1,501 matches
-
ce are în grijă o turmă trebuie să-și dea seama despre starea oilor lui. Starețul s-a întrebat de multe ori, chiar și în discuțiile cu părintele Costantino, ce poate să ofere Ordinului și Bisericii un dominican agresiv și lacom de cunoștințe. A știut întotdeauna cum să se poarte cu novicii și, în general, cu toți cei care au trecut pe la acea bătrână mânăstire; acum se simțea depășit, deoarece tot timpul ceilalți călugări îi spun că băiatul cu pricina studiază
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acest lanț adesea se ramifică generând un altul. Știu, o să-mi spui că e cu neputință să citești tot ce s-a scris, dar mă tem să trec cu vedere tocmai textul ce cuprinde adevărul ce-l caut. Atenție, cei lacomi se îneacă; dezlănțuirea ta în a cunoaște n-ar putea fi cumva lucrarea diavolului? Mie mi se pare că tu absorbi prea mult, vei sfârși prin a fi covârșit sub munți întregi de date, cunoștințe, teoreme, filosofii, printre care te
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ogoarele și oamenii. Fusese anul în care familia se transferase în sătucul vecin Stigmano: pământul aiurea din pricina lipsei de apă, buruienile luau foc de la soare și șerpii, înebuniți și ei, se adunau în convoaie pe ulițe. Soarele fusese o lipitoare lacomă, dar perceptorii se făceau că nu-nțeleg, pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
apă, nu se auzeau. Degetele lui coborâră de-a lungul gâtului, apoi mai jos, încurcându-se în cordonul paltonului, în nasturii care se împotriveau, ea se strânse, astfel încât să lase mânecile să alunece. El căută mai adânc, bâjbâind cu degetele lacome prin veșmintele ei, ca și cum ar fi vânturat un morman de frunze. Găsi, spre coapsă, un petic de piele, îl lărgi cu disperare, încurcându-i veșmintele, care în sus, care în jos, dar reușind, în sfârșit, s-o prindă cu amândouă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi avut o șiră moale, de crosopterigian. Din profil, cu fruntea teșită, nasul acvilin și buza de jos răsfrântă, aducea cu un zăgan. Iar părul lung și sârmos de lican trop îi înconjura, ca o aură cernită, un zâmbet lacom, de lună plină. Pe care gura, împodobită cu niște dinți lungi și ascuțiți, abia putea să-l încapă. De altfel, de la dinții care scrâșneau, de parcă nu s-ar mai fi oprit din crescut și, ca să nu sfâșie pe dinăuntru, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deschiși, o spaimă fără margini întipărită pe față și gâtul sfâșiat. Zvonurile mergeau chiar mai departe, îngrozindu-i și mai tare. Din rănile victimelor nu curgea niciun strop de sânge, de parcă fuseseră atârnate cu capul în jos și niște animale lacome și ciudate le lipăiseră sângele până la ultima picătură. Străjerii patrulau prin oraș zi și noapte, zăngănindu-și armele și cer cetând în tot locul. Cu toate astea, morții conti nuau să-i întâm pine în fiece dimineață, înfiorându-i pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apoi se coagulă în mogâldețe care începură să-i danseze în jur. Privi, indiferent, jocul de umbre. Începeau să prindă contur, trăsăturile li se alungeau, când se întorceau una spre alta, le putea vedea profilurile, fruntea teșită, bărbia ascuțită, nasul lacom, adulmecând, ca nevăstuicile. El e, înțelese Maca, ghemuindu-se lângă perete, el și ai lui. Multiplicat, urcând din podea și coborând din tavan. Simți dintr- odată că e închis într-o imensă gură, iar întunericul îl mestecă și îl înghite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fotografie, acolo unde se regăseau tuspatru, privind lumea și situându-se totuși în afara ei. Sări peste limbile de foc. Încercară să-l prindă, dar scăpă, dansând și făcând ca pereții să danseze odată cu el. Deschise ușa, flăcările săriră, voioase și lacome, lipăind petele uleiurilor vechi și întinzându-se fulgerător ca focul grecesc. În luminile care îl multiplicau la infinit, îl pecetluiau și îl desferecau totodată, Maca se simți din nou liber. Strigă din toate puterile, din pieptul lui țâșniră, ca dintr-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
facă o drojdie extraordinară pentru ghicit, adăugă băiatul mai mic. - Și mai are o surpriză, denunță ginerele, om mai sfios, pe Petrișor. - Ghici ce am aici? Întrebă ofițerul scoțând un șervetînvîrtit ca un sul. - Ce? se informă Hagienuș, curios și lacom ca un copil.- Șampanie, tată! clamă Petrișor. Hagienuș râmase cu gura căscată. - Da, scumpe tată! Vezi cât de mult te iubim noi? Și Petrișor manevră sticla cu șervetul deasupra spre a-i scoate dopul, în vreme ce Hagienuș, în panică, aștepta fenomenul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aibă grijă de ei și sunt suficient de inteligenți pentru a-și recunoaște limitele" (p. 128). 49 Osho (2003) consideră că nu putem fi și conștienți și mânioși în același timp, la fel cum nu putem fi și conștienți și lacomi, sau și conștienți și geloși. Marele secret este luciditatea (p. 52). Ori de câte ori va apărea mânia, ea poate fi limitată de luciditate. Cu cât vom înțelege mai bine mânia, cu atât mai rar se va manifesta ea în viața noastră. În
