6,115 matches
-
Legiunile X, XIII și XIV au fost numite Gemina („Geamăna”), fapt ce sugerează că au fost formate prin unirea a două legiuni. Unele dintre legiuni au dobândit o reputație distinctă în timpul lui Caius Marius, dar Augustus a oficializat această tendință. Legionarii menționau de obicei în inscripții și epitafuri, legiunea din care făceau parte. Nero a adăugat Legiunii XIV Gemina, titlul de Maria Victrix (a lui Marte, Victorioasa), iar Traian a numit Legiunea XXX, Ulpia Victrix. Nici după Marius, serviciul militar probabil
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
sau aquilifer. Diferențele între armata romană din secolul IV d.H. și armata romană din perioada Principatului constau în existența unei armate de câmp mobil, organizarea cavaleriei în organisme independente față de infanterie și dimensiuni mai mici ale unităților legionare. Despre soldele legionarilor se știe faptul că Iulius Caesar a dublat soldele legionarilor la 225 de denari (9 aurei de aur) pe an, lucru care înseamnă că soldații primeau înainte în jur de 112,5 denari. Acest cuantum stabilit de Caesar a fost
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
și armata romană din perioada Principatului constau în existența unei armate de câmp mobil, organizarea cavaleriei în organisme independente față de infanterie și dimensiuni mai mici ale unităților legionare. Despre soldele legionarilor se știe faptul că Iulius Caesar a dublat soldele legionarilor la 225 de denari (9 aurei de aur) pe an, lucru care înseamnă că soldații primeau înainte în jur de 112,5 denari. Acest cuantum stabilit de Caesar a fost păstrat până la sfârșitul secolului I d.H. Solda era plătita în
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
că soldații primeau înainte în jur de 112,5 denari. Acest cuantum stabilit de Caesar a fost păstrat până la sfârșitul secolului I d.H. Solda era plătita în trei rate, numite stipendia. La sfârșitul secolului I d.H., Domițian a mărit soldele legionarilor la 300 de denarii, adică 12 aurei (ceea ce însemna că probabil a fost adăugat un al patrulea stipendium). În timpul lui Septimius Severus s-a mărit din nou plata, probabil la 450 de denarii, care erau plătite tot în 3 stipendia
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
În timpul lui Septimius Severus s-a mărit din nou plata, probabil la 450 de denarii, care erau plătite tot în 3 stipendia. Caracalla a mărit și el solda cu 50%. Plata călăreților din cohorte era probabil egală cu cea a legionarilor. Înaninte de anul 84 d.H., plata unei miles cohortis era formată din 250 de denarii pe stipendium și 750 pe an. Înainte de anul 84 d.H., diferența de plată între miles cohortis și equites cohortis era de 50 de sesterți pe
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
faptul că un cavalerist primea mai mult decât un infanterist, lucru care se întâmpla și în timpul Republicii, conform relatării lui Polybius. Nu se știe cu exactitate dacă infanteriștii care nu aveau cetățenie, primeau mai mulți sau mai puțini bani decât legionarii. Într-un studiu, s-a demonstrat că în timpul lui Augustus, un legionar primea 225 de denarii pe an, un infanterist auxiliar 187,5 de denarii, iar un soldat dintr-o ala 262,5 de denarii. Documentul de la Masada a fost
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
se întâmpla și în timpul Republicii, conform relatării lui Polybius. Nu se știe cu exactitate dacă infanteriștii care nu aveau cetățenie, primeau mai mulți sau mai puțini bani decât legionarii. Într-un studiu, s-a demonstrat că în timpul lui Augustus, un legionar primea 225 de denarii pe an, un infanterist auxiliar 187,5 de denarii, iar un soldat dintr-o ala 262,5 de denarii. Documentul de la Masada a fost respins din discuțiile despre soldele din secolul I d.H., deorece este foarte
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
mai multe tipuri (acestea fiind împărțite la rândul lor în alte categorii), dintre care se pot enumera: -armura lamellară -lorica graeca -lorica serta sau -lorica laminata În secolul I î.H., armura de zale (lorica hamata) era folosită de majoritatea legionarilor și mulți au continuat să o folosească chiar și după apariția loricăi segmentata. Unele lorica hamata erau confecționate dintr-un aliaj din cupru, însă majoritatea erau făcute din inele de fier cu o grosime de un milimetru și diametrul de
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
secolul III d.H. Toate tipurile de armuri din toate perioadele aveau un tip de veșmânt căptușit, care nu era pus direct peste tunică. O sursă târzie numește acest veșmânt thoramachus, iar altă sursă subarnalis. Lorica squamata era folosită uneori de către legionari și apare uneori pe metopele de la Adamclisi. Aceasta mai aare și pe reprezentări ale purtătorilor de stindarde, muzicienilor, trupelor de cavalerie, chiar și în trupele auxiliare de infanterie. Spre deosebire de lorica hamata, lorica squamata se strica mai repede., de aceea arheologii
