6,501 matches
-
în vigoare, care face obiectul intervenției legislative, a fost declarată neconstituțională. Într-o atare ipoteză, Parlamentul este obligat ca, odată declanșată procedura de modificare a legii în vederea punerii sale de acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în vigoare, care face obiectul intervenției legislative, a fost declarată neconstituțională. Într-o atare ipoteză, Parlamentul este obligat ca, odată declanșată procedura de modificare a legii în vederea punerii sale în acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
cuantumul impozitului suplimentar național pentru un exercițiu financiar nu a fost plătit în cursul celor patru exerciții financiare următoare exercițiului financiar în care a fost datorat, cuantumul impozitului suplimentar național care nu a fost plătit se adaugă la impozitul suplimentar jurisdicțional calculat în conformitate cu art. 31 alin. (3) și nu mai este datorat autorităților fiscale din România. Prevederile acestui alineat nu se aplică grupurilor naționale de mari dimensiuni. (7) Opțiunea aplicării impozitului suplimentar național va fi comunicată Comisiei Europene în
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
de jurisdicție. (2) Procentul impozitului suplimentar pentru un exercițiu financiar este diferența pozitivă în puncte procentuale, dacă există, calculată în conformitate cu următoarea formulă: unde cota efectivă de impozitare este cota calculată în conformitate cu art. 30 . (3) Impozitul suplimentar jurisdicțional pentru un exercițiu financiar este valoarea pozitivă, dacă este cazul, calculată în conformitate cu următoarea formulă: unde: a) impozitul suplimentar adițional este valoarea impozitului determinată în conformitate cu art. 33 pentru exercițiul financiar; ... b) impozitul suplimentar național este valoarea impozitului
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
impozitului suplimentar național calificat dintr-o jurisdicție terță. ... (4) Profitul excedentar pentru exercițiul financiar prevăzut la alin. (3) este valoarea pozitivă, dacă este cazul, calculată în conformitate cu următoarea formulă: unde: a) profitul net calificat este profitul calculat la nivel jurisdicțional în conformitate cu art. 30 alin. (2) ; ... b) excluderea profitului pentru activitățile cu substanță economică este suma calculată la nivel jurisdicțional în conformitate cu art. 32 . ... (5) Impozitul suplimentar al unei entități constitutive pentru exercițiul financiar curent se calculează în
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
dacă este cazul, calculată în conformitate cu următoarea formulă: unde: a) profitul net calificat este profitul calculat la nivel jurisdicțional în conformitate cu art. 30 alin. (2) ; ... b) excluderea profitului pentru activitățile cu substanță economică este suma calculată la nivel jurisdicțional în conformitate cu art. 32 . ... (5) Impozitul suplimentar al unei entități constitutive pentru exercițiul financiar curent se calculează în conformitate cu următoarea formulă: unde: a) profitul calificat al entității constitutive pentru o jurisdicție pentru un exercițiu financiar este profitul determinat
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
IV; ... b) profitul calificat agregat al tuturor entităților constitutive pentru o jurisdicție pentru un exercițiu financiar este suma profitului calificat al tuturor entităților constitutive care au sediul în jurisdicția respectivă pentru exercițiul financiar. ... (6) În cazul în care impozitul suplimentar jurisdicțional rezultă dintr-o recalculare în temeiul art. 33 alin. (1) și nu există un profit net calificat în jurisdicția respectivă pentru exercițiul financiar, impozitul suplimentar se alocă fiecărei entități constitutive utilizând formula prevăzută la alin. (5) , pe baza profitului calificat
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
de stat și regimul frontierei de stat. Având în vedere doctrina dreptului viu, care produce efecte directe în privința determinării conținutului normativ al normei de referință, și anume Constituția, precum și faptul că instanța de control constituțional este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a realiza o interpretare evolutivă a acesteia (ad similis, Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, Decizia nr. 276 din 10 mai
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
5) din Codul de procedură penală, de înlăturare a controlului în cascadă, prin plângeri succesive. De altfel, în actuala reglementare procesual penală, această opțiune legislativă nu se manifestă conjunctural, ci în mod asumat, existând și alte instituții în care controlul jurisdicțional de legalitate și temeinicie a unui act al procurorului poate fi exercitat și în absența parcurgerii unui control intern, prealabil, la procurorul ierarhic superior. O astfel de situație se regăsește în cazul redeschiderii urmăririi penale, în ipoteza reglementată prin dispozițiile
