3,106 matches
-
reprezentant al Școlii de la Frankfurt, Jürgen Habermas (n.1929), s-au văzut în traducerile unor texte și în monografiile publicate de d-l A. Marga până de curând, completate cu alte tălmăciri din anii 1990. În scrierea lui Habermas despre "legitimarea în capitalismul târziu", din anul 1973, distinctă de scrierile despre "capitalismul monopolist de stat" ale compatrioților săi din Est, se arăta cum apar corporații naționale și multinaționale prin concentrările unor întreprinderi și din crearea unor forțe capabile să ocolească puterile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
arăta cum apar corporații naționale și multinaționale prin concentrările unor întreprinderi și din crearea unor forțe capabile să ocolească puterile statelor în organizarea piețelor de mărfuri, de capitaluri și de forță de muncă. Format din sistemele economiei, administrației și de legitimare psiho-juridică și morală, care pot intra în crize atunci când se "delegitimează", noul capitalism oscilează între acumulări de profituri prea mari și falimente care pot produce crize grave și îndelungate (probabil asemănătoare, spunem noi, celei apărute în anii 2007-2008, având efecte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pot intra în crize atunci când se "delegitimează", noul capitalism oscilează între acumulări de profituri prea mari și falimente care pot produce crize grave și îndelungate (probabil asemănătoare, spunem noi, celei apărute în anii 2007-2008, având efecte îndelungate). Dacă în trecut legitimarea se făcea prin tradiții, acum ea se face atât prin sistemul democrației formale, cât și prin democrația materială realizată prin participarea cetățenilor la vot. Or, tocmai pe această cale apare voința legitimatoare a celor mai înalte funcții de decizie, administrare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
societățile tradiționale", care urmează după cele dintâi. Tradiția este criticată "științific" de ideologiile burgheze universaliste, care apar cam odată cu capitalismul liberal. În aceste societăți formate în mod istorico-natural în lumea occidentală, doar dreptul natural rațional și utilitarismul au funcții de legitimare (de dominare, de asigurare a legalității ordinii normative). Prin trecerea la capitalismul organizat și planificat, "tradițiile culturale se rătăcesc și se sleiesc; starea tradiției înseși se sustrage intervenției administrative tradiții importante pentru legitimare nu se lasă regenerate administrativ. Dincolo de aceasta
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
natural rațional și utilitarismul au funcții de legitimare (de dominare, de asigurare a legalității ordinii normative). Prin trecerea la capitalismul organizat și planificat, "tradițiile culturale se rătăcesc și se sleiesc; starea tradiției înseși se sustrage intervenției administrative tradiții importante pentru legitimare nu se lasă regenerate administrativ. Dincolo de aceasta, controlul administrativ al materiilor culturale prezintă efectul secundar că, conținuturi de idei și norme legate de tradiție, care până acum au aparținut condițiilor marginale ale sistemului politic, sunt tematizate public (...)". (5, p. 282
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
efectul secundar că, conținuturi de idei și norme legate de tradiție, care până acum au aparținut condițiilor marginale ale sistemului politic, sunt tematizate public (...)". (5, p. 282) Din cele patru tendințe de criză în capitalismul târziu (economică, de raționalitate, de legitimare și de motivație), mai ales ultimele două sunt marcate de tradiții. Din lungul text în care filosoful arăta că "hermeneutica ca interpretare și aplicare savantă" (Gadamer) și propria sa "critică a ideologiilor" sunt forme de însușire a tradiției și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
critica lor. Habermas a documentat că în vremurile noastre ""Raționalizarea" progresivă a societății se află în corelație cu instituționalizarea progresului științific și tehnic. În măsura în care tehnica și știința pătrund în domeniile instituționale ale societății și transformă prin aceasta înseși instituțiile, vechile legitimări sunt scoase din funcțiune". (5, p. 142) Scrieri ca cele ale lui J. Habermas (11) pot aduce clarificări celor preocupați de probleme social-politice acute, cum sunt democrația și relațiile ei cu autoritarismul mai vechi sau mai nou, cu complexitatea lumii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
uită și se pierd normele schimbului simbolic, cele ale structurilor de personalitate, ale deciziilor rezonabile. Deși dorința discutării publice, democratice, în adoptarea marilor opțiuni politice nu a dispărut, ea subzistă mai mult refulată decât defulată. Nesatisfacerea perpetuă a trebuințelor de legitimare face ca nevoia de ideologie să fie și ea continuă. Așa că, pentru ca interesul pentru emancipare să nu dispară, este necesară reluarea continuă a tradițiilor, îmbinate cu reforme potrivite, care să contribuie la autoreglarea sistemului social. P. Ricoeur aprecia că între
