1,939 matches
-
la trăsăturile care Îi deosebesc de vecinii lor imediați decât la asemănările cu aceștia, oricât ar fi ele de evidente și de frapante pentru observatorii din exterior. Adesea destul de puține la număr, trăsăturile care marchează diferența, fie ele forme lingvistice (lexic, fonetisme, prozodie), obiceiuri, practici alimentare (rețete, băuturi) sau elemente de tehnologie (mijloace de transport, ustensile de pescuit), sunt de altfel manipulate ostentativ pentru a evidenția specificitățile și a crea identitate locală. M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le-am desemnat mai târziu prin vocabula „cultureme”. Acestea sunt cuvintele pe care ne propunem să le inventariem, să le definim și să le consemnăm Într-un dicționar. O astfel de Întreprindere, care constă În accederea la cultura Împărtășită prin intermediul lexicului, prezintă avantajul că nu separă predarea culturii de predarea limbii, ci ține seama de greutatea pragmaticii lexicale În cadrul discursului. În afara faptului că, de la o societate la alta, limba nu reflectă realitatea În același mod, o serie de semne numite echivalente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Que voulez-vous dire?, care iau În discuție diferite tipuri de implicite și le asociază activități de descoperire și de Învățare specifice. De altfel, cele două abordări se completează de minune. Pe de o parte, Galisson pune În evidență conotațiile asociate lexicului; pe de altă parte, noi Încercăm să extindem problematica la ansamblul discursului. Și suntem cu toții de acord că elucidarea valorilor implicite ale unei limbi constituie o cale de acces către cultura Împărtășită ce creează sentimentul de complicitate Între nativi. L. C
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității Înseși. Utilizată cel mai adesea ca slogan, această noțiune a atras
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relației dintre, de pildă, un german și o franțuzoaică nu ar fi fost considerat metis, chiar dacă, din motive politice (dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parte, cultivatori, constructori, artizani, artiști, cu moravuri șlefuite, adepți ai solidarității și ai respectului față de strămoși; de cealaltă, oameni care practică spolierea și răpirea, jefuind fără scrupule populații mai slab Înarmate și care, În consecință, nu puteau să se apere. Lexicul poeziilor lui Césaire nu lasă nici o umbră de Îndoială cu privire la simbolurile utilizate pentru a-i desemna pe jefuitori și activitățile lor: „Vânzători de sclavi, păzitori de ocnași, temniceri, scorpioni, corbi, șacali, hoitari de toate soiurile, câini, lilieci, Fiara, monștri, pești
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să propunem o evaluare corectă a acestui concept, pentru a ne elibera În același timp de convingerea că ar putea exista un discurs rasial legitim (opus unui discurs rasist ilegitim) și de iluzia creată de pseudo-terapia care constă În purificarea lexicului În vederea eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta, după cum vom Încerca să arătăm, posedă o realitate esențialmente socială. Despre valabilitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a întreține relații sexuale, a bate, a înșela, a trăda, a muri, a ucide), personajele-cheie (hoțul, prostituata, polițistul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și utilizările retorico-pragmatice sînt plasate în planuri diferite și se pot combina, dînd naștere la metafore ironice, eufemisme metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la trăsăturile lor comune: 1) aceleași vecinătăți sintactice, permițînd substituția, 2) aceeași distribuție logică (substantivul denumește realități, adjectivul, ceea ce se spune despre realități etc.), 3) același tip de flexiune (genul și numărul pentru substantiv, timpul și persoana pentru verb). Elementele lexicului au fost astfel clasificate în șapte categorii după trăsăturile lor comune (nume, verb, pronume determinant, adverb, prepoziție, conjuncție), cărora li s-au adăugat, potrivit diferitelor interpretări și altele (participiu, adjectiv, interjecție). O altă accepțiune a categorizării este delimitarea conceptuală a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existență". În disciplinele care au ca obiect studiul limbii și în cele cu care acestea colaborează, au fost propuse mai multe sintagme pornind de la acest cuvînt, pentru a denumi realități lingvistice sau extralingvistice. Jost Trier a inițiat în 1931 studiul lexicului pe baza cîmpurilor conceptuale, precum, de exemplu, cîmpul cuvintelor care desemnează "cunoașterea", iar sugestia sa a fost preluată de etnografi și de antropologi, dar, la ei, aspectele lingvistice au devenit secundare. Lexicologia a recurs, de aceea, la cîmpurile lingvistice, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri antrenează problemele de structurare a lexicului și, într-o abordare comparativă între limbi și culturi, a celor ale relativității lingvistice. Noțiunea "cîmp lexical" interesează în mod deosebit lexicografia, apoi, stilistica și a n a l i z a d i s c u r s u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deoarece cîmpul lexical apare atunci sub forma unei paradigme (de exemplu, arbore - stejar, pin, palmier), dar cînd domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice pe care le presupune lexicul. În concepția lui M. A. K. Halliday, se poate determina un cîmp al discursului aplicabil varietății sociolingvistice realizate de termenii diferitelor specialități, încît terminologia unui limbaj de specialitate constituie cîmpul dicursului realizabil în acest limbaj. Cîmpul semantic este aria acoperită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problematica teoretică în cadrul căreia este considerat ca de la sine înțeles, ceea ce trebuie pus în discuție, deoarece, cu o altă perspectivă, se obțin rezultate favorabile, ca în cazul praxemului din semantica prototipurilor sau din studiile cognitive asupra percepției și categorizării. V. lexic, logosferă, relativitate, stil al limbii, vocabular. