4,795 matches
-
de muzică bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al Ansamblului „CIPRIAN PORUMBESCU” din Suceava. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
de muzică bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al Ansamblului „CIPRIAN PORUMBESCU” din Suceava. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
Pe lângă faptul că era harnic, cinstit și omenos, Nicolae Sinu, bunicul lui nea Mitică avea un suflet de aur: era generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care astăzi mă desfăt în amintirile despre satul lui natal. „Mi-a rămas
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
muzică populară, binecunoscut pe strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună pentru toți copiii pe care îi călăuzește spre a-i reda spectacolului muzicii populare”. Vor fi existând poate și oameni care lovesc în ea - pretutindeni, și pe fiecare dintre noi
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
le divulgară adevăratele lor intenții și sub motiv că totu-i în slujba țării, îi pregătiră în secret pentru luptă. De fapt, acești viteji cu brațul puternic trebuiau să îndeplinească planul lui Ursuz. Boierii voiau să afle ascunzătoarea comorilor. Cu lăzile de galbeni la picioarele sultanului îl vor îndupleca să-l înscăuneze pe „Papură -Vodă” pe tronul principatului. Acesta se și vedea „vodă” fără să bănuiască ce răspundere apasă pe umerii săi, iar capul îi putea cădea oricând sub securea călăului
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
pricina și nu mai puteau pleca nicăieri. La scurt timp au apărut un grup de soldați înarmați și șefi care se găseau la sediul minei de la suprafață. Măsurile de securitate a locului au fost luate imediat, stabilindu-se aducerea unor lăzi de dinamită pentru încărcarea blocurilor de metal. Un inginer prezent acolo și un controlor de aur supravegheau lucrul muncitorilor. A fost trimis un mesager la mină să se aducă bidoanele speciale și a fost informată conducerea sectorului principal că s-
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
și printr-un tunel lung de circa 3000 metri pentru a se ajunge la sediul minei centrale de unde bidoanele aveau să fie duse la laboratorul uzinei de preparare care se afla la mina Haneș. După multe peripeții cele vreo câteva lăzi și bidoane au ajuns la destinație. Aici era șefă de laborator o chimistă cu multă experiență în domeniul aurului. În prezența celor îndreptățiți să asiste, au fost deschise lăzile. Mare a fost surpriza celor prezenți când li s-a comunicat
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
se afla la mina Haneș. După multe peripeții cele vreo câteva lăzi și bidoane au ajuns la destinație. Aici era șefă de laborator o chimistă cu multă experiență în domeniul aurului. În prezența celor îndreptățiți să asiste, au fost deschise lăzile. Mare a fost surpriza celor prezenți când li s-a comunicat de către chimistă că era; CUPRU NATIV și nu aur! Referință Bibliografică: Bulgării de aur !!! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
pe un stadion uriaș și milioane de oameni dansau în piețele publice, mărșăluiau fericiți și fluturau drapele ... și mi s-a făcut rău la gîndul că toată acea mulțime va fi în curînd scoasă din făgașul ei și aruncată printre lăzile de gunoaie și prin canalele aurolacilor, care sînt ca o pată pe obrazul umanității. Ce face societatea? Orice altceva, numai de acești oameni defavorizați de soartă nu se ocupă. E și greu. Structura firească a umanității este familia, dar familia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
a doua zi precis l-ar fi certat. Era un membru important în corul bisericii. După ce termină cu bărbieritul, merse în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a Floarei, soția sa, pe care o primise de la părinți ca dotă la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
rang de Cavaler, i-a fost transmisă DIPLOMA DE RECUNOȘTINȚĂ din partea Academiei Române. Scriitorul Al.Florin Țene, președintele Ligii, redactor al revistei „Confluențe Românești”, a subliniat că „Această mare Enciclopedie, în condițiile europenizării României și ale fenomenului de globalizare, a devenit lada de zestre a spiritualității românești. Acești creatori, din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun cărămidă peste cărămidă , la edificarea culturii și
PENTRU TATA, STRIG PREZENT ŞI SĂRUT DRAPELUL , REPORTAJ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358090_a_359419]
-
Fân era destul și mai aveam niște pături vechi pentru învelit, dar fiind vara nu prea aveam nevoie de ele, fiindcă dormeam îmbrăcați. Cum eram copii ne jucam prin podul grajdului și așa se face că am dat peste o ladă cu mai multe pendule din acelea care aveau tamburi muzicali. De ce erau ascunse în podul grajdului și de ce erau așa multe aveam să aflăm de la domnul Bacalu. Noi descoperind pendulele am început să le învârtim tamburii să cânte. Melodia era
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
