1,533 matches
-
unui bun prieten ardelean, Ștefan Cacoveanu, poetul i-a spus acestuia: "A ieși în publicitate nu-i glumă. Mai de multe ori îmi pare rău c-am publicat ceea ce am publicat. Este o zicală din bătrîni : gura să aibă trei lacăte: în inimă, în gît și a treia pe buze; cînd îți va scăpa cuvîntul din inimă, să nu scape de celelalte, că dacă ai scăpat-o o dată vorba din gură, n-o mai prinzi nici cu calul, nici cu ogarul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poartă imposibil de clintit, de care se sparge lampa lui Ygraine și prin care se aude zgomotul prăbușirii trupului lui Tintagiles; porțile din Pasărea albastră, la fel ca și cele din Ariane și Barbă Albastră, care țin și ele sub lacăt teribile secrete. Îndărătul lor, în Palatul nopții stau ferecate mistere, pericole îngrozitoare, boli și fantome. Poarta cea mai înspăimântătoare nu este, cum am putea crede, cea a fantomelor, care, spune Maeterlinck, se plictisesc de când omul nu le mai ia în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
blestem; bogatul; brățări; bucurie; bulibașa; bun; bunăstare; cadou; calitate; copilul; cruce; cufăr; culoare; cuvînt; dăinuire; decadență; dorință; electron; eleganță; exploatare; fățărnicie; fericire cu durere; fericire; fier; fin; floare; frică; fudulie; galben puternic; gingaș; glorie; Gold Corporation; gram; indian; inel scump; lacăt; lăcomie; lemn; lingou; lingură; linguri; lucitor; luciu; măr; mda...; metal scump; modă; monedă de schimb; mulți bani; munte; neprețuit; nisip; noroc; obiect; obiecte; opulent; pasiune; patimă; pierzanie; podoabe; poleit; popă; posesie; preț; prețioase; prețiozitate; prosperitate; prostie; putere; putere falsă; putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copil; corupție; credință; credite; creion; crimă; culori; curtea facultății; datori; declarații sociale; depozit de bani; derbedeu; dezamăgire; discount; dispoziție; domeniu; dorm; de economii; emoție; euro; facturi; Farcaș; financiar; fotoliu; galben; hoț; hoție; invizibil; iubiți; fără împrumut; întîi; întreprindere; învățătură; jos; lacăt; lei; de lemn; lemne; loc cu bani; loc de muncă; lucru; lungă; luxoasă; many; masă de lucru; mașină; metal; momeală; muncă; murătură; murături; murdar; murdară; natură; național; națională; necesitate; nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deputat; derbedeu; dezaprobare; dezgust; egoist; fărădelege; fiară; foamete; fraier; frate; frumos; frustrare; frustrate; fur; te fură; furătură; furiș; furtună; Gavroche; golan; gratii; hacker; hapsîni; hoț; idiot; incapabil; individ; inegalitate; infracțiuni; inimă; inteligent; iscusit; iute; împrumută; îndrăzneț; însușire; înșelăciune; lacrimi; lașitate; lacăt; lăcomie; în lege; lipsit de imaginație; lua; lucruri prețioase; magazin; mare; mașini; meserie; mică; minciună; ca mine; minge; mîrlan; moarte; mort; mulți; muncitor necalificat; murdar; neajuns; neajutorat; nebun; necazuri; necesitate; necinste; necuvenit; nedemn; nedrept; nedreptate; needucat; neglijență; negustor; neîncredere; neînțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zilei; 1 (1); 769/223/64/159/0 încheia: termina (136); sfîrșit (63); sfîrși (48); contract (32); descheia (22); termină (19); închide (17); finaliza (14); fermoar (13); final (13); a termina (13); opri (12); nasture (11); începe (10); haina (8); lacăt (8); nasturi (8); discuția (7); gata (7); lega (7); a sfîrși (7); terminat (7); afacere (6); ușa (6); a finisa (5); punct (5); stop (5); afaceri (4); cheie (4); discuție (4); finisa (4); înceta (4); relația (4); subiectul (4); anul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuviincios; cuviință; a da; datini; depărta; depozit; a dori; drag; dragoste; dragostea; echilibru; economie; economisire; egoism; evreu; farmacie; frumos; haină; ideal; impecabil; important; importanță; include; inițiativă; iubi; iubire; iubirea; împreună; în suflet; închis; îndelung; înger; îngrijire; întreg; judeca; la dulap; lacăt; lăsa; legături; lege; libertatea; liniștea; locul; lua; luat; lucru de valoare; maioneză; memorie; menținere; mereu; minciună; moștenire; mult timp; mult; naftalină; natura; neatingînd; neatins; noutate; obiecte; obiectul; obține; oferi; a opri cu bucurie; a opri; pantof; pastramă; patrimoniu; a păstra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curte (17); deschisă (17); fier (13); ieșire (13); mare (13); deschidere (12); haină (9); trecere (9); verde (9); ogradă (8); fotbal (7); înaltă (7); început (7); îmbracă (6); oportunitate (6); acces (5); are (5); cale (5); duce (5); gol (5); lacăt (5); lemn (5); obstacol (5); zid (5); acasă (4); albă (4); deschide (4); închis (4); de lemn (4); rai (4); veche (4); cetate (3); cheie (3); deschis (3); închisă (3); portar (3); raiului (3); rochie (3); roșie (3); siguranță (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
