1,571 matches
-
fasole? Iar mama i-a răspuns cu glasul leșinat: -Ridichi și fasole..." (Fatalitate: viceversa...vor îngîna involuntar amintirile noastre de lectură.) Ca peste tot în lumea lui Caragiale, viceversa pîndește cu un mare potențial destructiv. Așa a înnebunit (?...indecizie auctorială) Lefter Popescu. Așa s-a arătat, inofensiv, cuvîntul ragăm din scrisoarea amicului, devenită translucidă în supă. Așa s-au înfățișat vederii, după șapte ani, oasele bietului Cănuță, ca pentru a-l confirma definitiv, iar nu pentru a da sens opresiunii soartei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unele momente ies cu artă: "...pe Podul Mogoșoaii? Și șart, part! O pereche de palme fierbinți peste urechile degerate." Mare paranteză ni se deschide pentru motivul corecției intempestive. Palmele jupînilor (1st place) , ale taților, amicilor, institutorilor, ba chiar a lui Lefter ("Și-i trage Țîchii o palmă, s-o năucească") se aud cum răsună în toată opera, ca un contrapunct impetuos. După caz, pot surveni și replicile, nu excluse din schema (sau scena) provocării. Iată una din ele, însoțind ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
palmă, s-o năucească") se aud cum răsună în toată opera, ca un contrapunct impetuos. După caz, pot surveni și replicile, nu excluse din schema (sau scena) provocării. Iată una din ele, însoțind ieșirea din scenă,...întrucîtva grăbită, a lui Lefter Popescu: "Și după ce i-au luat văzul, trage-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn și femeia cu un tîrn (...): -Na belete! na belete!! na belete!!! Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn și femeia cu un tîrn (...): -Na belete! na belete!! na belete!!! Cînd au ostenit bine chivuțele, a plecat și d. Lefter, destul de ostenit și dumnealui, dar repede, și cu capul gol, de degrab' ce-i era și chivuțele după el: -Ho! Ho! Nu mai vrei belete? sa mai vii la belete!" (s. n.) Furnicătura de palmă a împăratului din istorioara Poveste, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
epocii fanariote, grecisme și turcisme. Două loturi Nuvela ilustrează drama omului obișnuit pus în situații neobișnuite: un funcționar dornic de îmbogățire, cu un destin aflat la limita dintre comic și tragic. Acțiunea se desfășoară în jurul căutării biletelor de la loterie. Protagonistul, Lefter Popescu, împrumuta bani pentru a juca la loterie de la prietenul său, căpitanul Pandele. A încercat astfel să evite ghinionul care-l pândește la fiecare pas. Imaginându-și că a câștigat "lozul cel mare" (datorită unei erori de notare), Lefter Popescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Protagonistul, Lefter Popescu, împrumuta bani pentru a juca la loterie de la prietenul său, căpitanul Pandele. A încercat astfel să evite ghinionul care-l pândește la fiecare pas. Imaginându-și că a câștigat "lozul cel mare" (datorită unei erori de notare), Lefter Popescu este cuprins de nebunie, scotocește peste tot, împreună cu soția, își amintește că biletele erau în jacheta cenușie pe care soția o dăduse unor țigănci în schimbul farfuriilor, are conflicte cu acestea. Autoritățile arestează presupusele hoațe, le brutalizează, fără a descoperi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
împreună cu soția, își amintește că biletele erau în jacheta cenușie pe care soția o dăduse unor țigănci în schimbul farfuriilor, are conflicte cu acestea. Autoritățile arestează presupusele hoațe, le brutalizează, fără a descoperi ceva. La rândul lor, țigăncile se răzbună pe Lefter Popescu, molestându-l. Auzind că șeful de la minister vrea să-l destituie, funcționarul se întoarce la serviciu și descoperă biletele în sertarul biroului. Arogant, își înaintează demisia și se îndreaptă spre loterie, pentru a-și încasa câștigul. Acolo i se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întoarce la serviciu și descoperă biletele în sertarul biroului. Arogant, își înaintează demisia și se îndreaptă spre loterie, pentru a-și încasa câștigul. Acolo i se explică faptul că biletele sunt câștigătoare, dar fiecare bilet este câștigător la cealaltă loterie. Lefter Popescu își iese din minți, devine violent, fiind potolit de forțele de ordine. În final, naratorul s-a oprit asupra a două variante. În prima, își imaginează un erou care rătăcește nebun pe străzi, murmurând "viceversa" și o maică obsedată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
