1,004 matches
-
Rareș, în 1538 adică anul în care domnul își pierde tronul, scăpând cu viață la Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
care domnul își pierde tronul, scăpând cu viață la Ciceu, Anastasie pare a fi fost amestecat în așa zisul complot de la Ciceu, menit să-l suprime pe voievod pentru liniștea și siguranța uzurpatorului Ștefan Lăcustă. Prin mijlocirea pârcălabului Mihu, Ștefan Lăcustă a intrat în relație epistolară cu Simion Dracșin, pârcălabul Ciceului, și cu Anastasie, ‘popa cel războinic și isteț la solii’, rugându-i să-i facă ‘slujba cu acest Petru Vodă’ sau mai pe înțeles să-l ucidă sau să-l
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
să-l trimită prins la Suceava împreună cu familia. Că Rareș cum se susține a dejucat uneltirile sau pârcălabul și episcopul nu s-au lăsat târâți într-o așa urâtă faptă, e mai greu de dovedit. Cert este că dorința lui Lăcustă nu s-a împlinit, pribeagul și amenințatul domn punându-se la 19 octombrie același an sub protecția lui Zapolya. Se pare că în urma eșuatului așa-zis complot, Anastasie retras sau înlăturat din vlădicie, se stabilește la Putna căreia îi dăruiește
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
pământurilor straposesti buciumenii s-au unit întotdeauna cu racautenii, care au avut de înfruntat aceleași neajunsuri. În preajma revoluției din 1848 situația întregii populații devenise și mai apăsătoare. Bătrânii satului povestesc de foametea cumplită provocată pare-se de o invazie de lăcuste în anul 1843, precum și de holeră din anul 1844 care a secerat multe vieți omonesti. Nefiind loc în curtea celor 2 biserici pentru a înmormânta pe cei răpuși, s-au făcut gropi la marginea satului, locul respective căpătând denumirea de
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
tropicale din sud ca, "Nerodia fasciata", hamsterul giungar (Phodopus sungorus), broasca cu ochi roșii (Agalychnis callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
mormântul lui Maximilian al III-lea, regent al Tirolului (1612-1618). Acesta a fost proiectat de Caspar Gras, după schițele lui Hubert Gerhard, fiind turnat de Heinrich Reinhart. Deosebit de interesante sunt coloanele răsucite, decorate printre altele cu plante, melci, păsări și lăcuste. Mai sus, prințul este în genunchi lângă Sf. Gheorghe și balaurul. Sf. Gheorghe a fost patronul Tirolului până în 1772, apoi a fost urmat de Sf. Iosif. Începând din anul 2005, Sfântul Gheorghe a fost repus ca al doilea patron al
Domul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328104_a_329433]
-
Cobitis taenia"), fusar ("Zingel streber"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); În arealul sitului este semnalată prezența unor insecte; printre care o libelulă din specia "Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta migratoria"), cărăbușul de mai ("Melolontha melolontha") sau călugărița ("Mantis religiosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
XX. Multe din aceste construcții au inscripții care atestă datarea sau numele meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri care au distrus o parte din construcțiile satului). Desigur aceste consemnări erau scrise de obicei pe construcțiile comunitare.
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
asupra cărora Minsky face experiențe. Aceasta se dovedește a fi fiica unui fost proscris al societății, care caută să se răzbune pe omenire prin intermediul cercetărilor profesorului. În afara metodelor de stopare a decalcifierii, Minsky mai studiază și limbajul olfactiv al unor lăcuste extrem de agresive care trăiesc pe câmpul dintre institut și stațiune și care ucid cu viteza și acuratețea unui glonț, fiind capabile apoi să devoreze victimele. La îndemnul Juliei, David îl ucide pe profesor și îi continuă cercetările, prelevând mostre de
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
trăiesc pe câmpul dintre institut și stațiune și care ucid cu viteza și acuratețea unui glonț, fiind capabile apoi să devoreze victimele. La îndemnul Juliei, David îl ucide pe profesor și îi continuă cercetările, prelevând mostre de parfumuri din glandele lăcustelor. Aceste parfumuri cu arome extrem de puternice, sunt apoi comercializate pe sume exorbitante în înalta societate sub sigla "". Cei doi se îmbogățesc, iar Julie decide că a sosit momentul să pună în aplicare a doua parte a planului: transportarea lăcustelor în
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
glandele lăcustelor. Aceste parfumuri cu arome extrem de puternice, sunt apoi comercializate pe sume exorbitante în înalta societate sub sigla "". Cei doi se îmbogățesc, iar Julie decide că a sosit momentul să pună în aplicare a doua parte a planului: transportarea lăcustelor în zonele de coastă asaltate de înalta societate și punerea lor în libertate. În contact cu efluviile parfumurilor secretate din glandele lor - și care reprezintă pentru ele ordine de a ucide - lăcustele încep să facă tot mai multe victime. Puse
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
în aplicare a doua parte a planului: transportarea lăcustelor în zonele de coastă asaltate de înalta societate și punerea lor în libertate. În contact cu efluviile parfumurilor secretate din glandele lor - și care reprezintă pentru ele ordine de a ucide - lăcustele încep să facă tot mai multe victime. Puse în fața unui agresor necunoscut, autoritățile decid să pună în carantină localitățile afectate, până la identificarea cauzei morților subite prin ceea ce pare a fi un atentat cu arme de foc. Pe fondul stresului generat