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
esențiale ale procurorului poate fi declanșat uneori chiar în absența parcurgerii etapei prealabile a controlului ierarhic. Prin urmare, un control judecătoresc imediat de legalitate și temeinicie, în considerarea ansamblului de garanții convenționale și naționale pe care le presupune orice procedură jurisdicțională, este de preferat în fața repetării controlului intern, ierarhic, care deja s-a dovedit ineficace. ... 5.2. Centrul de cercetări în științe penale din cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara, în punctul de vedere transmis la dosar
DECIZIA nr. 9 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255006]
-
poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive, întrucât contestația la executare nu are natura juridică a unei căi de atac. Pe calea contestației la executare se pot invoca aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor, contestația la executare fiind o procedură jurisdicțională de rezolvare a unor incidente limitativ prevăzute de lege, în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării, cu scopul de a asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără a se putea schimba
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune prin articolul unic pct. 2 al legii criticate, legiuitorul a suprimat controlului jurisdicțional primul element care trebuie verificat pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 45. Se susține că articolul unic pct. 2 și 3
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
greșeală a sa, fusese încurajarea delațiunii. Iar delațiunea devenise o adevărată profesie în vremea stăpânirii sale. Oricine putea denunța pe oricine iar când cel denunțat era și o persoană importantă sau foarte bogată, se punea în mișcare un întreg aparat jurisdicțional care începea urmărirea celui în cauză și care mai apoi făcea victime în lanț, cei în cauză sfârșind în cel mai fericit caz cu exilul sau sinuciderea, sau dacă nu, urma execuția după care urma și confiscarea averii celui condamnat
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
de protecția drepturilor fundamentale, care țin de ordinea juridică comunitară, în contextul în care revine fiecăruia dintre statele membre obligația de a reglementa un sistem de căi de atac și de proceduri care să asigure respectarea dreptului și o protecție jurisdicțională efectivă. 4. Despre protecția drepturilor omului în contextul pericolelor globalizării Progresul tehnico-științific care a caracterizat sfârșitul de mileniu, crearea spațiului informațional unic, au condus la diversificarea relațiilor economice internaționale, la intensificarea comerțului și a circulației capitalului privat peste frontierele statelor
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
cerere de admitere, trebuie utilizat codul MIC "XOFF". ... 319. Valoarea "BILT" propusă în Ghidul privind elementele de date critice trebuie utilizată atunci când contrapartea care efectuează raportarea nu poate stabili dacă instrumentul este cotat la bursă sau nu, conform cerințelor jurisdicționale. Totuși, această situație nu trebuie să se producă în UE, deoarece toate instrumentele admise la tranzacționare sau tranzacționate într-un loc de tranzacționare sunt puse la dispoziția publicului în Sistemul de date de referință privind instrumentele financiare (FIRDS) pe site
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
la care instanța de trimitere, Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii hotărârii prealabile. ... 72. Astfel, se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție o interpretare jurisdicțională de principiu a dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă asimilarea grupei a II-a de muncă în condiții speciale produce efecte și sub aspectul majorării punctajelor lunare, conform art. 100
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
fost structurat pe mai multe secțiuni, și anume: Dreptul societăților comerciale, Contabilitatea societăților comerciale, Dreptul de proprietate intelectuală, Dreptul de proprietate industrială, Măsuri ale autorității vamale referitoare la proprietatea intelectuală și proprietatea industrială, Convențiile de la Bruxelles și Lugano privind competența jurisdicțională, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine, Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale. Dreptul societăților comerciale În materia dreptului societăților comerciale au fost adoptate șase Directive și un regulament cu scopul asigurării unei reglementări uniforme în materia constituirii societăților
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