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
legendă... În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume, unde a înființat un stat independent, separat de Italia și de restul Europei până în 1921. Trupele sale, desprinse din armata regulată italiană, se numeau legionari și purtau o uniforma formată din camașă neagră, care a devenit mai apoi uniforma fasciștilor. Mulți din legionarii lui d’Annunzio făceau parte din gruparea stângistă “Fasci di Combattimento”, mulți dintre ei fiind foști membri ai brigăzilor de șoc "Arditi
Gabriele d’Annunzio () [Corola-website/Science/298284_a_299613]
-
înființat un stat independent, separat de Italia și de restul Europei până în 1921. Trupele sale, desprinse din armata regulată italiană, se numeau legionari și purtau o uniforma formată din camașă neagră, care a devenit mai apoi uniforma fasciștilor. Mulți din legionarii lui d’Annunzio făceau parte din gruparea stângistă “Fasci di Combattimento”, mulți dintre ei fiind foști membri ai brigăzilor de șoc "Arditi", folosite în primul război mondial pe post de trupe de comando. În armata lui d’Annunzio era simțită
Gabriele d’Annunzio () [Corola-website/Science/298284_a_299613]
-
era conceput ca o contrapondere și un fel de instanță supremă a Mișcării Legionare cu menirea de a-i conferi o aureolă academică și morală. În instrucțiunile de organizare ale partidului „Totul pentru Țară” se preciza: În cartea sa "Pentru legionari", redactată ulterior, în 1936, Corneliu Zelea Codreanu definea Senatul Legionar ca "„Un for compus din bătrâni peste 50 de ani, intelectuali, țărani sau muncitori, care au trăit o viață de mare corectitudine, au dat dovadă de credință în viitorul legionar
Senatul legionar () [Corola-website/Science/325360_a_326689]
-
conduse de patriarhul Miron Cristea și de Armand Călinescu. La 21 septembrie 1939, după asasinarea lui Armand Călinescu, generalul Marinescu este numit în funcția de ministru de interne, în cabinetul generalului Gheorghe Argeșanu. În această calitate, este însărcinat cu represiunea legionarilor. După o săptămână, Marinescu devine ministru secretar de stat însărcinat cu Ordinea Publică (28 septembrie - 23 noiembrie 1939) în guvernul condus de Constantin Argetoianu. În septembrie 1940, după proclamarea statului național-legionar, Gabriel Marinescu este arestat și închis la închisoarea militară
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
categorii sociale. Începând cu anul 1945, toți participanții la manifestații anticomuniste au fost arestați. Membri ai organizațiilor de tineret ale partidelor istorice precum Partidul Național Liberal sau Partidul Național Țărănesc, ori partizani ai fostei Gărzi de Fier considerați a fi legionari au fost judecați abuziv și încarcerați, fiind condamnați la muncă silnică pe durate mari de timp sau la închisoare pe viață. În puține cazuri au fost condamnați la moarte. Aceștia au intrat ulterior într-un circuit de reeducare, în penitenciare
Uniunea Tineretului Comunist () [Corola-website/Science/310762_a_312091]
-
organizație a fost creată, liderii PMR au cerut verificarea atentă a tuturor membrilor, atât din partidul propriu-zis, cât și din organizația de tineret. După procesul de verificare, aproximativ 34.000 de membri au fost excluși, fiind clasificați drept chiaburi, foști legionari, foști membri în partide democratice, membri ai unor culte religioase (exceptând religia ortodoxă, agreată tacit de către conducerea PMR) sau din alte cauze. Epurări au mai avut loc cu alte prilejuri, după toate acestea, UTM numărând aproximativ 650.000 membri. Lotul
Uniunea Tineretului Comunist () [Corola-website/Science/310762_a_312091]
-
să îi apere pe Ponta, Băsescu și lobbyiștii corporațiilor de "eco anarhiști" închipuiți. Este clar că poliția și jandarmeria nu sunt în stradă ca să îi apere pe cei care protestează împotriva exploatării de pumnii unora care îi vor reînviați pe legionari. Deși ne-ați văzut mergând pașnic în toate demonstrațiile de până acum, a devenit mai clar poate în acest moment: nu noi suntem cei care va amenință. Mărșăluim alături de voi de la începutul protestelor pentru că suntem împotriva dezastrelor ecologice pe care
Comunicat în urma evenimentelor de duminică: Niște anticapitaliști din stânga pieței () [Corola-website/Science/295689_a_297018]
-
Jacob K. Rubin. Între anii 1922-1940, a îndeplinut funcția de Șef-Rabin al comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc (Bucovina, România). La 12 octombrie 1940, de Iom Kipur, toate casele evreiești din Câmpulung au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj
Moses Josef Rubin () [Corola-website/Science/323667_a_324996]