limbajul domnului comisar Turtureanu provoacă râsul: "Unde-i mă-ta, fa?" Nuvela Două loturi intră în sfera tragicomicului. Prevăzător, căpitanul își notează numerele într-un carnet, mulțumindu-se în cazul unui câștig, cu 10% din sumă, dar le notează greșit. Lefter Popescu ar fi vrut să câștige, în primul rând, pentru a scăpa de tirania "turbatului" (șeful său). Un final sentimentalist prezintă cuplul de altădată, într-o viziune romantică: doamna Popescu maică "bătrână, oacheșă, înaltă (...) și cu privirea extatică", aplecându-se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apă și scofâlcit, plimbându-se liniștit și bolborosind viceversa! în haosul Bucureștilor". Scriitor cu viziune modernă, I.L. Caragiale oferă un final melodramatic, facil, pentru cititorul amator de happy-end, dar și un final suspendat pentru un cititor mai pretențios. Caracterizarea lui Lefter Popescu Personajul principal este Lefter Popescu, un om obișnuit, cu o viață liniștită, care vrea să câștige la loterie pentru a trăi mai comod și pentru a scăpa de tirania șefului. Numele Popescu îl plasează în anonimat, iar Lefter sugerează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
liniștit și bolborosind viceversa! în haosul Bucureștilor". Scriitor cu viziune modernă, I.L. Caragiale oferă un final melodramatic, facil, pentru cititorul amator de happy-end, dar și un final suspendat pentru un cititor mai pretențios. Caracterizarea lui Lefter Popescu Personajul principal este Lefter Popescu, un om obișnuit, cu o viață liniștită, care vrea să câștige la loterie pentru a trăi mai comod și pentru a scăpa de tirania șefului. Numele Popescu îl plasează în anonimat, iar Lefter sugerează destinul său de om fără
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Lefter Popescu Personajul principal este Lefter Popescu, un om obișnuit, cu o viață liniștită, care vrea să câștige la loterie pentru a trăi mai comod și pentru a scăpa de tirania șefului. Numele Popescu îl plasează în anonimat, iar Lefter sugerează destinul său de om fără noroc la bani: "ți-ai găsit! eu și noroc!". Folosind caracterizarea indirectă, naratorul face un portret complex al protagonistului, referindu-se la mediul în care trăiește, la comportament , limbaj. La început era calm; începe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
agite, devine nervos, când nu găsește biletele de la loterie, emoționat, fericit, imaginându-și că știe unde sunt acestea, disperat, obosit fizic și psihic, în final când află că biletele sunt câștigătoare la loterii diferite. Tensiunea s-a acumulat treptat, după ce Lefter Popescu pleacă în căutarea jachetei (și a biletelor), în mahalaua Farfurigiilor, la chivuțe. El nu-și mai controlează reacțiile, devine violent, ia țiganca de piept și-i trage o palmă, amenințând-o: "te omor, mă-nțelegi? te omor!" Trece pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a o da la schimb. Find o nuvelă realistă și psihologică, sunt urmărite reacțiile și stările interioare ale personajului, evoluția stărilor sufletești, de la liniștea obișnuită, la agitație și oboseală psihică. Când crede că și-a amintit unde a pus biletele, Lefter Popescu se revigorează; dar se enervează când află că soția a dat jacheta chivuțelor. Emoționat și disperat, acesta devine impulsiv, violent cu țigăncile, confuz, deprimat, își pierde controlul, negăsind biletele. Când află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
negăsind biletele. Când află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și amenințător, iar când descoperă, în sfârșit, biletele de la loterie, are o stare de extaz, fericire, se consideră cel mai fericit om de pe pământ. Dar norocul nu-i surâde. Lefter Popescu se revoltă împotriva destinului, se autodisprețuiește cuprins de disperare, condamnat să rămână anonim. El își proiectează nefericirea, disperarea și eșecurile, fiind o victimă, un învins. Încredințat că "n-are noroc la joc", începe să cadă în superstiții și joacă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
