3,223 matches
-
Refendumul - oare acesta să fie chiar scopul acestor știri de senzație în cascadă, pe care media nu le poate nicicum ocoli?!? După cum însă, numai într-o Țară a tuturor imposibilităților se poate petrece, inflația acuzelor de plagiat la doctorat, acuzații lăsate, multe, în suspans, dovedite sau, cele mai multe, nu, planând amenințător însă,ca o pecete demolatoare pentru persoane de notorietate publică, dar, până la urmă, demersuri solicitante, trebuind a fi atestate la o adică prin necesare detalii tehniciste, pentru jurnaliștii presați de alte
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
soare Și auzi țipăt de cocori. Izvoarele se înfioară Și-n unda lor înmiresmată Se oglindeste-o căprioară, Gingașă și subțire fată. In raiul care ți l-a pregătit Zâna buna-a primăverii, De când pe lume ai venit Și până în lăsatul serii, Acolo-ntre minunății, Din dragoste de viață, Tu, răsfățatul ei vei fi Iar bogația ei, o soață! Referință Bibliografică: Să-ți fie viața, o primăvară! / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai
SĂ-ŢI FIE VIAŢA, O PRIMĂVARĂ! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358646_a_359975]
-
așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind, „spațiul public“ într-o democrație este un loc de comunicare liberă, unde toate vocile trebuie lăsate să vorbească, toate au dreptul să urce pe scenă, iar decizia vine în urma argumentelor și „agreement“-uri rezonabile, fără - în niciun caz! - recurgere la forță. Cam așa sună o definiție consacrată. Spațiul public este deci locul unde se poate obține
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire tatălui meu pentru că o îngrijea. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
cel puțin se lingușea că țara este dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“. (Fără dată). În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul „Cântării României” de Alecu Ruso, poetul scrie: „O, Români! Români... pe Șincai (îl lăsați) a muri cerșetor (...) O, Români! Din streini ce veniră la voi, toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară...” (Către G. Grădișteanu, 27 aug.
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
care judecă vor fi judecați (Mat. 7, 1-2), cei care se mânie pe frații lor vor fi vrednici de judecată și osândă (Mat. 5, 22)... Fiecare va veni în fața Judecății de Apoi ca din partea lui Dumnezeu. Orice faptă săvârșită sau lăsată nefăcută, are consecințe inevitabile pentru bine sau pentru rău, spre mântuire ori spre pieire. „Această perspectivă a Judecății nu este un mit”, spune Sfântul Vasile cel Mare, avertizând la sfârșitul Omiliei din timpul foametei că „Judecata este o învățătură proclamată
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
pietroi încins în jarul din sobă. Vatra era elementul esențial al casei pe care se pregătea hrana și pe care femeia-mamă își aducea pruncii pe lume. Focul era acela care alimenta lumina și căldura soarelui în ziua și noaptea de Lăsata Secului când tinerii dădeau la vale de pe dealuri roți aprinse sau în jurul căruia tinerii făceau vârtejuri, un fel de comedii rudimentare. Și aici la această sărbătoare cultul focului este prezent prin focul de lemne enorm, aprins între stânci, la poalele
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
pământ pe o altă țarină, pământ căpătat ca zestre a nevesti-sii. Numai că, acel pământ era cam neîngrădit, vitele bogătașilor din jur îl călcau des, îl pășteau chiar și în miez de vară, când pășunatul era oprit și iarba trebuia lăsată să crească pentru fân. Ilia Polec s-a certat de nenumărate ori cu cei care-i încălcau pământul, dar degeaba. Nimeni nu l-a luat în serios. Ce-i veni lui Ilia în minte să facă? Niște gospodine, de la casele
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
străini de asta. De ce nu sunt aici? strigă un altul. -I-am văzut pe toți și la moartea și la îngroparea acestui impostor..să fie chemați la judecată! -Vinovat e câinele de Pilat care a permis îngroparea cadavrului! strigă altcineva. Trebuia lăsat să putrezească pe cruce așa cum fac de obicei romanii! -Știți cu toții că nu se putea asta! spuse arhiereul Anna adresându-se celui care spuse aceasta. Doar e Pesahul și nu ne puteam spurca cu un mort atârnând pe cruce! Trebuiau
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
căzut o pleașcă. Nu alergați să căutați sub tichia lui ăla micu' pleașca, nici pe scăfârlie chilipirul! Degeaba vă uitați unii la alții să vă măsurați pleașca, gândindu-vă că unii și-ar fi aranjat-o să fie mai mare!! Lăsați vorbele guriștilor, acolo unde sunt ele rostite, în van și, cu o lopată și o mistrie, cu o sapă, o greblă, o bidinea, niscai semințe și-un ogor arat, făceți-vă lângă casă bucățica voastră de rai! Când o să vă
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
Noi care am lucrat mai puțin La alcătuirea ta, te nimicim. Ne-o cere ambiția! Iubirea întreagă Și durerea din aste clipe de tine ne leagă, 43 Nimic din ce a fost, gloria de altădată Pe mâna vrășmașului nu trebuie lăsată. I-iul OȘTEAN Iată minunata băutură! II-lea OȘTEAN O povară în oase lasă, un somn greu și o arsură. I-iul OȘTEAN Câte două duști pe gât am dat. DURAS Te-ai grăbit, dragă fârtate! ( Oștenii cad și mor. Larmă mare
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la jug. Toți pentru unu și fiecare pentru sine. Buzele sunt toarse pentru vorbe și vorba e ca o merindă vie. Până când ajunge în gura cu venin. Vorbim mult. Sporovăim cu pleoapele lăsate. Visăm contururi în baloane din săpun. Țara arde și baba...ce face baba? Unde-i baba? Baba se lăfăie silfidă, trasă prin inel și bisturie chirurgicale, în ecranele de seară, puțin în print și, peste tot, în online. Ar putea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
