3,247 matches
-
român”. După ce e pus pe liber Caragiale deschide „Berăria Cooperativă” în plin centrul capitalei în Piața Teatrului Național. Aici vadul era bun. Venea toată protipendada Bucureștiului, unde se discuta politică și literatură. Ultimul local condus de Caragiale a primit numele legendarului inventator al berii-„Gambrinus”, nume care dăinuie și astăzi în același local. D. Teleor i-a făcut în „Moftul român” următoarea reclamă: Decât medicamente, Mai bine, zău, dă fuga Și trage-i două halbe De bere de Azuga! Devale la
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
portocalilor și a mărilor nesfârșite, a palatelor somptuoase, a galeriilor de artă și a spectacolelor de operă, a unor peisaje paradisiace, a dragostei și a cântecelor de amor, a armonizării cerului cu pământul, a sacrului cu profanul, a realului cu legendarul, a triumfului binelui asupra răului, a stărilor de încântare, visare și extaz. Elena Trifan Referință Bibliografică: IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
existențială a umanului, a societății în care nimicul, însumând o cantitate infimă și mediocră în constituție, magnetizează și omogenizează răul constitutiv al masei profane, în folosul hrănirii existenței lui. Paolo Ruffilli a văzut lumina zilei la Rieti, o localitate apropiată legendarului oraș italian, Roma, în anul 1949, și se definește ca un autor împlinit spre tot ceea ce cuvântul a putut să dăruiască talentului său de scriitor. Poet, eseist, traducător, autor de proză scurtă, diplomat în litere al Universității din Bologna, Ruffilli
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
Marcel Chirnoagă, grafician și desenator talentat, (1930 - 2008), cunoscut pentru o tematică originală. A frapat, mai ales ciclul de opt lucrări închinat lui Don Quijote. In acest sens, M. Chirnoagă poate fi asociat mai multor artiști, care au omagiat acest personaj legendar, imaginat de scriitorul spaniol Miguel Saalvedra de Cervantes ( 1547 - 1614 ). Printre artiștii plastici, care au imaginat în lucrările lor pe Don Quijote se găsesc nume ilustre ca Daumier, dar cel mai celebru este cel realizat de Pablo Picasso. Desigur, majoritatea cititorilor
EXISTA SINDROMUL DON QUIJOTE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353967_a_355296]
-
fiind instrumente decisive ale evoluției istorice.Din păcate,trebuie să aduc o mică rectificare le ce scria Hegel,eroii sunt instrumente decisive în evoluția părții din care fac parte și sunt percepuți de adversari ca instrumente involutive .Decebal,eroul nostru legendar,a fost pentru romani un dușman care,printre altele,a fost o frână în civilizarea barbarilor din Dacia. Eroilor,pe care îi proslăvim și unii au ajuns chiar sfinți în Calendarul ortodox,nu putem să le acordăm imunitate în privința capacității
REVOLTA EROILOR DIN OGLINDA RĂUFĂCĂTORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354041_a_355370]
-
vechi acum abandonate Prin galbene cuvinte ce se aștern discrete Și tind în mod subit către fatalitate. În inundații vaste de-ntuneric, Exist ,împins de noaptea suverană La interval apar cu-n vers feeric Și-l scriu neapărat,în formă legendară! Apoi o să semnez pactul cu somnul Și lumea viselor o voi arde curând, Doar realitatea să-și ocupe tronul Și certitudini vii tot așteptând. Se lasă noaptea ca o grea cetate Și mă închid sfios într-un coșmar, Să înțeleg
COȘMARUL NOPȚII de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353065_a_354394]
-
din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Antagonice Cioplesc cuvintele în ape curgătoare, Se pierd tăceri asurzitoare, Ideile ca iezii mor de sărbători, O lacrimă să-mi dărui, Mirador. Virgine trec, în urmă cavaleri, În pulbere se nasc puberi, Sunt legendarii noștri străbunici, Ce-mi pasă mie de călăi pitici? Au o mustață sus și una jos, Au creier jos și-n craniu sos, Sunt holograme, umbre de copaci, Din cauza lor n-ai timp să taci. Desfac petala florii fără vini
ANTAGONICE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353122_a_354451]
