178,429 matches
-
explicit de-a lungul vremii. Ironia sorții, tocmai ultima ediție - ediția Diferenței clamate retoric - a scos în evidență și fața urîtă a "diferenței": 2004 a intrat în istorie ca ediția amenințată de intermitenții umiliți și obidiți, agitîndu-se pentru niște chichițe legate de ajutorul de șomaj - o vînzoleală care friza grotescul în contextul colosului luxos care e Cannes-ul festivalier, cu starurile lui planetare și cu cifrele lui de afaceri astronomice. Sigur, "diferența" există, de cînd lumea, dar la Cannes ea e
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
Michael Moore. Varianta lungă a titlului e "Fahrenheit 9/11, temperatura la care libertatea ia foc". Un documentar care a împărțit Cannes-ul în două tabere - despre "legăturile dintre clanul Bush și familia regală din Arabia Saudită", despre interese financiare familiale legate de petrol și războiul din Irak, despre consecințele dezastruoase ale atentatului de la 11 septembrie. Filmul a fost pistonat pe Croazetă cu un mare tam-tam publicitar, dublat de zvonul, intens mediatizat, că în State i s-ar interzice difuzarea, pînă după
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
și o profunzime cum nu întâlnisem și nu aveam să mai întâlnesc. Cu vremea, încântarea s-a mai potolit, permițându-mi să nu mă mai cred un quasi impostor. Se întâmpla, pe neașteptate dar destul de frecvent, ca vorba să se lege și ideile să se închege. Participam atunci la un fenomen unic în existența mea. Gândurile își răspundeau și înaintau împreună într-o explorare aproape primejdioasă. Descopeream resurse neștiute și străbăteam teritorii neumblate până ce atingeam o limită de nedepășit. Rămânea nedezvăluită
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
a festivalului "rîde, cîntă și dansează", dispusă să accepte sacrificiul ca, la o adică, dacă nu mai e pîine, să mănînce cozonac. Pînă acum, abstracție făcînd de secțiunea competitivă, cele mai intense momente de cinema ale Selecției oficiale s-au legat de două nume: Tarantino și Almodovar. Tarantino a venit cu avanpremiera "Kill Bill, vol. 2", pe care cel mai bine și-l explică însuși cineastul: "Dacă prima parte era un film de acțiune asiatic cu tentă de western, această parte
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
Este o revenire aproape ritualică pe care o fac, un exercițiu de redescoperire a miracolului în teatru. Bătrînii pe buza neantului, prizonieri în ei înșiși, în vidul din ei, în decorul lui Helmuth Stürmer, definiție a decrepitudinii și delabrării. Bătrîna legată cu sfori care o trag în toate părțile, care deschid și trîntesc uși, scaunele care ies din decor, din pereți, de peste tot, sufocant, mirările clovnerești ale actorilor, tăcerile lungi, peștele din acvariul fără apă" Ploaia nesfîrșită mi-a amintit de
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
ternul cotidian al vieții. O întorsătură a destinului menită să le lumineze existența. De altfel se poate vorbi de un motiv al telefonului în proza Marianei Codruț. Acesta este centrul în jurul căruia gravitează viața personajelor sale, obiectul de care se leagă toate visele și speranțele acestora. Trăirile în fața telefonului ale unei femei îndrăgostite de un bărbat însurat sînt surprinse cu maximă finețe de scriitoare: "Lungi, chinuitoare și confuze deliberări interioare, în care își promitea să nu-l mai caute, sfîrșeau totdeauna
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
eronate În cele din urmă împușcat în Kalkül Lumânările arzând mocnit în iris Mă prăbușesc în zi, meditez Developez gânduri dimineața pe hârtie Întâmpin idealul, îl amestec Îl ating precum o ființă vie, developându-l Vremea se înșiră pe ață, leagă zgomote Pribegesc în mijlocul zilei, mă aplec și salut Cu o încordare a minții Mă apropii de înserare. Astup Mușchiul viitorului în ornamentul de pe cârja În care șchipătez peste pod Iubire feliată Femeia stând în semiîntuneric Pâlpâind ca o umbră, schimbă
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
Căutarea lui zero 21 (Alldahin) Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Dulce uneori, amar mereu Viață petrecută ca un derbedeu Cool împachetat ca o rugăciune-n ajun Împărțind acțiuni de jur împrejur Servește ouă la micul dejun Ritm servil pungii legate cu șnur Omuleți aruncați pe pavaj Catifelat zboară cârdul de sturzi Gândul trece prin sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
