1,772 matches
-
final al parlamentarilor pentru un anumit proiect de lege sau generarea unei imixtiuni a puterii judecătorești în sfera puterii legiuitoare, ci doresc verificarea pe cale judecătorească - singura posibilă, de altfel - a modului în care autoritatea legiuitoare a gestionat procedura imperativă de legiferare, cu consecința obligării acesteia de a respecta prevederile legale în vigoare în această materie. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
din 9 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, a statuat că "Urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare". Raportând aceste criterii de analiză la cauza prezentă, Curtea constată că, în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2011 , Guvernul și-a justificat intervenția sa legislativă prin existența unor "constrângeri bugetare și necesitatea încadrării în fondurile alocate pentru finanțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243266_a_244595]
-
lege asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituție este o lege complexă și cuprinzătoare, titlurile în care este structurată fiind părți componente ale unui întreg unitar, subsumându-se aceleiași, concepții unice de legiferare. Este lipsită de relevanță și critica potrivit căreia legea în cauză cuprinde modificări și completări ale unor legi organice. În ultimă instanță, actul normativ, a cărui constituționalitate este contestată, este o lege a Parlamentului, și Parlamentul României adoptă în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
publice în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Prezentarea anuală a rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii asupra activității proprii și asupra stării justiției este necesară întrucât măsurile de asanare a legislației ori de organizare a justiției se iau prin intermediul activității de legiferare a Parlamentului României, în vederea elaborării unei legislații moderne și eficiente, Parlamentul trebuie să cunoască evoluția și problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, pe baza unor date reale și verificate statistic. Pe de altă parte, prezentarea unui raport privind activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
a fost adoptată de Parlament prin angajarea răspunderii Guvernului în conformitate cu art. 114 alin. (1) din Constituția României. Angajarea răspunderii reprezintă o procedură parlamentară prin care se urmărește adoptarea cu celeritate a unui proiect de lege. În consecință etapele procedurii de legiferare se parcurg în procedură de urgență, fiind evident că termenul înăuntrul căruia se poate sesiza Curtea Constituțională este de două zile și începe să curgă de la data anunțării în plenul celor două Camere reunite și depunerea legii la secretarii generali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
încălcarea dispozitiei imperative a art. 114 alin. (1) din Constituție, așa cum acest text trebuie interpretat prin raportare la art. 61, privind monopolul legislativ al Parlamentului, cât și la art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului. 4. Acest mod de legiferare este considerat contrar și celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale care "a apreciat" că legiuitorul poate să reglementeze printr-o lege un grup complex de relații sociale, în vederea obținerii unui rezultat dezirabil la nivelul întregii societăți, dar a condiționat valabilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
asumarea răspunderii de existența unui scop unic". 5. Dreptul Guvernului de a stabili conținutul și structura proiectului de lege, pentru care își angajează răspunderea, nu este absolut, ci trebuie să se bazeze pe existența unui scop unic. Această modalitate de legiferare apare ca o situație de excepție, justificata de existența unei stări de tensiune între Guvern și Parlament, datorita căreia Guvernul este în imposibilitatea realizării programului de guvernare, situație ce, în cazul de față, nu a existat. Pentru aceste considerente trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând criticile formulate, în raport cu prevederile constituționale invocate, Curtea Constituțională își însușește punctul de vedere comunicat de Guvernul României și constată că nu se poate reține încălcarea normelor de legiferare în modalitatea angajării răspunderii Guvernului. Nici o dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca într-un proiect de lege, pe care îl supune Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca într-un proiect de lege, pe care îl supune Parlamentului spre adoptare, fie pe calea procedurii obișnuite de legiferare, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului să propună reglementarea mai multor domenii prin modificări, completări sau abrogări a mai multor acte normative în vigoare. Curtea constată că, prin proiectul de lege supus controlului s-a urmărit realizarea unui scop unic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
a urmărit realizarea unui scop unic, acela de reglementare unitară a mai multor domenii care privesc monitorizarea României în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce conferă ansamblului de reglementări unitate. Nu se poate primi nici susținerea, potrivit căreia modul de legiferare utilizat în cauza de față ar fi contrar monopolului legislativ al Parlamentului și că, Guvernul și-ar fi arogat puteri de legiferare. Argumentele invocate, în acest sens, de autorii sesizării vizează mai mult probleme ale delegării legislative, respectiv legate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