face; foc; francofon; găina; găsi; a gîndi; gîndul; greierul; grîu; haina; iapa; iasă; iată; iau; ideea; idei; iepurele de coadă; doi iepuri; iepuri; imagine; istețime; iute; împlinire; a încasa; încătușat; a înhăța; înșfăca; întrece; înțelege; învață; se joacă; în joc; lacăt; lapte; cu laț; a lăsa; lăsa; leagă; libertate; liniște; lipi; lipici; lipsă de libertate; un loc; luare; lup; lupul; mare; masă; mașina; mănîncă; memorie; merge; la minte; mintea; mișcă; de mînă; mîneca; mîngîie; mînui; cu mîța-n sac; monument; mulțumi; mulțumire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tornadă; tragedie; trecătoare; la țară; a ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme (1); 837/187/57/130/0 secret: taină (129); discret (70); ascuns (63); mister (36); încredere (29); prieten (19); mare (13); lacăt (10); nespus (10); tăcere (10); neștiut (9); prietenie (9); de stat (8); bîrfă (7); important (7); confidențial (6); minciună (6); jurnal (5); liniște (5); prieteni (5); șoaptă (5); tainic (5); ascundere (4); curiozitate (4); cuvînt (4); informație (4); intimitate (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
discurs; a dobîndi; dor; dorește; dorință; drag; dreapta; dușmănie; durere; ea; echilibru; de el; eu; evidența; față; flori; frînghie; frică; frîul; frumos; fuge; gata; geanta; greșeală; importanță; inel; iubi; a iubi; iubit; împinge; înapoia; încredințare; îndrăgi; însușește; întreține; joc; lacom; lacăt; lăcomie; a lăsa; a ne lăsa; a nu lăsa; lega; legat; legătura; liber; liniște; pe loc; lucruri; macara; masă; măr; merge; mină; la mine; mireasă; mîine; în mînă CV; morală; mult; neapărat; nimic; obiect; ocroti; ocupabil; om; pahar; paharul; palmă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
15); mare (14); deschidere (13); cale (12); oportunitate (12); toc (9); deschis (7); închis (7); mîner (7); șansă (7); cameră (6); fereastră (6); de lemn (6); biserică (5); deschide (5); intră (5); prag (5); afară (4); încăpere (4); închide (4); lacăt (4); metalică (4); obiect (4); siguranță (4); trecere (4); viitor (4); zid (4); acasă (3); albă (3); broască (3); casa (3); despărțire (3); foc (3); a ieși (3); scăpare (3); spartă (3); acces (2); alegere (2); bate (2); cunoștință (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o modificare comportamintală de inadaptare cu repercusiuni fiziologice (de exemplu, creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței respiratorii, a pulsului și a temperaturii corporale) și cognitive. Sevrajul este perioada în care persoana dependentă traversează diferitele etape prin care se deschid cele trei lacăte. De fiecare dată, ieșirea din cele trei închisori are loc după o schemă identică, însă nu garantează libertatea definitivă, care nu poate fi obținută decât printr-un bun echilibru al funcțiilor energetice și printr-o vigilență permanentă. Cele trei lacăte
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
lacăte. De fiecare dată, ieșirea din cele trei închisori are loc după o schemă identică, însă nu garantează libertatea definitivă, care nu poate fi obținută decât printr-un bun echilibru al funcțiilor energetice și printr-o vigilență permanentă. Cele trei lacăte trebuie deschise în același timp dacă se dorește un risc minim de recidivă. Și aceasta deoarece fiecare dintre cele trei închisori este alimentată de celelalte. Simptomele de sevraj sunt în cea mai mare parte opusul celor observate în cazul intoxicării
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Unii copii sortau cheile după culoare sau după metalul din care erau confecționate (alamă, fier și nichel); alții le clasificau după mărime (mari, mijlocii și mici), iar alții le sortau după utilizare (cheie de automobil, cheie de la casă, cheie de lacăt, cheie de valiză etc.). Nu existau metode greșite și, după un timp, un elev punea o întrebare referitoare la utilitatea sistemelor de clasificare. (Momentul de învățare!) Scopul era acela de a aranja cheile în vederea utilizării ulterioare? Era aspectul estetic? Modul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
