2,156 matches
-
art. 7 alin. (6) și ale art. 11 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, reținând că existau suficiente repere jurisprudențiale ale instanțelor judecătorești pentru a se constata că norma de drept administrativ criticată nu era nici clară, nici previzibilă, împrejurare care a determinat o deturnare a sensului noțiunilor specifice contenciosului administrativ pe calea interpretării judiciare a normei. Curtea a constatat
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
drept, pentru a pretinde că aplicarea normei de la art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 a creat efecte discriminatorii în privința lor. ... 55. Dificultatea chestiunii de drept rezultă, potrivit instanței, din faptul că s-au conturat două orientări jurisprudențiale divergente. ... 56. Totuși, analizând dispozițiile art. 44 alin. (3^1) și ale art. 46^1 din Legea nr. 303/2004 și ale art. 79^1 alin. (11) din Legea nr. 304/2004, instanța de trimitere a formulat concluzia că desfășurarea activității, în perioada de referință
DECIZIA nr. 70 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297106]
-
judecătorilor Curții Constituționale în exercitarea atribuției de soluționare a cauzelor. Dacă am accepta o asemenea obligativitate am ajunge la o consecință nedorită pentru dreptul constituțional însuși: la imposibilitatea modificării ulterioare a unui raționament al Curții Constituționale prin intermediul unui reviriment jurisprudențial justificat fie prin schimbarea condițiilor sociale care au determinat o anumită interpretare juridică, fie prin luarea în considerare a unor noi argumente care nu au fost avute în vedere la momentul la care o anumită interpretare a fost realizată de
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
juridică, fie prin luarea în considerare a unor noi argumente care nu au fost avute în vedere la momentul la care o anumită interpretare a fost realizată de Curtea Constituțională. Într-un astfel de context care ar nega posibilitatea revirimentului jurisprudențial consider că jurisprudența constituțională ar deveni expresia sau chiar premisa unui absolutism normativ și o cauză pentru rigidizarea excesivă a dreptului, ceea ce contravine înseși ideii de justiție constituțională. ... 7. Prin urmare, în această paradigmă de interpretare, consider că Hotărârea
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
27/2006. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 39. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au transmis hotărâri judecătorești și opinii exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, din care a rezultat existența unei orientări jurisprudențiale cvasiunanime, în sensul admiterii acțiunilor cu un astfel de obiect. ... 40. Prin hotărârile judecătorești pronunțate s-a reținut că folosirea sintagmei „se consideră detașați“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 are semnificația unei detașări ope legis
DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298167]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu
DECIZIA nr. 69 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298204]
-
anterior. ... 34. Așadar, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 35. Prin raportare la aceste exigențe, decurgând din condiția privind ivirea unei chestiuni de drept, se constată că sesizarea formulată în cauză nu privește o reală chestiune de drept, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului
DECIZIA nr. 95 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298286]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 72. Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
cum este situația în prezenta sesizare, rămâne atributul exclusiv al instanței de trimitere să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern și, după caz, reperele jurisprudențiale obligatorii care se desprind din deciziile instanței supreme mai sus evocate. ... 82. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării formulate în Dosarul nr. 2.202/30/2023 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în acord cu jurisprudența
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
prin referendum (în acest sens sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 419 din 26 martie 2009, nr. 61 din 14 ianuarie 2010 și nr. 518 din 5 iulie 2016). Așa fiind, în ceea ce privește invocarea principiului suveranității, în contextul jurisprudențial invocat mai sus, Guvernul apreciază că susținerile formulate sunt neîntemeiate. ... 34. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul observă că se invocă, pe de o parte, aspecte din conținutul expunerii de motive a legii
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
67. În acest sens s-a statuat că cerința noutății este îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial. ... 68. Totodată, s-ar putea impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou, ale unei norme mai vechi (o așa-zisă reevaluare a interpretării normei). ... 69. În egală măsură, noutatea se poate raporta și la o normă mai veche, dar
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
vigoare. ... 70. Conform unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