-
Șef-Rabin al comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc (Bucovina, România). La 12 octombrie 1940, de Iom Kipur, toate casele evreiești din Câmpulung au fost jefuite, iar evreii au fost maltratați de către legionari. Bunurile confiscate au fost duse la “Casă Verde”, sediul legionarilor. Valoroasă bibliotecă a rabinului Moses Josef Rubin a fost distrusă. Pentru că a refuzat să semneze un document prin care recunoștea că a ascuns dinamita în sinagoga în scop de sabotaj, rabinul și fiul său au fost bătuți și amenințați cu
Moses Josef Rubin () [Corola-website/Science/323667_a_324996]
-
bărbați între 17-45 de ani, femei între 17-30 de ani) au fost ridicați și deportați în lagăre de muncă, iar în întreprinderile industriale și comerciale sunt numiți administratori de supraveghere. Profesori universitari, medici, ingineri, avocați, artiști, tehnicieni, muncitori, funcționari, precum legionari și membri ai partidelor liberal și național-țărănesc, sunt trecuți pe liste cu "dușmani ai clasei muncitoare" și persecutați. Perioada 1948 - 1958, până la plecarea trupelor sovietice din țară, s-a identificat cu procesul de sovietizare, cu aplicarea metodelor staliniste și cu
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
aflau sub control românesc în momentul faptelor, constitue o definiție eronată a Holocaustului în România. Mai precis aceasta privește evreii care, indiferent de cetățenia lor, au fost fie persecutați sau uciși de agenți ai statului român (sau de particulari precum Legionarii) în teritoriile controlate de acest stat la momentul faptelor (inclusiv și mai ales Transnistria), fie predați Germaniei naziste (cazul evreilor de cetățenie germană din România și celor de cetățenie sovietică care fugeau de Einsatzgrupe trecând Bugul spre Transnistria). La recensământul
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
1930, aceste curente antisemite au câștigat teren în opinie, evreii fiind socotiți principalii responsabili, mai ales în clasa medie sărăcită (țărani mici proprietari, meșteșugari, salariați ai marilor întreprinderi și ai administrațiilor) care adera la tezele lui Octavian Goga sau ale Legionarilor pentru care evreii sunt „străini de neam” și trebuie „dați afară”. În decembrie 1937 guvernul Goga ia primele măsuri de "numerus clausus" în învățământ, avocatură și administrație, țintind limitarea numărului evreilor în universități, în școlile superioare, barouri și organele statului
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
neutre precum Turcia nu au mai acceptat să-i primească, astfel că guvernul Antonescu a început deportarea evreilor spre Transnistria, inaugurând perioada cea mai cruntă din istoria evreilor în România. În regiunile cedate Ungariei (Transilvania de nord), armata amiralului Horthy, « Legionarii » maghiari și « Baroșii » (o organizație antisemită, al cărei președinte a fost József Haracsek) au ucis sau predat Germaniei naziste circa 120.000 de evrei care fuseseră cetățeni români înainte de război, adică 80 % din populația evreiască din acest teritoriu. În acelea
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
au fost considerați de regimul Antonescu ca fiind "dușmani ai poporului român". Pentru ei, data de 22 iunie 1941, când începe Operațiunea Barbarossa, înseamnă începutul Holocaustului săvârșit de Statul român. Ca în toată Europa sub influență germană, în România atât legionarii (până în ianuarie 1941) cât și guvernul Antonescu socotesc evreii ca fiind responsabili de corupția antebelică și de criza economică. Ca și țiganii, ei îi sunt prezentați populației (prin articole de presă, prin știrile cinematografice dinaintea oricărui film, prin radio și
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
sale ca regizor, multe din filmele sale au păstrat o veritabilă popularitate la public, impunând în folclorul urban citate repetate și parodiate precum „Un fleac, m-au ciuruit.” sau „Nu trage dom Semaca, sunt eu Lăscărică” și personaje memorabile ca legionarul Paraipan (jucat de Gheorghe Dinică) și țiganul Limbă (Jean Constantin). Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu într-o familie de aromâni. A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
din perioada instaurării regimului comunist în România. Filmul "Un comisar acuză" marchează transformarea comisarului Miclovan în comisarul Moldovan. În acest film polițist (și de aventuri) se ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie drept Masacrul de la Jilava. În film, comisarul Moldovan cercetează evenimentele de la Jilava, poliția legionară nedorindu-și aflarea adevărului. În opoziție cu legionarul Paraipan, jucat de Gheorghe Dinică. Amza Pellea îl joacă pe comunistul Pârvu, un prieten
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]