iunie 2010. Creatorul rețelei literare Cartea Tinerilor Scriitori-cenaclu literar interactiv. http://carteatineri.ning.com/. Administrator în alte rețele literare( Junimea digitală, Esențe, Tărâmul Poeziei). Organizator de concursuri literare tematice. Creator site Cenaclul literar interactiv Lira21, online, 300 de membri, un cenaclu de lucru întru calitate literară, de nivel, cu sistem de notare și selectare, publicând periodic texte selectate. Autor pe
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
activitatea economică mult diminuată de criza anilor ’30, municipalitatea ieșeană a organizat în octombrie 1935 expoziția „Luna Iașilor”. Succesul manifestării a determinat municipalitatea să organizeze în primăvara următoare o nouă ediție, atât cu scop comercial dar și pentru a comemora Junimea și a marca centenarul Academiei Mihăilene, manifestări ce erau urmate de „Congresul Ieșenilor” organizat de „Asociația pentru Progresul Iașului” împreună cu „Cercul Ieșenilor din București”. Amenajări importante au fost realizate în Parcul Expoziției, cu care ocazie a fost realizată o replică
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
licee și pensionate. La începutul carierei publicistice a purtat numele tătălui, dar mai apoi l-a schimbat în Moise Popiliu și mai târziu în Miron Pompiliu. Din anul 1869 devine unul dintre cei mai activi și mai statornici membrii ai "Junimii" din Iași, prezent la ședințele săptămânale, la "prelecțiunile populare" și în paginile "Convorbirilor literare". În anul 1895 se căsătorește cu profesoara Gheorghiu, proprietara unui pension de fete din Ploiești, dar va divorța în scurt timp din cauza neînțelegerilor. La 14 noiembrie
Miron Pompiliu () [Corola-website/Science/334273_a_335602]
-
de la scurta unire a țărilor române de către Mihai Viteazul și au organizat o festivitate în cinstea lui Vasile Alecsandri, considerat „regele poeziei”. Ei au combătut activ cosmopolitismul imperiului, promovând în schimb mândria națională. La jubileul de 25 de ani al Junimii din 1904 au sosit oaspeții au sosit din Vechiul Regat Român, Transilvania, Banat și Crișana, precum și aromâni din Macedonia. Între timp, femeile locale au donat un tricolor pe care l-au cusut împreună. Celebrarea s-a întâmplat să coincidă cu
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
și Crișana, precum și aromâni din Macedonia. Între timp, femeile locale au donat un tricolor pe care l-au cusut împreună. Celebrarea s-a întâmplat să coincidă cu comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, iar conducătorii Junimii au fost selectați ca membri în comitetul de organizare a festivităților. Membrii se preocupau de bunăstarea economică a țăranilor și meșteșugarilor români din Bucovina și, mai ales după 1892, au contribuit la crearea de săli de lectură și de bănci
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
Literare, Tribuna Noastră, Pagini Românești, Accent Montreal, Marca-Ro, dar și în alte publicații din Canada și din țară. Este membră a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani și a Cenaclului „Mihai Eminescu” din Montreal. Participă cu interes la activitățile Școlii românești „Junimea Română” din metropola canadiană și la diverse manifestări artistice ale diasporei române. Manifestă interes față de activitatea Fundației „Emile Nelligan” și Fundația Culturală Română.. Pasiunea principală a Ortansei Tudor a fost și rămâne traducerea de poezie și proză poetică din franceză
Ortansa Tudor () [Corola-website/Science/337582_a_338911]
-
internaționale. A condus cursuri de măiestrie interpretativa de instrument, muzică de cameră, orchestră și dirijat de orchestră la: Aachen și Wuppertal (Germania), Myzpe Ramon, Arad, Natanya, Ierusalim (Israel), Cholet (Franța), Camerino (Italia). Între 1994 și 1998 a fost președinte al Junimii Muzicale din România. Repertoriul sau cuprinde lucrări din toate perioadele de creație atât că violonist solist cât și ca membru în diferite formații camerale (trio de coarde, trio cu pian, cvartet de coarde) și orchestrale în calitate de "concert-maestru" și "dirijor". Între
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
viață este un cult de românism” (Ilie Dugan-Opaiț - Glasul Bucovinei, 1936, p. 3) - și frații săi, Ilie și Valerian (alt mare român, folclorist de frunte și întemeietor din speze proprii al Arcășiilor din majoritatea satelor bucovinene - societăți culturale („pui” ai Junimii) de promovare în rândul populației sătești a spiritului românesc și a rezistenței în fața slavizării și a deznaționalizării) luptă activ și cu izbânzi la readucerea „acasă” a unui teritoriu „răptuit” din trupul țării - al acelei „țări” fără de care istoria României nu
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]