1,485 matches
-
matematică și realitatea înconjurătoare (spațiul fizic) nu este nouă, iar discuția despre caracterul aprioric al adevărului matematic apare atât la filosofii din Antichitate, cât și, ulterior, în Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant. Apariția geometriilor neeuclidiene a contrazis teoriile kantiene asupra imuabilității adevărurilor matematice ca entități care există independent de realitatea senzorială. Matematica, și în particular geometria ca știință a spațiului, nu mai e una singură, ci doar un model matematizat al spațiului fizic, cu alte cuvinte, o construcție logică
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din natură. Imperativul categoric e legea unei voințe autonome și principiul suprem al moralei. Cuvintele abilitate, înțelepciune, virtute, regulă, sfat, ordine sau legea morală, succes, fericire, merit, luate trei cate trei, marchează destul de bine opoziția a trei feluri de imperative kantiene. (Goblot) În cadrul filosofiei contemporane preocupările legate de singularitatea umană se află la originea existențialismului J. P. Sartre care afirmă că ”omul nu este ci devine”, acesta are libertatea absolută de a alege. Pentru Lucian Blaga omul este o ființă culturală
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din Poetica lui Aristotel: directă (teatrală) și indirectă (narativa) și dezvolta demersul kantian, conform căruia reprezentarea nu este o cunoaștere a lucrurilor în sine, ci o construcție a lumii în conștiința noastă. Am dori să precizam că sintagma propusă în titlu Reprezentarea romanesca a Parizienei nu ține doar de reprezentarea în sensul clasic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a unui model, nici adevăr absolut, ci mediere imaginara între conștiința
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria coord.) • Memoria autobiografica, Ticu Constantin • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel N. Cernica • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Membru al Societății Române de Filosofie, al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com www. euroinst.ro Descrierea CIP
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ISBN 978-973-611-568-4 14(430) Kant,I. 929 Kant,I. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VIOREL CERNICA Filosofia umanului Personalism energetic și antropologie kantiană Ediția a II-a revăzută și adăugită INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Argument la a doua ediție / 7 Introducere: Posibilitatea unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei interpretări antropologice a personalismului energetic / 9 1. Personalismul energetic: surse și premise / 9 2. Tipuri de interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpretări ale personalismului energetic / 12 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic / 15 Capitolul I: Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a umanului în filosofia kantiană și în personalismul energetic I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
I.1. Modele de reconstrucție a umanului / 25 I.2. Proiectul antropologic kantian / 38 I.2.a. Problema omului în filosofia critică / 38 I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian / 44 I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru a întări, prin noi probe de valabilitate filosofică, acest unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proiect antropologic"). Dar s-a întâmplat să consider că este necesară o revenire radicală asupra subcapitolelor în cauză și pentru că, nepărăsind orizontul filosofiei kantiene, chiar dacă interesele mele "filosofice" directe au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
au condus către alte spații aporetice decât cele dominate de filosofia kantiană, am constatat că se află în această filosofie un gând care concentrează sensurile unui temei al proiectului antropologic acesta din urmă socotit una dintre "formele" semnificative ale filosofiei kantiene -, gând care nu este valorificat în varianta din prima ediție a subcapitolelor privindu-l pe Kant. Gândul în cauză ține de formula "eu sunt". Este vorba de ceva ce trebuie asumat pe linia vaihingerianului "ca și cum" (ceea ce îl absolvă de orice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în cel al lui Emm. Mounier; în parte, chiar în filosofia lui Fr. Nietzsche. Lucrarea rămâne, totuși, înainte de toate, o încercare de interpretare a personalismului energetic, filosofia lui C. Rădulescu-Motru, din perspectiva structurii formale a unui concept fundamental în filosofia kantiană: conceptul finalității. Bibliografia a fost completată cu titluri de lucrări semnificative pentru demersul din carte, publicate după apariția primei ediții a acesteia. Este vorba îndeosebi despre ediții noi ale unor lucrări ale lui C. Rădulescu-Motru și ale lui Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tema prezentului discurs.) Cele extrafilosofice, precum și cele filosofice sunt legate, desigur, de influențe și mai ales de surse, dar și de inovația autorului pe fondul tradiției filosofice. Dintre toate, propriu-zis filosofice sau nu, principale ar fi: a) ideea de origine kantiană a omului ca scop final al existenței; b) ideea cu rol de principiu de construcție în sistem, după care realitatea este alcătuită din unități energetice, personalitatea fiind unitatea energetică "finală"; c) ideea evoluției culturii, în acord cu "energiile pământului", către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extragă și să-l pună la lumină"7. Și alți interpreți oferă aceeași evaluare (Nicolae Gogoneață, Gheorghe Al. Cazan). Unii dintre exegeți (Corina Hrișcă, Petru Vaida) i-au dovedit statutul de filosofie a culturii. Dată fiind legătura sa cu criticismul kantian, demersul metafizic al lui C. Rădulescu-Motru a fost alăturat modelului filosofic neokantian, încă activ în prima parte a secolului al XX-lea: neokantienii, apreciază Iosif Brucăr, gândeau că filosofia lui Kant nu poate fi explicată decât în cadrul corelatului "obiect-subiect", sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
exegeților personalismului energetic, ale celor ce au semnalat posibilitatea interpretării sale ca reconstrucție filosofică a umanului. Sub privire antropologică, unul dintre principalele concepte ale filosofiei în cauză (alături de cel al personalității) este determinismul prin finalitate, construit în analogie cu conceptul kantian al finalității. Putem spune, deocamdată ipotetic, că, interpretat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, personalismul energetic își dezvăluie legătura sa cu filosofia critică a lui Imm. Kant. De altminteri, exegeții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au semnalat și argumentat această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]