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ascensiunea și decădera marilor puteri. Transformări economice și conflicte militare din 1500 până în 2000, traducere de L. Ursu, T. Moldovanu, L. Dos, R. Lupu, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 30. Capitolul 1. Sensurile noii modernități 1. J. Habermas, Probleme de legitimare în capitalismul târziu (1973), traducere de A. Marga, în J. Habermas, Cunoaștere și comunicare, Editura politică, București, 1983, pp. 230-408. 2. P. Grimal, Civilizația romană I, II, traducere, prefață și note de E. Cizek, Editura Minerva, București, 1973. 3. B.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
371-372. 11. Culegerea de studii menționată mai sus (5) cuprinde fragmente din: Asupra conceptului de participare politică; Teoria analitică a științei și dialectica; Cunoaștere și interes; Tehnica și știința ca "ideologie"; Preliminarii la o teorie a competenței comunicative; Probleme de legitimare în capitalismul târziu; Teorii ale adevărului; Asupra reconstrucției materialismului istoric; Materialismul istoric și evoluția unor structuri normative. A. Marga i-a consacrat autorului în anul 1985 monografia Acțiune și rațiune în concepția lui J. Habermas, Editura Dacia, Cluj Napoca. S-au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un transfer conceptual din sfera teologică în cea juridică. Analiza modului în care, cu un exemplu cunoscut, conceptul de „miracol“ din teologie devine analog celui de „excepție“ juridică este revelatorie. În al doilea caz, problema principală teologico-politică este cea a legitimării. Medievala „ceartă a investiturilor“ sau relația bizantină dintre împărat și patriarh țin de acest scena riu teoretic. În fine, a treia variantă este specifică, de pildă, teologiilor eliberării. Mesajul religios (creștin, în acest caz) este transformat în program social și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ffen.“ Problema teologiei politice este aceea a relației dintre ordinea divină și cea umană, înțeleasă într-unul dintre chipurile ei paradigmatice ca reprezentare lumească a suveranității divine. C. Schmitt, în varianta din 1922 a Teologiei politice, citește această reprezentare ca legitimare a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
paradigmatice ca reprezentare lumească a suveranității divine. C. Schmitt, în varianta din 1922 a Teologiei politice, citește această reprezentare ca legitimare a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes despre epistolele pauline. Comunitatea în discuție va fi, ulterior, fundamentată mesianic. Modul iudaic al legăturii între oameni
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
politică negativă“, despre care este vorba la Taubes, trimite direct la nihi lismul lui Benjamin, despre care va fi vorba mai jos. Teza lui Taubes este că iudaismul teologico-politic păstrează, astfel, sensul logicii mesianice pauline, în ciuda reorientării creștine moderne către legitimarea unei autorități și a unei forme persistente de „kratofanie“ mundană. Într-un alt text, J. Assmann explică, din punct de ve dere istoric, situația teologico politică a iudaismului. Centrul discuției îl constituie separația dintre autoritatea istorică, lumească și cea divină
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
excepționalul experiențelor sale artistice. "Soarta, sau mai bine zis, mitul singuraticului și neînțelesului (artist) a achiziționat treptat o conotație pozitivă în imaginea artistului ca luptător și reformator, care primește o justificare tardivă. [...] El vrea să reprezinte un erou, a cărui legitimare este validată prin experiențe extraordinare sau fantezii"299. Pe verso-ul autoportretelor sale se găsesc o serie de inscripții semnificative pentru reversul acestei atitudini: "Nu ești niciodată servit mai rău decât prin tine". Am aspirat la libertate, aspir acum la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câteva personalității culturale franceze, printre propuneri aflându-se Ferdinand Brunetière, George Clemenceau, Laurent Tailhade, Malchior de Vogüe, Joséphin Péladan. Prima acțiune a noii societăți artistice o reprezintă o conferință care are loc pe 16 ianuarie 1898, în locul devenit simbolic pentru legitimarea culturală a secesioniștilor, sala Ateneului, conferință intitulată " Despre dezvoltarea artelor în România", ținută de Ștefan Ciocârlan. Înainte de a i se da cuvântul arhitectului Ciocârlan, un cuvânt de deschidere este rostit de Cons. Lahovary, președinte al Societății "Ileana", discurs publicat la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Roma antică, Brantlinger găsește modele viabile de cultură "înaltă" și "de masă" în istoria antică. Majoritatea elementelor criticii moderne a culturii și societății de masă pot fi identificate