1,302 matches
-
este contopit în același creuzet alături de aspirații politice și sociale radicale, al cărui rezultat va fi un mesianism național îmbibat cu revoluționarism romantic. În special magnum opus-ul nefinalizat al lui Bălcescu, Istoria Românilor sub Mihaiu Vodă Voievod, poate fi lecturat ca o evanghelie a naționalismului românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i pe limbă, din trupul ei aproape strivit, mult lichid alb, asemănător cu cel pe care îl împroașcă un gândac negru atunci când îl strivești... În clipa asta m-am trezit și a intrat prințul.“ — Domnilor, spuse Ippolit, întrerupându-și brusc lectura și parcă rușinându-se. N-am recitit textul, dar mi se pare că într-adevăr am scris multe lucruri inutile. Acest vis... — Cam așa e! se grăbi Ganea să-și strecoare părerea. — Există aici multe aspecte personale, de acord, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care o structură demografică În continuă degradare o oferă, iar sănătatea prin discriminarea economică, culturală și socială cu urmările lor imediate prin marginalizarea populației autohtone și precaritatea stării ei materiale. Pentru edificare asupra realităților acelor vremuri cititorul este invitat să lectureze fulminantul discurs rostit În parlamentul României În 1879 de marele nostru cugetător Vasile Conta și va avea o frescă cât se poate de realistă a ceea ce descria și deplângea Eminescu. În acest context cel mai eficace instrument În cunoașterea realităților
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
doar În mod vag medicul și echipa sa. Noțiunea de bolnav se Înlocuiește cu cea de asigurat, iar tutorele său este asiguratorul. Pentru edificare asupra acestor aspecte invit pe cei chemați sau numiți În postura de a restructura sistemul să lectureze monumentala lucrare a lui Nicolae C. Paulescu “ Spitalul” În speranța că vor Întelege și vor defini corect spitalul, bolnavul și medicul. 8. Peste tot se vorbește despre eficiență, performanță, competiție și confort ca și cum s-ar vorbi despre producția de rulmenți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
obrajii, cu palme ; tot trupul cu flagelări, cu Îmbrăcare cu hlamidă roșie și Închinăciuni fățarnice și batjocoritoare ; mâna, cu trestia pe care I‑au dat‑o să o țină În loc de sceptru”73 ; În sfârșit, cu datul oțetului/vinului amestecat cu smirnă. Lecturând despre aceste groaznice ordalii, realizăm lesne că nu poate fi ceva mai cumplit decât acestea, neputând exista o batjocură mai mare. Cele ce le‑au săvârșit atunci iudeii și romanii depășesc orice cuvânt. Neînțeleasa, nefondata și furibunda lor nebunie nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu semenii, creștinul devine un instrument al haru‑ lui iubirii dumnezeiești. Sfaturile Sfinților Părinți În ceea ce privește suferința și Îngrijirea celor suferinzi constituie de fapt și o terapie spi‑ rituală, căci ei răspund multor Întrebări, nedumeriri și pro‑ bleme duhovnicești, pe care lecturându‑le, realizăm că dra gostea cuvioșilor era atât de mare, Încât aveau aplecare și Înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor În suferință, Încercare sau necaz le era sprijinită și Întărită de Hristos, de credința În El și de gândul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
românesc al creației sale, - etapă relativ restrânsă în plan temporal, însă concentrând o serie de metamorfoze semnificative nu doar pentru opera în cauză, ci pentru o arie mai întinsă a poeziei noastre din secolul al XX-lea. MOMENTELE POEZIEI ÎNCEPUTURI Lectura primelor versuri ale lui Ilarie Voronca nu lasă aproape deloc să se întrevadă viitoarea sa spectaculoasă carieră de poet și militant al avangardei. Tânărul Eduard Marcus (n. 18/31 decembrie 1903, Brăila) care urca „emoționat” pe când era încă elev de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
unu, 1929, nr. 19. . v. și N. Balotă, Arte poetice ale secolului XX, București, Ed. Eminescu, 1976, p. 166. . v. Avangardismul poetic românesc, București, E.P.L., 1969, pp. 9-18. . v. Victor Brauner, în 75 H.P. . Între mine și mine, loc. cit. . Lectură pe o banchiză, în unu, 1930, nr. 36. . unu, 1929, nr. 16. . Glasuri, în Punct, 1925, nr. 8. . Cf. Renato Poggioli, Teoria dell’arte d’avanguardia, Bologna, II, Mulino, 1972, p. 108. . R. Poggioli, Op. cit., p. 109. A doua lumină
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Trebuie spus mai Întâi că orice istorie este legitimă, așadar dezirabilă pentru cel care se simte atras de aceasta. În principiu, istoricul trebuie să fie liber să Își aleagă subiectele după cum dorește. Ca urmare, specialiștii scriu „istorii”, cititorii lor le lecturează și, dacă toată lumea este mulțumită de această relație bilaterală, subiectul ales ori perspectiva de abordare nu mai au nici o importanță. În consecință, se poate scrie foarte bine - nu e deloc interzis - o istorie doar a românilor, sau doar a sașilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de data aceasta de factură romantică), petrecută În vara anului 1849, În care moții lui Avram Iancu XE "Iancu" , adunați seara În jurul focului de tabără, ascultau pasaje mobilizatoare traduse din scrierile lui Lamennais XE "Lamennais" , publicate În Învățătorul poporului și lecturate de tinerii șefi ai insurgenților, dedicați trup și suflet idealurilor revoluționare. Cu toată distanțarea critică pe care ne-o impune caracterul subiectiv puternic ideologizat al unor asemenea descrieri, se poate aprecia că ele reflectă, mai mult sau mai puțin corect