industriale, brevetele de invenție, indicațiile geografice, certificatele complementare de protecție. În vederea aplicării actului normativ menționat, Direcția Generală a Vămilor a înființat, în cadrul Direcției de Supraveghere și Control Vamal, Serviciul Mărfuri Contrafăcute și Pirat. Convențiile de la Bruxelles și Lugano privind competența jurisdicțională, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine, Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale Autoritățile române se angajau că vor elabora și adopta un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 105/1992, astfel încât dispozițiile interne să fie compatibile cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de proprietate intelectuală). Inspectorii și lucrătorii vamali au participat la cursuri de instruire în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în cadrul programului Phare RIPP, sau organizate de TAIEX, împreună cu reprezentanți ai poliției și procuraturii. Convențiile de la Bruxelles și Lugano privind competența jurisdicțională, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine, Convenția de la Roma privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale Așa cum era prevăzut în documentul de poziție, România se angaja că va urmări evoluția acquis-ului comunitar în această materie și va avea în vedere aceste modificări
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
propuse vizau asigurarea deplinei independențe a membrilor Curții de Conturi. Aprobarea prin referendum a Legii privind revizuirea Constituției, adoptată în prealabil de Parlament, urma să aibă loc în semestrul II al anului 2003. Curtea de Conturi a României exercita atribuții jurisdicționale, în conformitate cu prevederile art. 139 din Constituție, precum și în baza dispozițiilor Legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi nr. 94/1992 modificată, completată prin Legea nr. 77/2002 și republicată. Atribuțiile jurisdicționale ale Curții de Conturi erau exercitate prin
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Curtea de Conturi a României exercita atribuții jurisdicționale, în conformitate cu prevederile art. 139 din Constituție, precum și în baza dispozițiilor Legii de organizare și funcționare a Curții de Conturi nr. 94/1992 modificată, completată prin Legea nr. 77/2002 și republicată. Atribuțiile jurisdicționale ale Curții de Conturi erau exercitate prin instanțe specializate ale Curții de Conturi, organizate ca instanțe de fond și instanțe de recurs. În sistemul Curții de Conturi existau 42 instanțe de fond, denumite Colegii jurisdicționale. Dintre acestea, 41 erau instanțe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
77/2002 și republicată. Atribuțiile jurisdicționale ale Curții de Conturi erau exercitate prin instanțe specializate ale Curții de Conturi, organizate ca instanțe de fond și instanțe de recurs. În sistemul Curții de Conturi existau 42 instanțe de fond, denumite Colegii jurisdicționale. Dintre acestea, 41 erau instanțe cu competență teritorială (raza unui județ), funcționând în fiecare oraș reședință de județ. Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi era o instanță de fond cu competență specială. În această instanță intrau cauzele privind ordonatorii principali
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ca instanțe de fond și instanțe de recurs. În sistemul Curții de Conturi existau 42 instanțe de fond, denumite Colegii jurisdicționale. Dintre acestea, 41 erau instanțe cu competență teritorială (raza unui județ), funcționând în fiecare oraș reședință de județ. Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi era o instanță de fond cu competență specială. În această instanță intrau cauzele privind ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetului asigurărilor sociale de stat, ai unităților militare aparținând Ministerului Apărării Naționale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de credite ai bugetului de stat și ai bugetului asigurărilor sociale de stat, ai unităților militare aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne. În sistemul instanțelor de jurisdicție din cadrul Curții de Conturi exista și o instanță de recurs Secția jurisdicțională, alcătuită din consilieri de conturi. La instanțele de fond, cauzele se judecau în complet de un judecător financiar, iar la instanța de recurs, în complet de doi consilieri de conturi. La ședințele de judecată ale Curții de Conturi participa, obligatoriu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
securității aviației civile (Convenția de la Montreal) amânată la Montreal la 23 septembrie 1971 și intrată în vigoare la 26 ianuarie 1973 cuprinde aragajamentul statelor semnatare de a sancționa cu pedepse severe infracțiunile enumerate în convenție, de a stabili competențele lor jurisdicționale și a proceda imediat la anchete preliminare în vederea stabilirii faptelor Forța Convenției este asigurată și prin aceea că infracțiunile îndreptate împotriva securității aviației civile sunt "de jure" socotite ca fiind caz de extrădare în orice tratat de extradare încheiat între
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]