4,936 matches
-
de formație î1549-1553) - la Paris? la Toulose? - până în momentul în care-și vinde magistratura de consilier al Parlamentului din Bordeaux î1570), el consacră mai bine de douăzeci de ani acestei discipline. S-a spus despre el că a fost un jurist avizat și un magistrat conștiincios... Schimbarea în bine coincide cu data morții tatălui său, atât de iubit, de slăvit, și de venerat de-a lungul Eseurilor încât mă întreb dacă nu cumva Montaigne nu-și compensează astfel un pic bucuria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul între natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea) au încercat să codifice juridic practici ale relațiilor internaționale, iar economiști ca Adam Smith (secolul al XVIII-lea) s-au interesat foarte serios de impactul politicilor economice interne asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
subiect „au irosit multă cerneală și au umplut multe rafturi de cărți” (Howard, 2003, p. 29), în tentativa de a genera explicații cauzale valide asupra fenomenului. De-a lungul secolelor, matematicieni, meteorologi, sociologi, antropologi, geografi, fizicieni, politologi, filosofi, teologi și juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm fenomenul (Ibidem). Această interogație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
morală. Având în vedere legăturile existente între psihologia muncii și științele la care ne-am referit, principalele studii care se efectuează în întreprinderi constituie rodul muncii în echipe, al unor echipe de cercetători formate din psihologi, ingineri, sociologi, medici, economiști, juriști etc. 1.3. Locul psihologiei în științele muncii Apariția și dezvoltarea sistemelor complexe de muncă a fost posibilă datorită utilizării și punerii în aplicare a rezultatelor obținute în diferite domenii științifice. În cadrul revoluției tehnologice, științifice și informaționale, mașinile și instrumentele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
marea literatură nu se compune numai din ceea ce, cu un mult prea urât termen, a cărui folosire ar trebui să descalifice pe un om de litere, se numește „beletristică”. În epocile clasice proza exemplară o dădeau mai ales istoricii, oratorii, juriștii. Operele mari au totdeauna legătură cu istoria, de la tragediile grecești la dramele lui Shakespeare, la Saint-Simon, Balzac, Tolstoi etc. Iorga e poate ultimul, în orice caz unul dintre cei mai mari din tradiția ilustră a istoricilor vizionari și artiști. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de acțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ALBUM ȘTIINȚIFIC ȘI LITERAR, publicație periodică apărută în București, la 9 și 16 februarie 1847, sub redacția juristului C.N. Brăiloiu. Scoasă sub patronajul Asociației Literare a României, revista nu reușește să reziste decât două numere, cel de al doilea având și un supliment. Intenția redactorilor era, așa cum se afirmă explicit, să continue tradiția „Propășirii”, considerată „cel mai interesant
ALBUM STIINŢIFIC SI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285230_a_286559]
-
În 1948, Asociația jurnaliștilor români din exil, care avea În jur de 60 de membri dintre care 22 locuiau la Paris. Vezi RFE, Item nr. 6684/53 și 122/55. Asociații similare erau: Asociația foștilor combatanți; Asociația avocaților și a juriștilor, condusă de Constantin Antoniade; Asociația Medicilor (RFE, Item nr. 6684/53, p. 6). Asociația Pro Basarabia a fost constituită la 26 martie 1954 la Paris de către Al. Donici și Nicolae Dianu. Asociații filiale au fost create la Londra, În Spania
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
MANCAȘ, Mircea (2.III.1905, Iași - 2.VII.1995, București), estetician, istoric literar și istoric al teatrului. Este fiul Anei Mancaș (n. Gavrilescu), institutoare, și al lui Ion Mancaș, jurist. Urmează școala primară, Liceul Internat și Facultatea de Litere și Filosofie (licența în 1929) în orașul natal. Își începe cariera didactică universitară tot aici, ca asistent, apoi șef de lucrări și conferențiar. În 1940 și-a susținut doctoratul cu teza
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