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cotidian. Episodul ,,tranzacției’’ ‚ dintre kir Ianulea și Negoiță încântă și derutează, în același timp, prin joviala stare de spirit a eroilor. Nearătând în nici un fel că l-ar înspăimânta sau măcar surprinde adevărata identitate a lui Kir Ianulea, mucalitul și lacomul țăran nu se dă în lături de la propunerile necurate care i se fac. Ideea, de mare subtilitate, este că satanismul, formă a cunoașterii mitic-populare, nu exprimă altceva decât o trăsătură psihico morală imanentă, circumscrisă orizontului existenței umane; dracul nu numai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
real spre oniric sunt aproape imperceptibile, atât în ordinea consemnării semnelor naturii, cât mai ales în aceea a comportamentului lui Stavrache în lupta cu himera. Divulgând prezența subtilă a unor reminescențe apocrif biblice, cele două ,,vizite’’ făcute de popa Iancu lacomului său frate evidențiază marea vocație a scriitorului de a sonda în zonele abisale ale conștiinței umane, apăsată de sentimentul vinovăției tăinuite cu disperare. Incertitudinea cu privire la moartea fratelui său îl zdruncină cu totul pe Stavrache. Epica celor două întâlniri din vis
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
darul Lui”<footnote Ibidem, p. 184. footnote>. Deci, la Botez, Dumnezeu îl primește pe om așa cum e, adică păcătos, și îl spală de orice întinare. Textul din I Cor. 6, 10-11 sprijină și dă tărie acestei precizări: „Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru”. Iar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pintre noi”, înțelegându-se că nu i s-au ales și stâlpit cumpărăturile, așa cum ceruse în 1852, și că are părți la venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un pocnet în ușă și în pereții încăperii. FRATELE LUI MARIEDL: Ăștia ar trebui să fie oamenii. MAMA LUI MARIEDL: Ăștia-s oamenii. MARIEDL: Oamenii sosesc. OPT Mama lingând grăsimea. MEDICUL: Limba galbenă. Ochii furați din cimitir. Nările exemplar mărite lacome de aer. Bot și infecție de gheare. Urechea internă semănând frapant cu organele de defecație. Capul, o dovadă târzie a bazei științifice a frenologiei. Sexul deviat și stâlcit, bun de aruncat de putrezeală. Pus mereu pe împerechere, cu fantezii în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Problema este cum să distingem dominația și exploatarea de responsabilitate în asigurarea bunurilor de interes internațional în economia mondială și, dacă nu există momente cînd lumea suferă de o subproducție a bunului public reprezentat de stabilitate, nu din cauza intereselor mascate lacome și a dominației sau exploatării, ci din cauza principiului "pasagerului clandestin", nu este lipsit de interes că în două situații - 1931 și din nou în 1971 - țările mici, mai mult sau mai puțin simultan și urmă-rindu-și propiile interese, au fost cele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit datoriile conjugale până ce nu a intrat în posesia bunurilor materiale de care dispuneau bărbații din viața ei, i-a înșelat și a conspirat împotriva lor, a fost lacomă și necruțătoare, pasională și vicleană, 357 Ibidem, pp. 212-213. (trad. n.) 358 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 359 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el și lucrurile sfinte, oricare ar fi fost ele”527. Evreul Abraham, la îndemnul prietenului său care îl dorea creștin, pentru a afla mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
3, Francesca - IX. 1, Dianora - X. 5). Personajele feminine pozitive dau dovadă de multă generozitate și spirit de sacrificiu, cu toate că uneori au o condiție socială umilă ( o văduvă săracă - II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
calitățile reale deținute, devenea un simplu obiect în posesia masculină. Descrierea fetei o apropie, prin trăsături, de tatăl ei, violarea la care este supusă reprezentând astfel o revanșă pe care tânărul diac o ia, copila devine un succedaneu al părintelui lacom și viclean. Asistăm mai mult la o violare a proprietății cuiva, decât o violare a unei femei. Tânăra simbolizează și recompensează în același timp făina sustrasă, ceva material, care va substitui furtul, personalitatea ei fiind total ignorată.933 John, unul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sincer. Gulfardo, protagonist în prima povestire a zilei a opta, la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce lacomă-i femeia pe care el o socotea o doamnă vrednică de cinste, scârbit de atâta josnicie își preschimbă în ură iubirea lui înflăcărată.”944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit datoriile conjugale până ce nu a intrat în posesia bunurilor materiale de care dispuneau bărbații din viața ei, i-a înșelat și a conspirat împotriva lor, a fost lacomă și necruțătoare, pasională și vicleană, 357 Ibidem, pp. 212-213. (trad. n.) 358 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 359 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el și lucrurile sfinte, oricare ar fi fost ele”527. Evreul Abraham, la îndemnul prietenului său care îl dorea creștin, pentru a afla mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]