la Uniunea Europeană, ceea ce conferă ansamblului de reglementări unitate. Nu se poate primi nici susținerea, potrivit căreia modul de legiferare utilizat în cauza de față ar fi contrar monopolului legislativ al Parlamentului și că, Guvernul și-ar fi arogat puteri de legiferare. Argumentele invocate, în acest sens, de autorii sesizării vizează mai mult probleme ale delegării legislative, respectiv legate de exercitarea dreptului Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, ceea ce nu poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
voturi, cu privire la celelalte critici care formează obiectul sesizărilor de neconstituționalitate Curtea Constituțională În numele legii Decide: 1. Constată că Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în ansamblul său, a fost adoptată cu respectarea procedurii de legiferare prevăzută de dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, referitor la angajarea răspunderii Guvernului. 2. Constată că sunt neconstituționale următoarele dispoziții din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente: Titlul XV art. I punctul 26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. De altfel, potrivit art. 125 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca, în procesul de legiferare, să se circumscrie cadrului constituțional. Or, Curtea constată că reglementarea dedusă controlului satisface exigența impusă de norma constituțională, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 21 și 53 din Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154816_a_156145]
-
neconstituționalitate. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat interdicția reglementării prin ordonanță a domeniilor rezervate legilor organice nu este aplicabilă ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Cu privire la existența cazului excepțional care justifică procedura de legiferare prin ordonanțe de urgență, se arată că acesta constă în necesitatea înlăturării unei grave atingeri aduse sistemului public de asigurări de sănătate. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134848_a_136177]
-
după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu." Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, Curtea constată că în realitate autorul excepției critică, în principal, procedeul legiferării prin ordonanțe de urgență, apreciind că acestea nu ar putea fi emise în domenii aparținând legilor organice. Sub acest aspect Curtea reține că emiterea de ordonanțe de către Guvern este limitată la domenii care nu fac obiectul legii organice, numai în ceea ce privește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134848_a_136177]
-
de abilitare, ele pot fi emise în orice domeniu - inclusiv în domeniul legilor organice -, cu condiția îndeplinirii unor situații excepționale. Prin urmare, emiterea unei ordonanțe de urgență de modificare a legii pentru organizarea judecătorească nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la legiferare și delegare legislativă. În acest sens este și jurisprudența Curții Constitu��ionale (de exemplu, Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000). Curtea nu poate reține, ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134848_a_136177]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212088_a_213417]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212088_a_213417]
-
dar fără îndreptățirea constituțională pe care, unica, ar fi putut-o fundamenta. Această împrejurare nu a trecut neobservată. În Avizul nr. 233 din 25 martie 1998, aflat la dosar, emis cu privire la proiectul acestei ordonanțe, Consiliul Legislativ preciza: "În raport cu procedura de legiferare aleasă de Guvern, respectiv cea prevăzută în art. 114 alin. (4) din Constituție, este necesar ca in Notă de fundamentare să se motiveze în ce constau urgență și situația excepțională care motivează această cale." Observația a rămas însă fără urmări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
celorlalte vărsăminte stabilite de lege. Articolul 9 Bugetul de venituri și cheltuieli al regiilor autonome de interes național se aprobă de Guvern. Extrasul bugetului de venituri și cheltuieli al acestor regii constituie anexa la bugetul de stat și se supune legiferării o dată cu acesta. Bugetul de venituri și cheltuieli al regiilor autonome de interes local și de interes județean se aprobă, după caz, de consiliile locale sau consiliile județene, o dată cu bugetul unității administrativ-teritoriale în cauză. Articolul 10 În cazul angajării răspunderii contractuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272428_a_273757]
-
Consiliul Legislativ are sediul la Camera Deputaților. ... Articolul 2 (1) Consiliul Legislativ are următoarele atribuții: ... a) analizează și avizează proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz; ... b) analizează și avizează, la cererea președintelui comisiei parlamentare sesizate în fond, amendamentele supuse dezbaterii comisiei și proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului; ... c) realizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163011_a_164340]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
pentru încadrarea juridică a faptei în tentativă la omor, ci doar în vătămare corporală gravă. Tribunalul Constanța - Secția penală opinează că susținerile autorilor excepției vizează noțiuni de drept material, care nu reprezintă o problemă de control constituțional, ci una de legiferare ori de politică legislativă. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228736_a_230065]
-
instanței de judecată în opera de înfăptuire a justiției, iar pe de altă parte, completarea textului art. 9 în sensul calificării drept achiziție publică a atribuirii unui contract de furnizare de produse reprezintă o problemă ce ține de procesul de legiferare, aceste chestiuni excedând sferei de competență a Curții Constituționale. Așa fiind, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229188_a_230517]