Bunea, țărani. A urmat școala generală în comuna natală (1945-1952), apoi Școala Siderurgică din Brăila (1952-1954) și liceul la Galați (1960-1964). Și-a continuat studiile la Facultatea de Drept a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1964-1969). Este repartizat ca jurist la ziarul „Scânteia”, între 1970 și 1973 funcționând în calitate de corespondent de presă pentru județul Brăila. Lucrează la gazeta „Muncitorul forestier”, iar în 1974 devine redactor și mai târziu redactor-șef adjunct la revista „Flacăra”. În 1990 este director executiv al
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
Victor Martinovici, funcționar. M., al cărui prenume la naștere este Iuliu Victor, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1943) și a studiat dreptul la București, trecându-și licența la Universitatea din Cluj (1948). În anii ’60 a lucrat ca jurist la Combinatul Siderurgic din Hunedoara. Debutează în 1942, la „Gazeta de Transilvania”, pe când era încă elev. Colaborează cu versuri și traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Argeș”, „Secolul 20”, „România literară” ș.a. Începând din 1966, când îi apare placheta Cercul de
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
susțineau centralizarea statului și modernizarea economică și care considerau că un regim al proprietății și lizibil național era condiția de bază a progresului. După cum notează Serge Aberdam: „Proiectul Lalouette ar fi avut drept rezultat exact ceea ce Merlin de Douai și juriștii revoluționari burghezi Încercau să evite”. Nici codul propus de Lalouette, nici cel propus de Verneilh nu au fost adoptate vreodată deoarece, asemenea celui anterior, din 1807, amândouă păreau concepute astfel Încât să consolideze puterea proprietarilor funciari. Ilizibilitatea proprietății comunale După cum am
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aceasta din urmă era bine organizată, iar statul nu avea prea multă putere, măsurătorile cadastrale au fost organizate mai târziu, deseori În mod voluntar și fragmentar. Astfel, Franța din epoca napoleoniană a fost cartografiată mult mai devreme decât Anglia, unde juriștii au reușit Încă multă vreme să evite această amenințare la adresa bănoaselor lor atribuții locale. Irlanda pare să fi fost prima țară cu o hartă cadastrală. Ian Hacking notează că, după cucerirea insulei de către Cromwell: „pământurile Irlandei au fost toate măsurate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, Adriana (31.V.1938, Craiova), istoric și critic literar, prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Cernătescu), profesoară, și a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
IONESCU, Gelu (8.VI.1937, Galați), critic și istoric literar, jurnalist. I., al cărui prenume la naștere a fost Gheorghe, este fiul Antoanetei (n. Constantinescu) și al lui Ghiță Ionescu, jurist, mare proprietar rural. După absolvirea școlii primare la Galați (1949) și a Liceului „Oituz” din Târgu Ocna (1954), o opțiune neinspirată îl transformă temporar pe I. în student la Institutul de Mine din București. Din 1957 devine student al Facultății
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
, Victor (24.VII.1947, Tulcea), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Afroditei (n. Ioannidis) și al lui Nicolae Ivanovici, jurist. Școala primară și gimnaziul le face în orașul natal (1954-1961), apoi urmează cursurile Liceului nr. 14 (de limba greacă) din București (1962-1966). Din 1966 este student al Facultății de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Orientale a Universității din București
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
, Eduard (22.II.1928, Chișinău), prozator și dramaturg. Este fiul Isabelei, profesoară de limbi străine, și al lui Mozes Jurist, funcționar. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București între anii 1946 și 1950 (avându-i între profesori pe Mircea Florian, Athanase Joja, H. H. Stahl). Încă student, este angajat în 1947 redactor la secția de literatură pentru copii
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