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP DISCURSIV. Cu determinări pentru a-i preciza domeniul de aplicare, cuvîntul cîmp este utilizat în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prioritare în analiză. Pe de altă parte, ceea ce dă proprietate și relevanță discursivă cuvîntului este statutul lui în cadrul enunțului, relațiile pe care le contractează cu alte unități lexicale, funcțiile îndeplinite și tipul de discurs la construcția căruia participă. V. lexem, lexic, referință, semn, termen, terminologie. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; DSL 2001; GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. IO CVASIINDICATOR. În cercetările vizînd exprimarea subiectivității prin studiul regulilor de indicare a referinței originare, stabilite de cineva
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clasificări, varietăți și specii reprezentative etc. Din punct de vedere metodologic și epistemologic, se distinge, pe lîngă definiția recapitulativă, și definiția stipulativă (sau prescriptivă, constructivă), prin care se introduce un termen (un nume) pentru o realitate (nouă), devenind, în planul lexicului, modelul nominației și maniera obișnuită de inovare în planul expresiei sau al conținutului, în cazul discursului științific și filozofic. Nominația se poate realiza și prin definiția ostensivă, care presupune o etalare a extensiunii semnificatului definit (real sau reprezentat) (x, y
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modifica gîndirea, sentimentele, comportamentele alocutorilor. Jean-Jacques Robrieux propune o clasificare inspirată din tratatele clasice: (1) figuri de sens, care sînt prin esență tropii, adică figurile de transfer semantic (metonimia, sinecdoca, metalepsa etc.); (2) figuri de cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și pe acelea ale intensității (hiperbola, litota etc.), ale enunțării și ale dialecticii (apostroful, prozopopeea, prolepsa, paranteza etc.); (4
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
delimitat lexicologia de semantica tradițională, precizînd obiectul de investigație al lexematicii, aceasta fiind o disciplină autonomă a cercetării semantice și o formă specială a lexicologiei, care cercetează relațiile între conținuturile lexicale ale unei limbi. El a demonstrat că și în lexic pot fi descrise structuri, o etapă preliminară și necesară a descrierii acestora fiind delimitarea a ceea ce este lingvistic de ceea ce nu este lingvistic, a sistematicului de extrasistematic, a ceea ce este structurat de ceea ce este facultativ. Statutul lexemului, ca unitate funcțională
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, lexemul și cuvîntul sînt unități lexicale cu valoare denominativă, avînd o funcție referențială. Ceea ce le deosebește este faptul că lexemul aparține lexicului limbii, în timp ce cuvîntul este actualizarea unui lexem în cadrul discursului. Atunci cînd această distincție este trecută cu vederea, se folosește termenul neutru cuvînt, care desemnează orice unitate lexicală cu valoare denominativă. Majoritatea lingviștilor recunosc în cuvînt o unitate lingvistică fundamentală, căreia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
codare (codificare) care constă în crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul dintre gramatică și lexic. Într-o interpretare specializată, lexicalizarea este procesul lingvistic prin care o sintagmă constituită din morfeme libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sub formă de raționament. V. disurs, etos, limbaj, logic, patos. ARISTOTEL R.; FLEW 1984. IO LOGOSFERĂ. Prin compusul logosferă, care are în prima parte cuvîntul grecesc lógos, se indică uneori maniera de a reda realitatea prin diviziunile categoriilor constitutive ale lexicului, ținînd cont de faptul că reprezentarea realității în lexic prin cuvinte realizează categorizările referențiale. Se sugerează astfel că realitatea nu este accesibilă omului decît prin perceperea ei, deci prin rețeaua constituită de reprezentare și de interpretarea ei și, ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
patos. ARISTOTEL R.; FLEW 1984. IO LOGOSFERĂ. Prin compusul logosferă, care are în prima parte cuvîntul grecesc lógos, se indică uneori maniera de a reda realitatea prin diviziunile categoriilor constitutive ale lexicului, ținînd cont de faptul că reprezentarea realității în lexic prin cuvinte realizează categorizările referențiale. Se sugerează astfel că realitatea nu este accesibilă omului decît prin perceperea ei, deci prin rețeaua constituită de reprezentare și de interpretarea ei și, ca atare, fiecare limbă își construiește logosfera pornind de la experiențele practice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corespondent în limba română. Ca atare, în mod necesar, receptarea cunoașterilor respective a însemnat și receptarea formelor lingvistice care le dădeau expresie și, astfel, neologizarea lexicală prin împrumuturi a fost cea care a caracterizat și caracterizează procesul de înnoire a lexicului românesc, încît a generat în timp atitudini, mai atenuate sau mai tranșante, în legătură cu oportunitatea unora dintre ele. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, determinarea elementelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]