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și revoluționar de amploare, cât și cel al activității subversive, conspirative, aspecte care nu Îi puteau lăsa indiferenți pe intelectualii care tocmai ieșiseră dintr-o revoluție tot atât de violentă. În orice caz, este evident faptul că istoria românilor ardeleni poate fi lecturată și din punctul de vedere al interesului lor pentru Italia, modalitate de cercetare care permite, tocmai datorită poziției excentrice a unghiului de abordare, relevarea unor aspecte mai puțin evidente dintr-o perspectivă tradițională. Carbonari și tribuni: interferențe revoluționare româno-italiene la mijlocul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avut-o asupra mea textele și exemplul de viață al lui Petre Andrei. Fie că este vorba despre textul introductiv al lucrării Sociologie generală, un mesaj ce nu pălește în timp pentru niciun student, sau de studii precum Fascismul care lecturat în contextul debutului ultimului deceniu al secolului trecut oferea posibilitatea înțelegerii profunde a contextului istoric, sau de Discursurile parlamentare ce ne ajută să intrăm și mai ușor în depresie când vedem prestația multora dintre membrii legislativului din perioada post revoluționară
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
metodologice ale problematicii, prezentăm poziția lui Adrian Marino (2006) care stabilește următoarele modalități de lectură: lectura-informație, lectura-distracție, lecturarefugiu (formă de evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura existență. Lor li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreținere, de îmbunătățire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoașterea culturală sau științifică, lectura curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog și lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice. Întrucât lectura este „un eveniment al cunoașterii”, studiul cărților de către elevi impune organizarea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
stabilește următoarele modalități de lectură: lectura-informație, lectura-distracție, lecturarefugiu (formă de evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura existență. Lor li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreținere, de îmbunătățire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoașterea culturală sau științifică, lectura curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog și lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice. Întrucât lectura este „un eveniment al cunoașterii”, studiul cărților de către elevi impune organizarea, îndrumarea și supravegherea de către învățători, întocmirea listelor bibliografice, controlul cititului
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
are avantajele și dezavantajele sale. Noile programe nu exclud niciuna dintre cele trei tendințe de studiu al literaturii, dar un accent prioritar îl au ultimele două modele. Pentru ca lectura să devină mai motivantă pentru elevi, există câteva principii considerate esențiale: lectura să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate genera; lectura să fie interactivă (receptorul intră în dialog cu textul, pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale); lectura să fie exersată (elevilor li se creează oportunități de a
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
tendințe de studiu al literaturii, dar un accent prioritar îl au ultimele două modele. Pentru ca lectura să devină mai motivantă pentru elevi, există câteva principii considerate esențiale: lectura să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate genera; lectura să fie interactivă (receptorul intră în dialog cu textul, pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale); lectura să fie exersată (elevilor li se creează oportunități de a citi în scopuri diverse texte variate; profesorul folosește în mod consecvent la orele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
devină mai motivantă pentru elevi, există câteva principii considerate esențiale: lectura să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate genera; lectura să fie interactivă (receptorul intră în dialog cu textul, pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale); lectura să fie exersată (elevilor li se creează oportunități de a citi în scopuri diverse texte variate; profesorul folosește în mod consecvent la orele de literatură un algoritm de lucru cu textul); lectura să aibă un scop pe care elevii să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
textul, pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale); lectura să fie exersată (elevilor li se creează oportunități de a citi în scopuri diverse texte variate; profesorul folosește în mod consecvent la orele de literatură un algoritm de lucru cu textul); lectura să aibă un scop pe care elevii să-l poată identifica (plăcere, cunoaștere, descoperirea unor strategii de lectură etc.); lectura să fie încurajată (prin atitudinea personală a învățătorului care valorizează lectura, dar și prin feed-back). Nu este suficient ca învățătorul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
în scopuri diverse texte variate; profesorul folosește în mod consecvent la orele de literatură un algoritm de lucru cu textul); lectura să aibă un scop pe care elevii să-l poată identifica (plăcere, cunoaștere, descoperirea unor strategii de lectură etc.); lectura să fie încurajată (prin atitudinea personală a învățătorului care valorizează lectura, dar și prin feed-back). Nu este suficient ca învățătorul să fie de acord cu aceste principii, el trebuie să le pună și în practică, în timpul orelor de literatură pe
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
natural plăcerea de a citi, alții trebuie să-și descopere acest entuziasm, iar noi, profesorii de limba și literatura română, suntem cei care trebuie să-i motivăm, îndrumăm, în acest demers. În cadrul orelor de literatură română, motivarea elevilor de a lectura nu ține doar de motivația intrinsecă, abilitățile profesorului de motivare jucând un rol foarte important. Plăcerea de a lectura apare în timp, iar rolul profesorului este acela de a-i încuraja pe acei elevi a căror plăcere de a citi
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]