sculptorul Gheza Vida a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor”. Centenar Gheza Vida, așadar! E bine să ne sărbătorim artiștii. Și mai bine ar fi s-o facem din convingere, nu din complezență, respectându-le și protejându-le opera lăsată nouă și urmașilor noștri moștenire. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Centenar Gheza Vida, articol de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > RĂSUNĂ ÎN NOAPTE O VIOARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Tristețe. Și perdelele lăsate Orașul a murit în urma noastră Florile de alabastră Au tresărit înfiorate Răsună în noapte o vioară Într-o pădure de iriși Te recunosc cu ochii închiși De parcă te-aș vedea întâia oară Genele plecate de smerenii Ca un labirint întregitor
RĂSUNĂ ÎN NOAPTE O VIOARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359371_a_360700]
-
mult înainte decât este atestată prin documente. Legendele transmise din bătrâni spun că ar fi existat pe teritoriul ei chiar și o mănăstire greceasca. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Cea de a doua migrație a urmat în Dobrogea, prin 1882 -1883 și anume cea a mocanilor oieri din zona Sibiului
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire tatălui meu pentru că o îngrijea. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
a împărți o zi în funcție de un criteriu marcant: înainte și după somnul de prânz al copilului. Care somn, între noi fie vorba, înseamnă o oră până la două de pură satisfacție, în care am libertatea întreagă de-a alege ce treburi lăsate vraiște pot fi date gata înainte ca urechile mele antrenate să prindă semnalele deșteptării. Mai înseamnă și redescoperirea alergărilor de viteză, până mai ieri neglijate, a depistării potențialului de pericol ascuns în niște naiv-apreciate situații inofensive, dar și a verificării
MAMĂ DE OCAZIE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359465_a_360794]
-
a împărți o zi în funcție de un criteriu marcant: înainte și după somnul de pranz al copilului. Care somn, între noi fie vorba, inseamna o oră până la două de pură satisfacție, în care am libertatea întreaga de-a alege ce treburi lăsate vraiște pot fi date gata înainte ca urechile mele antrenate să prindă semnalele deșteptării. Mai înseamnă și redescoperirea alergărilor de viteză, până mai ieri neglijate, a depistării potențialului de pericol ascuns în niște naiv-apreciate situații inofensive, dar și a ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
a împărți o zi în funcție de un criteriu marcant: înainte și după somnul de pranz al copilului. Care somn, între noi fie vorba, inseamna o oră până la două de pură satisfacție, în care am libertatea întreaga de-a alege ce treburi lăsate vraiște pot fi date gata înainte ca urechile mele antrenate să prindă semnalele deșteptării.Mai înseamnă și redescoperirea alergărilor de viteză, până mai ieri neglijate, a depistării potențialului de pericol ascuns în niște naiv-apreciate situații inofensive, dar și a ... IX
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
în sfârșit, sofismele de limbaj - toate fiind determinări negative, derutante, în contextul tensionat al confruntărilor publice. Partea a treia a lucrării este una strict tehnicistă, axată pe alcătuirea discursului, autoarea revenind la vechile învățături ale oratoriei antice, adică la moștenirea lăsată omenirii de către Aristotel, Cicero și Quintilian - care au o schemă de lucru extrem de suplă și de funcțională, cu vârful de atac în introducere (exordiu, propozițiune, expozițiune și diviziune), continuând cu tractarea perorația (cuprinzând o recapitulare a faptelor, o prezentare patetică
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
de câteva zeci de secunde. Pesemne obosise, căci respira mai greu, așa cum fac pisicile când torc, prelungind eforturile inimii și ale plămânilor doar să-și păstreze mai mult timp starea de mulțumire! Ochii i se băteau sub pleoapele pe jumătate lăsate, irișii abia întrezărindu-se prin perdeaua genelor, la fel de frumos arcuite și dese ca și în tinerețe! Mă trezisem din contemplarea figurii sale când își reluase discursul - surprinzător pentru mine prin momentul desfășurării și nu doar... Bogată eu am fost, după cum
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
în sacul fără fund al amarului zilelor terne, în palmele unei ființe ce-și cunoaște doar trupul, poate nici măcar atât, ce spune: Te iubesc! ca și când ar scuipa coji de semințe în floarea soarelui din tabloul unei vieți ciudate. cruce grea lăsată pradă naivității mele... rămân mereu prostită în fața indiferenței cu care, după ani de zile, regăsesc în acea ființă, același sloi rătăcit prin apele râului vieții mele. ce ochi am avut, Doamne, atunci? am crezut că e piatră oare? am crezut
CAUT ŞI CAUT, ŞI CAUT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360586_a_361915]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > TĂCERE, GHEAȚĂ. GÂNDURI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului tăcerea e mai mult decât o stare. ne regăsim în colbul dimineții, culori absurd lăsate să-nconjoare, o alergare, pasul trist al nopții. tăcerii vidul îl adunăm în pumni de sare. mercurul, îl lăsăm să-și modeleze, trupul vibrând durerii, bucuriei și tristeții, apoi cu toate-n aripi, zborul îl culegem. tăcerea nu ne-ascunde
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
scoată o vorbă. Ralița tace și ea. E la fel de supărată de cele întâmplate, ca și bărbatul său, dar nu vrea să mai toarne și ea sare pe rană. Își cunoaște bine omul și știe că în astfel de momente trebuie lăsat să se liniștească, altfel ajung să se certe ei amândoi, pentru o chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]