1,271 matches
-
că prevederile art. 129 din Constituție "conțin precizarea esențială potrivit căreia hotărârile instanțelor pot fi atacate, de Ministerul Public sau de părțile interesate, în condițiile legii. În plus, art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală oferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la acest aspect. De aici se desprinde concluzia că nimic nu împiedică edictarea unei soluții legislative ca cea cuprinsă în textul de lege criticat. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului
DECIZIE nr. 679 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14, art. 17, art. 20 şi art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212452_a_213781]
-
procedură referitoare la competența de soluționare a cauzelor în primă instanță și în recurs; or, aspectele și implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești nu își pot găsi o soluție în aceste norme, indiferent dacă acestea sunt legiferate pe calea unei proceduri legislative obișnuite sau de urgență. Nici unificarea practicii judiciare nu poate fi realizată prin simpla schimbare a competenței de soluționare a cauzelor, ci doar prin mijloace procedurale specifice puse la dispoziția judecătorului de Codul de procedură
DECIZIE nr. 104 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207539_a_208868]
-
esență, că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este neconstituțională în întregul său. În acest sens, precizează că materia contravențională aparține domeniului contenciosului administrativ, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituție, este rezervat exclusiv legilor organice, neputând fi legiferat prin ordonanță simplă. De asemenea, autorul excepției susține că ordonanța criticată anihilează prezumția de nevinovăție și răstoarnă sarcina probei, întrucât "instituie obligația presupusului contravenient de a-și proba nevinovăția", ceea ce contravine prevederilor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea
DECIZIE nr. 787 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi a ordonanţei în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201726_a_203055]
-
în fața instanței de judecată. Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să fie respinsă. Textul criticat face parte din actele normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă foștilor proprietari ai imobilelor care au trecut abuziv în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; prin acest text s-a stabilit că acționarii la persoane juridice proprietare ale imobilelor trecute
DECIZIE nr. 641 din 10 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a) teza întâi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201912_a_203241]
-
instituirea valorii metrului cub de masă lemnoasă pe picior, în funcție de care faptele constituie infracțiuni, printr-un ordin al ministrului de resort, contravine art. 73 alin. (3) lit. h) și art. 115 din Constituție, deoarece doar Parlamentul are competența de a legifera în materia normelor de incriminare și doar prin lege organică, cu atât mai mult cu cât acest domeniu este exceptat de la delegarea legislativă. Judecătoria Beiuș opinează că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește art. 97 alin. (1) din Codul silvic
DECIZIE nr. 670 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 110 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201481_a_202810]
-
de pensii, altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale; ... d) desfășoară activități privind notificarea și raportarea către Consiliul Concurenței a ajutoarelor de stat legiferate și acordate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse; ... e) elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat. ... K. În domeniul managementului resurselor umane: a) asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea
HOTĂRÂRE nr. 381 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202750_a_204079]
-
de pensii, altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale; ... d) desfășoară activități privind notificarea și raportarea către Consiliul Concurenței a ajutoarelor de stat legiferate și acordate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse; ... e) elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat. ... K. În domeniul managementului resurselor umane: a) asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea, promovarea
HOTĂRÂRE nr. 381 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202751_a_204080]
-
procedură referitoare la competența de soluționare a cauzelor în primă instanță și în recurs; or, aspectele și implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești nu își pot găsi o soluție în aceste norme, indiferent dacă acestea sunt legiferate pe calea unei proceduri legislative obișnuite sau de urgență. Nici unificarea practicii judiciare nu poate fi realizată prin simpla schimbare a competenței de soluționare a cauzelor, ci doar prin mijloace procedurale specifice puse la dispoziția judecătorului de Codul de procedură
DECIZIE nr. 665 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213113_a_214442]
-
spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu. În temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție, "Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale". Prevederea legală care stabilește competența
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
două tratate, care au aceeași valoare juridică, sunt desemnate prin cuvântul "tratatele". Titlul I CATEGORII ȘI DOMENII DE COMPETENȚE ALE UNIUNII Articolul 2 (1) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii competență exclusivă într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. ... (2) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. ... (2) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența. Statele membre își exercită din nou competența în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze să și-o
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
legii. În ceea ce privește art. 158 din Legea nr. 19/2000 , arată că menționarea Codului de procedură civilă, fără a se avea în vedere și fără a se respecta Codul civil, este o formă de abuz și o dovadă că s-a legiferat "o formă fără fond", contravenindu-se astfel art. 1 alin. (5) din Constituție. Consideră, totodată, că art. 139 din Legea nr. 19/2000 este neconstituțional, deoarece nu arată față de cine și în ce măsură este autonomă Casa Națională de Asigurări Sociale. De
DECIZIE nr. 669 din 30 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212599_a_213928]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că măsura prevăzută de normele criticate a fost legiferată în vederea sporirii securității patrimoniale a persoanelor juridice care dețin bunuri și valori, asigurându-se astfel și o securitate a relațiilor economice ce se desfășoară prin intermediul acestor bunuri și valori. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile
DECIZIE nr. 520 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (1) şi (3), art. 4, art. 60 lit. a) şi art. 61 lit. b) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211929_a_213258]