mă cheamă Brunhilda." O ființă nepămînteană și, îmi vine să spun, printr-o foarte involuntară asociere, verde și tristă... Din secțiunea de proză, mai interesante decît fragmentul din Cei șapte regi ai orașului București sînt flash-urile autobiografice, bunăoară cel legat de Cenaclul "Universitas", cumva în stilul lui Urmuz: " invitați sofisticați dintre care unii au fost aduși pe baza ultimei dorințe (notificate prin testament), cei mai mulți constînd numai din cîte o ureche sau dintr-o singură mînă, împachetate în hîrtii pe care
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
incidentul în serios) e filmată cu încetinitorul. Scorsese preia panoramarea circulară a lui Godard, de la stânga la dreapta, fără a putea roti camera atât de mult. Compensează prin altă metodă: schimbă poziția camerei și montează cap la cap aceste imagini, legându-le prin dissolve. Efectul e o mișcare circulară relativ continuă, sincopată prin viteză: după fiecare legătură, camera se rotește mai repede. O altă influență de la Nouvelle Vague există la nivelul flashbackurilor. Maestrul necontestat al acestora e Alain Resnais: în Anul
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
își publică în cărți pentru istorie cronicile pro domo. Dar cum se întîmplă că la noi, americanii sînt scoși în față numai cînd e vorba de justificarea cheltuielilor de la buget? Nu și cînd socotim veniturile bugetare. Nu m-aș fi legat de amănuntul că un minister sărac își publică bilanțul într-o carte luxoasă, dacă dl Răzvan Theodorescu nu s-ar fi mulțumit cu un buget de avarie pentru Cultură. Ministerele n-au fost însă inventate ca să toace banul public în
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
acesteia din urmă - unul plin mereu (dacă se poate spune așa) de Ťculoare intelectualăť. Din concentrarea lui Lucian Raicu asupra detaliilor, din minuția sa descriptivă și analitică ce denotă o voluptate a palpării concretului, o implantare în fluxul vital ce leagă textele de oameni, deducem un patetism reprimat, răsfrînt asupra "universului mic" al creațiilor. Un elan romantic sugrumat ce se trădează prin cultul nostalgic al fragmentelor care suferă de condiția lor de aservire (damnare) la "imaginea lumii și a ființei" ca
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
trece de la masculinul viguros, de dinainte, la femininul cel mai lipsit de puteri, cel mai lipsit de orice vlagă. Ca sonoritate pură, to like pare mult mai aproape de leiden decît de lieben (a iubi)." Totul, în cartea Soniei Larian, este legat de nume: figurile părinților, ale cunoscuților, ale colegilor de școală, ale doctorilor. Fiecare nume trece prin nenumărate variante, încercînd să imite transformările vieții, dar fără folos. Moartea este, în fond, o simplificare, renunțarea la detalii, la șirurile de nimicuri care
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
putea, nici acum, să le evite. În destinul lui se înscriu faptele și vorbele, prinse în "roman", ale oamenilor renumiți, ca și ale celor nenumiți, cu care-și împarte durata vieții. Oboseala tuturor apasă asupra tuturor, un fel de supraconștiință leagă existențe care se amăgesc degeaba că ar fi individuale. Aceeași magmă călduță, aceeași pace nefirească, rău prevestitoare, le îneacă, fără să i se poată împotrivi, pe toate: "La fel și în scris. Orice ieșire din ritmul viu, imediat, în care
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
exact de cînd s-a putut vorbi liber despre subiecte tabu, Balcicul a devenit o prezență artistică din ce în ce mai puternică în spațiul public românesc. Discret la început, ca o simplă tematică pentru colecționari, apoi din ce în ce mai puternic și mai coerent, motivul peisagistic legat de geografia Balcicului s-a impus ca un reper cultural inconfundabil și, mai mult decît atît, ca o atitudine existențială spectaculoasă, echilibrată și senină. În anul 2002, Galeria Luchian 12 organizează prima expoziție care sistematizează această tematică, și anume Tonitza
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
căpătat certitudinea, atunci, că "America profundă" va respinge șantajul, neadmițând ca o bandă de fanatici și țările care-i susțin să dicteze asupra celei mai mari democrații din lume. E adevărat, există în momentul acesta o serie de probleme reale legate de așa-numitul "Patriot Act". Nu e cel mai plăcut lucru să fii amprentat la graniță ori să ți se poată intercepta convorbirile telefonice și corespondența. Dar nu trebuie uitat că Statele Unite se află în stare de război. Nu e