caracterul lor permanent (paragrafele 98-103). Instanța supremă a apreciat că aceeași concluzie rezultă și din observarea scopului instituirii concediului de odihnă, acela de menținere a nivelului remunerației pe perioada refacerii capacității de muncă (paragrafele 104-121). ... 73. Un al doilea reper jurisprudențial îl reprezintă Decizia nr. 46 din 19 iunie 2023, prin care, deși a fost respinsă ca inadmisibilă o sesizare cu conținut similar celor prezente (respectiv dacă la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada cât se află în
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025). ... 98. Astfel, nu poate fi transferat instanței supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunțată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudențială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speță concretă, precum și pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunțată anterior, întrucât instanța de sesizare nu poate decela dacă acel raționament este aplicabil sau
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 103. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite a respectivei probleme de drept. ... 104. Or, această exigență nu
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
posibilelor interpretări diferite a respectivei probleme de drept. ... 104. Or, această exigență nu a fost respectată de către instanțele de sesizare, care nu au prezentat posibilele interpretări diferite date dispozițiilor legale incidente, de natură a conduce la apariția unor orientări jurisprudențiale divergente. ... 105. Mai mult decât atât, unele instanțe au apreciat că nu se mai impune evaluarea cerinței dificultății chestiunii de drept din moment ce sesizarea instanței supreme este obligatorie, fără a realiza o circumstanțiere a măsurii procedurale de întrerupere a
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
repuse în discuție. ... 107. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va conchide în sensul că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Galați - Secția I civilă în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298171]
-
legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit factum). ... 25. Examinând dispozițiile art. II din Legea nr. 89/2019 în raport cu aceste repere jurisprudențiale, Curtea reține că modificarea legislației existente printr-o nouă reglementare ce corespunde noilor obiective urmărite de legiuitor - în cazul de față fiind vorba despre încurajarea și creșterea natalității în România - se circumscrie libertății de care se bucură Parlamentul, ca unică
DECIZIA nr. 560 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298402]
-
generală. ... ... VI. Punctul de vedere al părților 14. Părțile nu au exprimat niciun punct de vedere. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 15. Instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale. ... 16. Într-o opinie s-a arătat că indemnizațiile de încadrare cuvenite conform Legii nr. 71/2015 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 nu pot fi recalculate începând cu 9 aprilie 2015 și în continuare, după intrarea în vigoare
DECIZIA nr. 122 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298480]
-
drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 39. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
Titularul sesizării face trimitere la „neconcordanța legislativă“ fără a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea care se susține că necesită interpretare, nesemnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, astfel că rezultă cu evidență că sesizarea formulată în cauză nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi o chestiune de drept care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și
DECIZIA nr. 126 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298412]
-
sesizarea Înaltei Curți este inadmisibilă întrucât nu este îndeplinită cerința ca de lămurirea chestiunilor de drept supuse dezlegării să depindă soluționarea pe fond a cauzei în care au fost invocate. ... 87. Astfel, analizând sesizarea Înaltei Curți în raport cu principiile jurisprudențiale s-a apreciat că instanța de trimitere urmărește pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru a stabili temeinicia motivelor de apel privind nelegala dispunere la fond a schimbării încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu (prin intermediul primei întrebări) și, respectiv, pentru
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Vâlcea, Buzău și Dâmbovița au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestor chestiuni. ... 61. Cu privire la prima chestiune de drept s-a conturat o orientare jurisprudențială în sensul că perioada în care o persoană, licențiată în drept, a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer M.A.I.) poate fi luată în considerare, la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]
-
o persoană, licențiată în drept, a ocupat funcții de specialitate juridică (ofițer M.A.I.) poate fi luată în considerare, la data de 14.12.2022, pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. ... 62. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale (Decizia civilă nr. 688/A/2023 din 4 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.486/117/2022; Decizia civilă nr. 1.268/A/2023 din 19 septembrie 2023
DECIZIA nr. 53 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291748]