-
neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare, toți se făcură că nu-l văd, fiindcă iscusința sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire:- Stane, un țoi dă rachiu! Rapid!Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot: un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.” (Poezia „Blasfemie”) „Gaius Mucius Scaevola (n.?-d. 509 î.e.n.) a fost un personaj eroic legendar al Romei Antice. Când regele etrusc Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius Scaevola a încercat să se strecoare în tabăra etruscă și să-l omoare pe acesta. Dând greș, omorând alt om în locul regelui, Mucius Scaevola este prins. În fața
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
regelui, Mucius Scaevola este prins. În fața regelui dușman, își pedepsește mâna dreaptă, care a dat greș, punând-o deasupra unei flăcări și ținând-o așa până a devenit un ciot negru fumegând. Impresionat, regale Porsena l-a eliberat. Trimiterea la legendarul erou, care „n-a fost fratele meu”, așa cum spune autoarea, are menirea de a sugera sacrificiul de sine în numele unei idei, dar și o autopedepsire în cazul nereușitei propuse. Pentru Mariana Cristescu inima îi devine acea parte din corp care
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
fața-i zâmbitoare arăta că acea scurgere era părelnică. În realitate, sufletul lui tot mai zbura prin înălțimi, purtat de melodia stinsă. Așa erau împătimiții jocului, ce se risipeau în cântec, doar de plăcerea lor. Așa au fost acele HORE legendare din Piață, care au dispărut. Dacă mă întreb astăzi dece au dispărut, nu sunt în stare să găsesc răspunsul Și nimeni altcineva nu ar putea răspunde la această întrebare. Așa a fost să fie! Nu-mi propun și nu vreau
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
care i-au dat viață și l-au crescut. Chipul iubitor al mamei și cel îndrumător al tatălui sunt veșnic vii în amintirea și conștiința sa. Dintre duhovnicii apropiați sufletului său, pagini mișcătoare consacră autorul Părintelui Arsenie Boca, un „părinte legendar” (p. 156), prin viața și harismele sale, al cărui ajutor l-a simțit în mod nemijlocit în propria sa viață. Pentru „sfântul Ardealului” Părintele Gheorghe Colțea așteaptă ziua în care va fi canonizat, „urcând” în sinaxar, iar așteptarea sau întârzierea
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
murdară, Căutăm ce nu avem și nu vom avea niciodată, Cetatea e-nchisă pentru trecătorii pașnici și triști, Așteptăm stelele să rasară pe strada întunecată, Lumea e plină de magii controlate ,actori și artiști, Simplitatea e speranța și visul ...esență legendară! Poezia va pluti precum iubirea ,pește culmi nevăzute, Praful va fi la fel ,înălțimea metaforelor va fi o enigmă ciudată Puștiul ideilor ne va face războinici nevăzuți ai e-ului, Creația se va muta în atelierele spațiale,idee controversată, Vom
JUSTIȚIA O CĂUTĂM DIN ALTE TIMPURI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353716_a_355045]
-
Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Deci, fie lucrurile meargă de la sine, de prin Madagascar în Philipine, astăzi mă culc, mâine mp scol uriaș, desigur eu visez un alt locaș. Am fost cândva păstor pe alte plaiuri, poate un rege legendar peste seraiuri, trăind mai mult vieți, psihostazia m-a ajutat să-mi regăsesc menirea, poezia. Din vise nu trăiești, dar nici nu mori, ai șansa să reînvii de mii de ori. Șarpelui i s-a intentat proces, deși el își
DECI... de BORIS MEHR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354093_a_355422]
-
picioare.Câteodată cred că mintea îmi joacă feste, îmi spun că de fapt acest om nici nu există, nu e real ci este doar o plăsmuire a imaginației mele. Totuși azi îl simt diferit, mai apropiat ca niciodată. Puterile lui legendare s-au topit precum neaua. Ufff... de ce a trebuit ca acea mamă să ne găsească? De ce soarta e atât de crudă? Copilul ei bolnav ce acea boală cumplită nu putea fi oare vindecat și altfel? Când l-am auzit pe