în teoriile grecești și romane, care își păstrează încă autoritatea datorită legitimării în timp. Conflictul dintre "oamenii cu carte" și "oamenii obișnuiți" a existat dintotdeauna. Poate cel mai grăitor exemplu în acest sens în Grecia antică, ceea ce dovedește existența anumitor forme de cultură de masă, deși disprețuite în acea vreme, este comentariul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de italieni catolici, care pe lângă Madonna Louise, au botezat-o și cu numele altei sfinte, Veronica. Dar în momentul în care își începe cariera artistică, viitorul star se decide să folosească doar numele Madonna, mai mult ca subversiune decât ca legitimare a numelui Fecioarei, cariera ei parodiind de atunci tot ceea ce reprezintă Fecioara. Nu ne pro-punem să analizăm aici dacă Madonna a comis vreun sacrilegiu asumându-și diferite măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
referitoare la carnaval ca distopie 222. Carnavalul american din secolul al XIX-lea reprezenta cultura americană în diversele ei forme de manifestare. În primul rând, existau târgurile interna-ționale, spații de explozie identitară pentru un viitor utopic, loc de "distracție și legitimare a supremației albilor 223". Inspirate de celebra Expoziție de la Londra din 1851, târgurile internaționale americane erau spații carnavalești, care puteau dura luni întregi și care funcționau ca versiuni în miniatură ale Americii și orașelor sale. Primul târg important a fost
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
întâlnite ale acestui mod de a gândi și de a simți: „Fără un apel la Dumnezeu, ca sursă și temei al rațiunii, un Dumnezeu care a făcut lumea într-un mod rațional, par să existe puține speranțe pentru furnizarea oricărei legitimări exterioare pentru știință.“ Credința religioasă nu ar fi, prin urmare, pur și simplu o credință. Temelia ei ar constitui-o o cunoaștere mai înaltă, esențial diferită de cunoașterea științifică, o cunoaștere „definitivă sau etern validă“, cum scrie Ayala. Întrebarea care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fost relevante înaintea primelor alegeri, în care sarcina lor era să dezvolte mediul competițional și să ofere alternative politice. În acest răstimp, pe lângă promovarea alegerilor libere și corecte ce aveau să urmeze schimbării regimului, partidele asigurau durabilitatea pluralismului politic și legitimarea sistemului democratic (Pridham și Lewis 1996, 5). Mediul instituțional creat la începutul tranziției în spațiul postcomunist era instabil, numeroase conflicte existând între opțiunile instituționale inițiale și adaptarea ulterioară la regulile constituționale ale jocului democratic. Procesul de structurare instituțională nu era
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
participat la exerciții electorale corecte. Astfel, partidele au asigurat prin intermediul candidaților propuși componența primelor parlamente (Kopecký 2001) și au decis în mare parte conținutul constituțiilor inclusiv al separării puterilor în stat (Offe 1994). Rolul acestora s-a extins și la legitimarea noului sistem de guvernare și la asigurarea traziției către democrație (Pridham și Lewis 1996; Holmes 1997; Agh 1998; van Biezen 2003; Millard 2004). Dată fiind importanța crescută a partidelor în viața politică postcomunistă, nu este surprinzător faptul că cele două
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată de universalismul și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat cunoașterea spre înțelegerea pluralității, interpretarea diferenței și punerea la îndoială a "metapovestirilor" (Lyotard 1993) care au legitimat sistemul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
că a fost vorba despre cultivarea rațiunii și libertății, emanciparea proletariatului, întărirea spiritului național, creșterea capitalurilor prin economia de piață și progresele științifico-tehnologice, sau despre dialectica Ideii atotstăpânitoare, spiritualitatea postmodernă a constatat eșecul metafizicii tradiționale și al "marilor povestiri de legitimare". Dacă "filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politicului, alterarea esenței sale rațional-practice, denaturarea modalității constituțional-legitimizante, abandonarea finalității social-reglatoare. Dacă politicul este raționalitatea practică la nivel societal (social-global) exercitată pe baza deținerii legitime a puterii etatice (re)alocatoare a resurselor, politicianismul înseamnă îngustarea până la eliminare a bazei de legitimare a acțiunii politice, degradarea calității raționale și morale a acesteia. Contradicția dintre politică și politicianism este contradicția dintre natura civico-morală a cetățeanului și imoralitatea egoismului primar, raționalitatea pragmatică a omului politic și incompetența imposturii politicianiste, modalitatea constituțional-legitimizantă a statului de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]