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
a fost îndestul de încercată în urma tainelor pe care d-na Zerlendi m-a îndemnat să le cercetez, fără să aibă dezlegarea doctorului..." (p. 78). Naratorul are vocația de a face perceptibil pragul misterului, pragul dintre lumi. Îndoiala naratorului este legată însă de presupoziția probabilului eșec al doctorului Honigberger: "Tot ce știam despre Honigberger mă îndemna să cred că el pătrunsese în Shambala datorită tehnicii sale yogice, în care ajunsese maestru încă înainte de 1858, dar că misiunea cu care fusese încredințat
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
trei erau pe drumul de ieșire din Vilnius, cînd auziseră vestea închiderii aeroportului. Făcînd stînga împrejur pe șoseaua spre Ignalina, se întorseseră să îl salveze pe americanul neajutorat. Portbagajul Fordului era practic constipat cu bagaje, computere și echipament telefonic, dar, legînd cu corzi elastice două valize pe acoperiș, îi făcură loc lui Chip și genții lui de voiaj.ș...ț Spre miezul nopții, Fordul luă o curbă strînsă în apropiere de Lazdijai, ultimul oraș mai măricel dinainte de granița cu Polonia, și
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
nu se înțeleagă că-i neg unitatea. Dimpotrivă, o revendic! Atunci cînd recompui un puzzle, desenul lui devine de la un punct încolo foarte clar, deși încă n-ai plasat toate piesele la locul lor". O accepție desuetă a "sintezei" se leagă de prejudecata academică a excluderii "provocărilor" actualității, a "posibilităților de exprimare în presă", izgonite în subsolul desconsiderat al publicisticii, ca și cum acestea ar bloca perspectiva globală: Dacă n-o ai, dacă doar o mimezi sau - și mai rău - nici nu-i
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
exact tipul acțiunii: căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
prezintă note de lectură (la rigoare și acestea s-ar putea circumscrie aceleiași categorii, prezentarea de cărți în marile cotidiane putîndu-se lesne încadra în zona de interes a faptului divers), întîmplări din viața cotidiană, reflecții de tot felul (foarte multe legate de natura și formele de manifestare a regimului comunist, dar și de civilizația stadioanelor de fotbal sau de alte teme mai puțin grave). Majoritatea eseurilor din acest volum au menirea să zgîlțîie spiritul comun, să zdruncine ideile de-a gata
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
talk-show-uri par să fi înțeles că vorbele au aripi, zboară, se insinuează pretutindeni, lasă urme, chiar dacă invizibile în memoria colectivă. (...) Efemerul e contracarat prin repetitivitate: la fiecare două-trei zile trebuie să împingi în prim-plan un nou Ťevenimentť care se leagă de celelalte, trecute și viitoare, într-o serie a cărei coerență și a cărei finalitate scapă omului obișnuit. Urechea și ochiul îndură infinit mai multe decît hîrtia. Vorbe, vorbe: "il en restera toujours quelques choses..." (p. 19) Într-un text
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
autor acolo și că ar fi putut fi identificat în cele din urmă. Luând notă însă de pluralitatea lecturilor și, implicit, de cea a sensurilor, poststructuralismul propune o negociere a semnificațiilor într-o lectură tranzacțională. Tot de prima perspectivă se leagă și "filosofia ezitării", cum a fost numit deconstructivismul, ezitare provocată de experiența indecidabilului. Lectura ca double ecriture (Derrida) confruntă interpretarea dominantă a textului cu lectura textului propriu-zis. Destabilizând apoi interpretarea dominantă, textul începe să-și descarcereze contradicțiile, elipsele, zonele de
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de care suprarealiștii se detașaseră după o scurtă perioadă de colaborare. Comentând răspunsul lui Breton (un pamflet, Légitime défense, tipărit în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
până în prezent - ideile URSS-ului fiind tot atât de vechi și de burgheze pe cât e lumea"... De aici, și concluzia că suprarealiștii n-au "încetat să se caute" și că, dacă există cu adevărat un curent de avangardă care să poată fi legat de realitatea imediată, acela e mai degrabă futurismul italian: "Futurismul se adaptează infinit mai bine, de altfel, civilizației bolșevicilor decât celei a Italiei lui Mussolini, discipolul său; e de remarcat că îi este comun acest vis de putere, al unei
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]