și nu că aveau niște kilograme de făină în plus. În câteva minute au pus-o în pungi mai mici, le-au cântărit cu grijă, probabil ca să le poată returna la magazin, și le-au pus într-un dulap cu lacăt (îi vedeam ce fac prin ușa întredeschisă); deja păreau mai liniștiți, colegii numărului șapte au și plecat rapid, dar ceva sigur a mers prost acolo pentru că desertul a fost altul: tort de înghețată. Cînd l-am întrebat ce face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eliberare, despre foștii camarazi. Într-una din aceste întâlniri, tatăl meu răspunde informatorului prin psalmul “Pune, Doamne, pază gurii mele”. De fapt acest răspuns al tatălui meu a inspirat și titlul acestei cărți. Am hotărât că nu trebuie să pun lacăt gurii mele, ci trebuie să povestesc tot ce știu despre acele vremuri care mi-au marcat viața. Dedic această carte mamei mele pentru că datorită ei am supraviețuit în acele timpuri grele. Deși o mână de om (la bătrânețe, când se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
prezent între ei, tatăl meu îi răspunde cu psalmul “ Pune, Doamne, pază gurii mele”. De fapt acest răspuns al tatălui meu a inspirat și titlul acestei cărți. Pentru a nu se mai repeta erorile comunismului, am hotărât să nu pun lacăt gurii mele, ci să povestesc tot ce știu despre ele. Același lucru este menționat de Emanoil Mihăilescu care își amintește că în anul 1973, după aproape 10 ani de la eliberare, a fost vizitat de un securist care i-a solicitat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ziua. Cînd ți se varsă cofa cu apă chiar la fîntînă, face-a chef. Cînd strănuți de trei ori în șir e iar semn de mare chef. Cheie E rău cînd ți s-a rupe cheia-n ușă ori în lacăt. Femeile mai ales se tem grozav. Chelie Arde părul care-ți cade din cap, căci dacă l ia vreo pasere rămîi chel. Chibrit Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Cînd ți se aprinde cutia de chibrituri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea roșie; peste zi, e verde. (Gh.F.C.) Cînd caii împiedicați cu fiare pasc prin locuri unde crește iarba-fiarelor, piedica de la picioare li se desface. Lîngă fiarele desfăcute găsești iarba-fiarelor. O mai afli tîrînd prin iarbă lacăte încuiate. (Gh.F.C.) Hoții își crestează pielea degetului mic de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
discurs tensionat despre onestitate, considerând că vinovați sunt inspectorii care nu au verificat. În ziua următoare, un inspector financiar adresează în scris o invitație lui Anghelache, cerându-i să vină să deschidă casa de bani. Acesta se sinucide, autoritățile sparg lacătul și constată că... "nimic nu lipsește''. În Moșii (tabla de materii), Caragiale amestecă ființe și lucruri, cu o legătură secretă între ele. Moșii era un târg de distracții în care întâlneai "turta dulce", "tricoloruri", "provinciali", dar și "cerșetori", "cimpoaie", "miniștri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viitor, își va îndeplini atribuțiile care îi revinde drept. De asemenea, gelozia provoacă furia bărbatului. soțul gelos își varsă cu furie întreaga bănuială, întemeiată sau nu, asupra nevestei. Ștefan, croitorul din mahalaua Sfân ta Ecateri na, își încuie soția „cu lacăt și cu pecete“, ori decâte ori pleacă de acasă. Înștiințat de vecini, tatăl vine și-i deschide ușa fiicei și mai ales îi aduce de mâncare, dar intervenția acestuia nu face decât să întrețină bănuielile soțului; întors de la lucru și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu pecete“, ori decâte ori pleacă de acasă. Înștiințat de vecini, tatăl vine și-i deschide ușa fiicei și mai ales îi aduce de mâncare, dar intervenția acestuia nu face decât să întrețină bănuielile soțului; întors de la lucru și, negăsind lacătul la ușă, începe cearta și bătaia. Chiar dacă bătăile sunt cumplite, chiar dacă „semnele vinete“ se mai văd încă pe gâtul soției, părinții clerici nu se decid asupra separării. Ei hotărăsc s-o trimită pe Calina la schitul de călugărițe, ca să chibzuiască
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acceptă în fața instanței zapisul de împăcare, dar când ajung din nou acasă își varsă și mai cumplit furia dez o noarei suferite: „de la împăciuire încoace mai cu cumplite bătăi și cazne o bate, închizând-o în casă și puindu-i lacăt prepuindu-o cu nume de curvă“ sună plângerea unei ne veste la 3 octombrie 1784. Alteori nemulțumirea se exprimă în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de batjocură în fața
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]