și Fructe, În anul I de liceu, Făceam practică. Magaziile erau pline ochi de varză, În mare parte Stricată. Și distinsele tovarășe profesoare, Și distinsele domnișoare eleve, Și distinșii elevi, Afișand cele mai elegante ținute, Se așezau pe câte o ladă, Cu cuțitul în mână, Și alegeau din verze Părțile bune. Ce paradis al frumuseților în plină floare, Sau atât de mature, În mirosul pestilențial de varză stricată, Ciripea vesel, Zi după zi, Semnând prezența În condica hranei Unor cantine! În
ULTIMA ORĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358730_a_360059]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POVESTE DE-O SECUNDĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului O secundă-n bob de rouă se topea în zi de vară Când văzu, în lada veche, ceasul unei stări de seară; Ea gonea spre râuri limpezi, n-avea drum prin preajma lui, El - ceas prăfuit și singur, ea - secunda nimănui... Peste drum toți grănicerii s-adunaseră la sfadă; Aveau ordin să distrugă clipele de promenadă! Cine
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
Valahia au fost de veacuri suzerane imperiilor Turc și Rus. Consecința: o credință Ortodoxă mai ortodoxă decât Ortodoxismul însuși. Ea este cauzată de extremismul Ortodoxiei Ruse și lupta contra ereziei Musulmane. Aceasta credință a avut repercusiuni asupra orientalizării excesive. Putreziciunea lăzii de mere a început prin caftanele și ciubucele adoptate de conducătorii și boierimea din țările românești. „Cum îi turcul și pistolul” De ce țăranul avut (chiaburul) să nu trăiască boierește? Și astfel mentalitatea țăranului, talpa țării, s-a nărăvit. Cultura a
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
colonel Boiciuc și după nume, așa era, probabil rus. Când ne distram, făcând glume pe seama plutonierilor și a căpitanilor din cazarmă eram aspru pedepsiți. Pe lângă arestul clasic, numit “bulău”, mai era descărcatul vagoanelor cu cărbuni, fuga pe arătură cu două lăzi de 15 kilograme de dinamită anti tanc, târâșul prin noroi și apoi spălatul uniformelor, etc. Dar cea mai mare tortură era curățatul magaziei de armament! Adică trebuiau scoase toate armele din magazie afară, pe opt mese enorme. Apoi trebuia sa
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
fără sprijinul nimănui. Datorită fenomenului de globalizare aceste opere ar fi în pericol să piară, să se estompeze. Noi însă, cei din Ligă, fiind conștienți de acest fenomen, ne dăm seama că tot ceea ce creează acești autori face parte din ladă de zestre spirituală a neamului românesc. De aceea încercăm să promovăm această creație, să o impunem atenției cititorilor și desigur și forurilor culturale. În acest context am depus conform legii, la Ministerul Culturii, dosarul privind obținerea statutului de „Asociație de
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
manelelor au nivel cultural scăzut și nivel comecial ridicat. Copiii să meargă la școală și să aibă profesori buni. Ministrul Iorgulescu: Clipul n-avea ce căuta la Operă. Pictura de gang, telenovela, romanul erotic și maneaua de cartier sunt o ladă de bani. Din public: Auzim manele și în piață, la televizor și în comerțul cu CD. Pruteanu: Maneaua este un fenomen privit cu condescendență, resemnare și are influență nefastă. Muzica bună cere educație, studiu și decență. Manelist: Vreau să ne
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
câțiva, pe care la prima vedere nu puteai să îi identifici dacă sunt băieți sau fetițe, se jucau cu tot felul de jucării: cuburi, mașinuțe de plastic, păpuși de cârpe sau animale de pluș. O altă femeie aduna într-o ladă jucăriile risipite peste tot. De jur împrejurul covorului, în formă de U erau aranjate mici măsuțe și scăunașe. Câteva panouri cu desene din povești acopereau unul din perete, iar pe un altul se afla un dulap mare, din lemn. Prin ferestrele de la
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din comuna Hodac, „Lacrima și dorul greu/Mă-ntoarce în satul meu,/ Că e zi de sărbătoare a doua zi de Rusale./ La pod lângă apa mare/Udatul nevestelor,/Fala hodăcenilor/Îmbrăcați parcă din ladă/Toată valea vin ca să mi-i vadă./ Și dă drumul jocului/Bătrâneii satului./ Mi se rupe inima cât de fain știu a juca/De-a lungul și de-a bătuta.” (Dor de sat și de părinți) Un cântec întreg este
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
o zi de miercuri argintie Viciile mi-am amanetat, Cu bancnote noi mi-am cumpărat Hrană pentru-a noastră empatie. Dorurile le-am făcut grămadă, Să le împrumut cinstitei joi, Poate până-n ziua de Apoi Le va zăvorî în vechea ladă. Libertatea ce-o mai am, vicleană, Se strecoară peste tot, haihui, Vinerii am să i-o pun în cui Ori i-oi agăța-o pe o geană. Mi-a rămas o firavă dorință, Sâmbetei am să i-o dau în
HAZLIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360433_a_361762]
-
s-ar putea să fie ceva de metal.Cei doi săpară în jurul obiectului și scoase din pământ o cutie plină de noroi și ruginita.Lacatul cu care fusese încuiata era ruginit și el,dar Will îl lovi cu lopata și lada de metal se deschise.Aongus se uită primul înăuntru și rămase fără cuvinte,astfel încât William nu îndrăznea să privească înăuntrul misteriosului obiect.Cand se uită și el văzu cu uimire că se aflau mai bine de un milion de monede
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]