București, 1969. Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981. Lovinescu, E., Critice, vol. I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, E., M. Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1984. Lovinescu, V. , Creangă și Creanga de Aur, Editura Rosmarin, București, 1996. Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Flashback, 1985; Începuturile "noii poezii", Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Manolescu, F, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Critice, vol. I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, E., M. Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1984. Lovinescu, V. , Creangă și Creanga de Aur, Editura Rosmarin, București, 1996. Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Flashback, 1985; Începuturile "noii poezii", Editura Paralela 45, Pitești, 2005. Manolescu, F, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983. Manolescu, N., Existența imaginară a lui Gib I. Mihăescu, în vol. Gib. I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la Sala Atelier a Teatrului Național, a fost receptat foarte bine de spectatorii Festivalului Național de Teatru. Spectacolul, în regia lui Radu Afrim, în scenografia Alinei Herescu, cu actorii Teatrului de Stat din Constanța, Marian Adochiței, Lana Moscaliuc și Nicoleta Lefter în rolurile principale, a fost desemnat de revista Cuvântul, cel mai bun spectacol al anului 2006 an în care a avut loc premiera sa, câștigând și ,,Premiul pentru cel mai bun spectacol" la Festivalul de Teatru, ,,Pledez pentru Tine(ri
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi, Interpretări pe teme date, 1995; Marian Papahagi, în Dicționarul scriitorilor români. A-C, 1995; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Alexandra Ciocârlie, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I, A-L
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica Ilie, Emil Brumaru, 2003; Ion Bogdan Lefter, în "Observator cultural", nr. 196, 25 noiembrie 2003; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Carmen Mușat, în "Observator cultural", nr. 213, 23 martie 2004; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Bianca Burța-Cernat, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Apocalipsa de carton, 1993; Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației'80, 2000; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Marin Mincu, Experimentalismul poetic românesc, 2006; Vasile Spiridon, în Dicționarul general al literaturii române
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
carton, 1993; Al. Andriescu, în "Convorbiri literare", nr. 4, martie 1994; Mircea A. Diaconu, în "România literară", nr. 20, 1994; Radu Andriescu, în "Timpul", nr. 2, 2000; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, în "Luceafărul", nr. 48, 25 decembrie 1996; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 2-3, februarie-martie 1997; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, 2001; Marius Manta, în "Ateneu", nr. 9, septembrie 2002; Raluca Dună, în "Luceafărul", nr. 4, 5 februarie 2003; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Geo Vasile, în "Contemporanul. Ideea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înfășoară în roșu" ***). Celelalte poeme din unicul volum de versuri al lui Constantin Pricop conțin fie tablouri statice, stilizate de un geometru impasibil, fie înscenări ironice ale luptei cu tentația histrionismului artistic (seria ingenioaselor Klee). Referințe critice (selectiv): Ion Bogdan Lefter, în "Viața Românească", nr. 9, septembrie, 1982; Ștefan Melancu, în "Echinox", nr. 10-11-12, octombrie-noiembrie-decembrie, 1982; Cristian Livescu, în "Steaua", nr. 10, octombrie, 1982; Val Condurache, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie, 1982; Alex Ștefănescu, în SLAST, 20 iunie 1982; Laurențiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Proza, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012. Mircea Iorgulescu, Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Leahu, Nicolae, Poezia generației '80, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Lefter, Ion Bogdan, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar bio-bibliografic, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]