-
Parlamentul să aibă dreptul de a crea o corespondență între cele două categorii de funcții și în privința stabilirii cuantumului pensiei de serviciu". Cu privire la criticile ce vizează art. 12 alin. (2) din lege, apreciază că "Parlamentul nu poate fi obligat să legifereze în detaliu modul concret în care urmează să se organizeze și să funcționeze o anumită autoritate publică", precum și că "nu s-a încălcat nicio dispoziție constituțională prin atribuirea Curții de Conturi a dreptului de a-și aproba un regulament propriu
DECIZIE nr. 1.094 din 15 octombrie 2008 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 56 [art. 107 alin. (1) şi (4)], pct. 12 [art. 12 alin. (2)], pct. 50 [art. 96], pct. 77 [art. 129 alin. (1)] şi pct. 53 [ art. 105 alin. (2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203864_a_205193]
-
a unui proiect de lege care a fost adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră sesizată. Altminteri, ar însemna să legifereze o singură Cameră, și anume Camera decizională, ceea ce contravine principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție și competențelor celor două Camere, stabilite de art. 75 din Legea fundamentală, referitoare la procedura de legiferare. În conformitate cu dispozițiile art. 16
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (...) și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală." 3. Aceste considerente ale Curții Constituționale rămân pe deplin aplicabile și în cauza de față. Astfel, Curtea constată că, potrivit
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
Cameră sesizată. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, însă are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere, considerăm că Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a legiferat cu respectarea principiului constituțional pretins a fi fost încălcat, prin faptul că a supus dezbaterii normele de competență privind numirea în funcțiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție. Prin schimbarea
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
prevăzute de lege, cu precădere cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, poliția și parchetul. Ministerul Sănătății Publice Dreptul la sănătate este consfințit în Constituția României tuturor cetățenilor, iar prin Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului sunt legiferate drepturile și obligațiile pacientului. În ceea ce privește dreptul la sănătate, ca drept fundamental al omului, Ministerul Sănătății Publice pune un accent deosebit pe menținerea stării de sănătate a populației, sprijinirea sănătății familiilor, a copiilor, a categoriilor de populație defavorizate. În consens cu
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 13 august 2008 în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202691_a_204020]
-
prevăzute de lege, cu precădere cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, poliția și parchetul. Ministerul Sănătății Publice Dreptul la sănătate este consfințit în Constituția României tuturor cetățenilor, iar prin Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului sunt legiferate drepturile și obligațiile pacientului. În ceea ce privește dreptul la sănătate, ca drept fundamental al omului, Ministerul Sănătății Publice pune un accent deosebit pe menținerea stării de sănătate a populației, sprijinirea sănătății familiilor, a copiilor, a categoriilor de populație defavorizate. În consens cu
HOTĂRÂRE nr. 860 din 13 august 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202690_a_204019]
-
conduce la transferul de responsabilități de la persoana autorizată la organul de autorizare și nici nu îi exonerează pe aceștia de obligațiile ce le revin. ... (2) Autorizarea tehnico-profesională a specialiștilor prevăzuți la art. 6 alin. (2) nu acoperă și autorizările necesare legiferate pentru activitățile specifice în domeniile reglementate de alte acte normative în vigoare și a căror respectare este obligatorie. Capitolul IV Domeniul de aplicare Articolul 8 (1) Prezenta procedură se aplică pentru atestarea persoanelor fizice care solicită aceasta, ca specialiști în
PROCEDURĂ din 29 septembrie 2008 de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în activitatea de închidere şi reconstrucţie ecologică a minelor/carierelor (proiectarea şi verificarea planurilor de încetare a activităţii obiectivelor miniere şi a proiectelor tehnice de execuţie a lucrărilor miniere, asistenţă tehnică - dirigenţie de şantier pentru lucrări miniere şi activităţi de execuţie a lucrărilor miniere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206304_a_207633]
-
părți, în condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Totodată, textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege. De asemenea, Curtea constată că prin Decizia nr. 109 din 13 martie 2003 , publicată
DECIZIE nr. 1.514 din 18 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229060_a_230389]
-
prin Decizia nr. 72 din 2 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a constatat că textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Cu același prilej Curtea a reținut că, pe de o parte, ordonanța constituie titlu executoriu, împotriva căruia debitorul poate formula contestație la executare potrivit normelor
DECIZIE nr. 1.375 din 26 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 6, art. 10 alin. (2) şi art. 11^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227939_a_229268]
-
și invocă jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că prevederile criticate sunt constituționale. Instanța arată că nu se pune problema limitării accesului liber la justiție, întrucât textele de lege criticate reprezintă norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Modul în care instanțele judecătorești admit sau resping cererile de probațiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constituționalitate a textului de lege. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 1.428 din 2 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi ale art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227842_a_229171]
-
recurs, care se judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula contestație la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură civilă. Totodată, textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru
DECIZIE nr. 731 din 2 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 6 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233802_a_235131]
-
de muncă sau în colonii le-a fost recunoscută prin prevederile Decretului-lege nr. 118/1990 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 . Curtea observă că prevederile criticate fac parte din categoria actelor normative prin care s-a legiferat în domeniul măsurilor reparatorii ce se acordă peroanelor privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul este liber să opteze în privința atât a măsurilor reparatorii, cât și a întinderii și a modalității
DECIZIE nr. 402 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2) şi art. 5 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234388_a_235717]