7,839 matches
-
înfricoșător ce se pierdea peste crestele copacilor cuprinși de tristeța unei toamne potrivnice. * * * Când a deschis ochii, l-a văzut pe țârcovnicul Predoiu Traian lângă patul de la sobă, cel îngust, de lângă fereastră. Corpul îi era învelit cu o pătură de lână, ponosită. Tremura ca varga, cuprins de frisoane. Popa Rădulescu Ilie se ruga pentru izbăvirea păcatelor lui, și îmuind o crenguță de busuioc în aghiasma din găletușă, i-a stropit fața, și a-chiat cu vocea stinsă. - Iartă-l Doamne, și dă
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
M-am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu-l apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula cu noaptea-n cap. Am sărit poarta și, când am ajuns în pridvor, mi-a mirosit a lână arsă. N-am mai stat pe gânduri, și am spart ușa. Era întins pe vatră, și gemea de ți se rupea inima. - Ce nenorocire căzu pe capul lui!... parcă-i un blestem pe casa asta? Spuse țârcovnicul Predoiu Ilie, și
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
lui!... parcă-i un blestem pe casa asta? Spuse țârcovnicul Predoiu Ilie, și se închină de câteva ori. - Cum de n-a luat foc întreaga casă? Se întrebă părintele, care-și scotea patrafirul. - A avut pantaloni și haină din dimie... Lâna, sfinția ta, nu se aprinde așa ușor. Hainele au ars mocnit. Dacă ar fi fost îmbrăcat cu alte haine: de cânepă, in sau bumbac, până acum... întreaga casă era scrum. Dinu s-a apropiat de mort, l-a privit cu
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
mamaie căreia îi adusesem o ciocolată. I-am dat-o și am întrebat-o la ce lucrează, iar ea mea spus că la niște ,,cioareci,, I-am spus că nu știu ce înseamână, iar ea m-a lămurit că erau ciorapi de lână, deoarece se apropia iarna și îi înghețau picioarele de frig. M-am gândit în sinea mea că o să-i cumpăr eu o pereche de papuci îmblăniți și ciorapi, dar nu i-am spus nimic atunci și am intrat apoi în
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
copii, nu vrea să se nască în această lume. Noi cunoaștem două legende sau două Mituri care ne spun de unde știau dacii acest lucru ... Este vorba despre Tara Hiperboreenilor, (Mitul Hiperboreenilor) care era o țară a abundenței, dezvoltată (simbolizată de lâna de aur,) datorită cunoștințelor și a tehnologiilor, a uneltelor superioare pe care le foloseau hiperboreenii ... Și despre Mitul Ielelor, care la origine erau vestale, și care în noaptea de Sânziene, urcau pe Vârful munților, unde jucau în Hora Ielelor. De
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și în spate. Despre culorile, formele geometrice cusute pe cămăși precum și simbolurile lor aflăm mai multe
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline cu grâu. Timpul trage la război firul gros de lână aleasă, tuns, luat de la oi. Câinii latră și-s cu mine, martori loiali stau în prag. Seara-mi spune o poveste despre neamul meu de ieri. Pleoapele sunt obosite, adorm cu stelele pe cer. Referință Bibliografică: Noiembrie / Cristina Mariana Bălășoiu
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
Cojak. - Poate că vă împăcați... - râse pițigăiatul scărpinându-se în barba nerasă. - Depinde cum stă scriitorașul cu tăiețeii...- râse exagerat și răgușitul. - Păi numai așa...Că fără tăieței... - făcu cel cu un picior de lemn, învelit într-o șosetă de lână maro, și sprijinit în cele două cârje. - De ce-ai vrut să anunți Poliția, băi sulă? - vorbi în sfârșit, smâncit, pe un ton dur, Jery - Sau ai vrut să spui și la Polițe că tu ești scritor? În jur, râsete
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Siva, Shivi de la amerindieni. • tc. saç „par“ e legat de sekonok, siqiniq la eskimoși, saku în amerind., suka „stea“ (dravid.), cf. sak „par“ în etan (limba chimu). • în guamaca să, ša „par“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. • cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
cf. sak „par“ în etan (limba chimu). • în guamaca să, ša „par“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. • cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană? • cuvântul mesa poate fi
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
par“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. • cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană? • cuvântul mesa poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan mu
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană? • cuvântul mesa poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan mu „par“ în relație cu * moš „soare“, cf. atacama
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
legat de (še/meš „soare“ ebraic). • mustață, sl. uși, persan mu „par“ în relație cu * moš „soare“, cf. atacama musa și cayapa musu (și în colorado), cecenul moș „par“. • tc. kil „par“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? • tc. yün „lâna“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc. • rus. vors „par, puf
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime un zid din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ochii mici și plete crețe...ca ale lui Mihai ăsta...cum îi mai zice? L-am întâlnit apoi, prin studenția lui (sau după?) ras pe cap (cică nu știu ce eczemă făcuse, de la stres). Of, jumătate din nebunia atracției lui era tocmai “lâna” aia creață! Față de Bogdan nu am/ nu pot să am secrete. Are “progrămelul ăla”, de-mi repară comp-ul de oriunde...de la job, de pe telefon... Dar nu e doar atât. El știe, fără să i-o spun, toate stările mele sufletești
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
telefonul căruia izbucnește sabia-laser (Și ce dacă sunt femeie în toată firea? Mi-am descărcat deja, gratuit, de pe Google, Lightsaber Escape) ca să-l apăr pe Bogdan, ca-n “The Force Awakens”!!!!!!! -Salut, profa! mă ia pe nepregătite “oaia mea fără lână”, “Bogdănel, șoric de purcel”. N-am suflat o vorbă, stai liniștită! mă asigură și-ncepe să râdă. Telefonul îmi tremură-n mână. Niciodată nu trebuie să-i spun nimic. El îmi dă răspunsurile direct, la toate frământările mele. Îmi place
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Frig? Dar mănușine unde-ți sunt? - Nu știu, cred că le-am pierdut!... Abia atunci mi-am dat seama că mănuțele Corinei sunt reci ca niște țurțuri de gheață. Tot atunci am descoperit că ea nu-și luase flaneluța de lână, cea care i-ar fi ținut atât de cald, pe sub paltonaș. Ce mai puteam să să fac? Mi-am scos puloverul și am înfofolit-o în el. Mi-am scos și fularul și i-am acoperit mâinile amândouă, după ce, mai
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LUMINI ȘI UMBRE Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În dragostea visării .. dormind pe țol de lână De mii de ani savantul se-ntreabă ce e timpul Și-ncearcă să-l oprească cu-a lui deșteptăciune, Dar timpul nărăvașul se-împrăștie cu câmpul, Deștept mai e savantul c-a prins deșertăciune, A prins din hăuri negre mișcându
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
curată doinită-în vântul verii, La stânele străbune de blândele mioare, Balade legănate pe-întinderea înserării, E-închisă-n lutul oalei și-n muma cea bătrână, În stâlpul de la tindă și-n cuiul sfânt din grindă, În dragostea visării dormind pe țol de lână, În tot ce spun copiii când de Crăciun corindă, E-înțelepciunea sacră, un gând prins cu iubirea, Un cuget prins din taina divină a grădinii, Ce-ți dă simțiri înalte valsând cu fericirea, Și rezonând în inimi doar flacăra luminii
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]