MOARTEA MAESTRULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354220_a_355549]
-
-mi explic de ce și nu-mi vine ușor, căci sunt multe fire care se leagă și se întrepătrund. Supranumita Insula Albă, Ibiza, a treia că dimensiuni după Mallorca și Menorca în rândul Insulelor Baleare, perla a Spaniei și a Mediteranei, legendar refugiu al generației hippy prin anii ´60-´70 se prezintă astăzi ca loc primitor și seren, în care se cultivă gustul pentru lux, dar fără ostentație. Numele ei continuă să se asocieze cu extravaganța și celebritatea sclipitoare, dar a acumulat
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
dori pustie nu e suficientă pentru a motiva magnetismul Ibizei. Opusul somnolentei ei serene este elementul care-i conferă atracția ultimativa: diversitatea. În afara freneticei vieți nocturne din halucinantele-i cluburi, renumite în întreaga lume (mă gândesc aici în special la legendară discotecă PASHA, cea cu simbolul cireșelor-pereche, numai bune de agățat după ureche), Ibiza oferă vizitatorilor 50 de plaje cristaline (celebrii 200 de kilometri de litoral!), 27 de secole de istorie și un filon cultural multicolor, care n-are asemănare în
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
diverse culori. În anul 1678 din inițiativa boierului Mihalcea Hâncu a fost construit un schit din lemn care a primit numele de „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ocrotitoarea Moldovei. Cum orice loc de o frumusețe ieșită din comun are origini istorice și legendare, și Mânăstirea Hâncu își are legendele ei. Una din ele spune că boierul Mihalcea Hâncu a construit această mânăstire drept mulțumire pentru faptul că a scăpat din robie. Altă legendă spune că boierul vroia să o căsătorească pe fiica lui
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
Testamentul unui nebun. Ed. Bonifaciu, Bacău-2015, p. 110) Dincolo de curajul, suferința, credința, răbdarea, jertfa și măreția lor, HAIDUCII MUSCELULUI au fost unul dintre cele mai mari cutremure care a zguduit din temelii sistemul comunist-torționar, înălțându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Titus Livius ne spune că pe locul actualului For roman era lacul lui Curtius, numit așa deoarece calul acestui personaj istoric și-a salvat stăpânul căzut în mlaștină. (p. 27). Tot de o mlaștină e vorba și la moartea întemeietorului legendar al orașului Roma: „Într-o zi, pe când își inspecta armata într-un câmp pe lângă mlaștina Caprei, a izbucnit deodată o furtună însoțită de vuiete și tunete puternice, în timpul căreia regele a fost învăluit de un nor atât de des, încât
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
au luptat vitejește pe timpul celor două conflagrații mondiale făcând cinste din plin locurilor de baștină. Tot în apropierea Sebeșului de Sus, la o distanță de câțiva kilometri se află, comuna de pe vremea copilăriei lui nea Mitică, respectiv orașul de azi, legendarul Avrig. Școala Ardeleană a avut un reprezentant de seamă care a aparținut acestor locuri - Gheorghe Lazăr, fiu al Avrigului, unde se găsește înmormântat astăzi. Din locuri cu o istorie zbuciumată și cu oameni bravi a plecat pe drumul pribegiei Dumitru
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de Studii Vero Beach Opera. Seara se va încheia cu o recepție cu șampanie, în cadrul căreia, 20 th century va prilejui participanților o întâlnire și conversații afective cu soprana. Contemporană cu Maria Callas sau Joan Sutherland, celebra artistă Virginia Zeani, legendară și nerepetabilă în rolul mirabil Violetta de Verdi, interpretat de 648 ori, interpretă, de asemenea, în alte șaptezeci și unu de opere, în două limbi, în treizeci și cinci de ani de carieră artistică, fabuloasă este o absolută întrupare a spiritului românesc
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat fapta legendară prin intermediul toponimului "Dealul Căpățânii". În locul acesta, unde oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]