inamicii lor, proprietarii de pământ fără scrupule, le-au putut lesne neglija, cu sprijinul binevoitor al birocrației. Din aceste motive, țăranii au căzut pradă ușoară tacticilor vechilor clase conducătoare, fiind atacați și exploatați de moșieri, de coroană, de armată, de juriști și chiar de socialiștii urbani 8. Anii primului război mondial s-au manifestat ca o perioadă distinctă pe linia educației politice a țărănimii, care a înregistrat, calitativ, o etapă nouă. Lipsa de alimente și de materii prime i-au arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cadrelor de conducere nu poate fi negată. Henry L. Roberts scria în acest sens că persoanele pe care le cunoscuse în 1944 la București sau la moșiile lor cu greu puteau fi numiți reprezentanți ai țărănimii. Cei mai mulți dintre ei erau juriști din clasa 97 „Scânteia“, 16.II.1945. • România în anii revoluției democrat-populare, 1944-1947, București, 1971, p. 152. • O. I. Cozlovschi, Problema agrară, în „Dreptatea“, 30.XII.1944. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 502. • Nicușor Graur, op. cit., p. 169. mijlocie, doctori, ingineri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preconizate în diferite ramuri de activitate. Puterea executivă era exercitată de domn și de guvern, acesta din urmă, între sesiunile parlamentare, putând emite decrete cu putere de lege. Consiliul de stat, instituit prin legea din 13 februarie 1864, compus din juriști, lucra sub președinția domnitorului și avea sarcina de a elabora proiectele de lege. De la 3 iulie 1864, data intrării în vigoare a Statutului, și până la 5 decembrie 1864 au fost elaborate și aplicate 40 de decrete-legi, dintre care cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fost înființată o Catedră de istorie sud-est europeană, al cărei titular a fost istoricul Ion Nistor. În domeniul zoologiei s-a remarcat profesorul Eugen Botezat, membru corespondent al Academiei Române, iar Constantin Isopescu Grecul s-a afirmat ca un distins jurist în domeniul dreptului penal. La Universitatea din Cernăuți au învățat studenți de diferite etnii și confesiuni (germani, români, ucraineni, polonezi, evrei), care s-au organizat și au activat în diferite societăți studențești, constituite pe criterii etnice. Studenții români au activat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau să fie ales decât numai în districtul electoral al naționalității de care aparținea. Deputatul român Alexandru baron von Hurmuzaki, apreciat a fi un bun jurist, a fost însărcinat cu elaborarea proiectului legii electorale, pe care trebuia să-l prezinte Comitetului Țării până la 1 septembrie 1909. Pornind de la proiectul lui Onciul, noul proiect prevedea o creștere a numărului de mandate pentru români și ucraineni în districtele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fost deputat în Sfatului Țării și Parlamentul român. A fost arestat pe 25 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 61; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1868 în satul Durlești (Chișinău). Fost deputat în Sfatul Țării din partea Asociației juriștilor din Basarabia. După unire a exercitat funcția de Director General al Justiției din Basarabia. În momentul arestării avea 72 de ani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 63; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 în satul Bălan (Bălți). Fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ape. Ceva de genul: acesta e Patapievici, acolo e Cărtărescu, dincolo Dan C. Mihăilescu, Hurezeanu, Stelian Tănase, aveți aici În fundal 100 de oameni de cultură de primă mărime, 100 de profesori universitari, 200 de patroni tineri de succes, câțiva juriști, economiști, artiști plastici etc. - aceștia suntem noi, acesta este partidul nostru, complet nou, neerodat, votați-ne... I-ați tot votat pe ei și ați tras scurta: Încercați acum cu noi. Sună doar aparent naiv: cred că ar fi un cataclism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
DUMITRESCU-BUȘULENGA, Zoe (20.VIII.1920, București - 5.V.2006, Iași), critic și istoric literar, comparatistă. Este fiica Mariei (n. Apostol) și a lui Nicolae Dumitrescu, jurist. A absolvit Școala Centrală de Fete din București și a urmat, tot aici, cursuri la Universitate, obținând mai întâi licența în filologie engleză și germană, apoi în științe juridice, disciplină în care își va susține teza de doctorat. Între anii
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]