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
Singurul remediu la care se poate gândi este metoda profesorului Minsky, așa încât plătește cu bani grei o operație de grefare a unei perechi de coarne și revine la institut. Aici o reîntâlnește pe Julie, care a suferit un accident: o lăcustă i-a pătruns în corp și nu a mai avut puterea să iasă, iar acum își sapă galerii subterane în carne, devorând-o pe dinăuntru. Văzând că situația a scăpat cu totul de sub control, David se decide să anunțe autoritățile
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
mai avut puterea să iasă, iar acum își sapă galerii subterane în carne, devorând-o pe dinăuntru. Văzând că situația a scăpat cu totul de sub control, David se decide să anunțe autoritățile cu privire la identitatea agresorului misterios, dar este ucis de lăcuste pe câmpul care separă Saint-Alex de institut. "Livre Fantastiques" consideră "Ira Melanox" ca: "Les Plumes Asthmatiques" apreciază că:
Ira Melanox () [Corola-website/Science/328811_a_330140]
-
care a durat până la moartea lui Hrysanthos în exil. În 1812, Ciprian a finanțat fondarea „Școlii Grecești” (azi Gimnaziul Pancipriot) din Nicosia, în apropiere de Arhiepiscopie. Totodată, a elaborat și o scrisoare pastorală cu scopul de a combate epidemia de lăcuste, al căror număr crescuse puternic în Cipru în acea perioadă încât amenința direct producția agricolă a insulei. Concret, prin scrisoarea sa pastorală a înfierat superstițiile populare conform cărora lăcustele ar fi fost nemuritoare și în același timp și-a îndemnat
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
și o scrisoare pastorală cu scopul de a combate epidemia de lăcuste, al căror număr crescuse puternic în Cipru în acea perioadă încât amenința direct producția agricolă a insulei. Concret, prin scrisoarea sa pastorală a înfierat superstițiile populare conform cărora lăcustele ar fi fost nemuritoare și în același timp și-a îndemnat enoriașii să nu aștepte stârpirea prin minune a insectelor, ci să treacă la acțiune. În 1815, a condamnat francmasoneria printr-o altă scrisoare pastorală, iar în 1820 a donat
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
dușmanului sau a prăzii, fiind greu de descoperit de către dușmanii lor naturali sau de către pradă. Homocromia are un rol important în relațiile intra- și interpopulaționale. Homocromia se întâlnește la numeroase specii de insecte (ex.: culoarea verde a cosașilor și a lăcustelor, omizile fluturelui "Sphinx ligustri" imită culoarea frunzelor de liliac, iar dungile oblice de pe cap seamănă cu nervurile frunzelor), la pești (ex. cambula), batracieni (ex. brotăcelul); reptile (la multe șopârle din genul "Lacerta", liniile negre de pe corpul unor șerpi), păsări (ex.
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în hrana lor. În captivitate șoarecii nou-născuți constituie de asemeni o hrană binevenită. Principalii dușmanii naturali sunt șarpele rău ("Dolichophis caspius") și păsările răpitoare. Printre paraziți se numără acarianul "Trombicula hasei" (din suprafamilia "Gamasoidea"). Femele
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
x 11,5 mm. Puii eclozează în august-septembrie, în captivitate, puii au eclozat în octombrie. Puii proaspăt eclozați măsoară în total 78 mm, din care 31 mm reprezintă lungimea cap + trunchi. Sunt șopârle folositoare pentru agricultură deoarece se hrănesc cu lăcuste care provoacă mari daune culturilor agricole. Este o specie foarte rară în România. Gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") a fost semnalat până în prezent numai în Dobrogea. Densitatea medie a populațiilor a acestei șopârle în zonele investigate de pe platoul continental
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
și dinlăuntru slabi și plin de vicleșug”. Implicarea sa în dezvăluirea complotului este confirmată de cronicarul Nicolae Costin în letopisețul său. Boierul l-a însoțit pe fostul domnitor în exil la Cetatea Ciceului (1538-1541), pe postul de cămăraș. Domnul Ștefan Lăcustă (1538-1540) a căutat să-l atragă de partea sa și l-a chemat în Moldova, promițându-i iertare pentru „greșeala ce ne-ai greșit”, dar fără a avea succes. Potrivit unui document polonez din 19 martie 1541, după revenirea lui
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
sale soții. Elena a domnit alături de Petru Rareș, în cele două domnii ale acestuia (1527-1538, 1541-1546). Prima domnie a luat sfârșit în anul 1538, atunci când oștile turcești ale sultanului Soliman Magnificul au invadat Moldova, aducându-l ca domn pe Ștefan Lăcustă. Prevăzându-și înfrângerea, voievodul moldovean și-a trimis din timp soția și copiii în Cetatea Ciceului din Transilvania, pe care o stăpânea. Cetatea este asediată timp de patru luni de oștile lui Ioan I Zápolya. Domnul rămâne acolo timp de
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
părând că sunt orbi, nedistingând cu ușurință obiectele înconjurătoare. le au uter dublu, placentă zonală, două mamele abdominale și două inguinale. Femelele nasc nasc 1, rareori 2 pui golași. Se hrănesc cu furnici și termite, la care se mai adaugă lăcuste, apoi fructe suculente, pepeni verzi și galbeni, ciuperci din termitiere. Nu beau apă. Duc o viață nocturnă, rareori ieșind din adăposturi în timpul zilei. Ziua stau ascunși în viziuni, pe care și le sapă adânc în sol, cu o viteză și
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
bufnița țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]