4,839 matches
-
întâlnesc/ mințile-i rătăcesc sucesc.../ pe cearcăn pe sub stele/ după zborul cel de iele.../ el cu zile-n veci pierdute - /răi și iad un vino du-te...” (Ielele Șoimanele). În tot acest univers liric definit de densitate semantica și aglomerare lexicala, se inserează certitudinea trecerii prin metafore subtile și frumos arcuite pe bolta fragilității umane:„O, iată unul prin altul/ cu sete ne soarbe înaltul/ prin gâtul lebedei clepsidre/ cu mii de ventuze anhidre;/ vis abur dor fior gând/ sublim zbor
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios, lucid, sincer, invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de bună credință. Stilul de o naturalețe empatică inserează și inovații lexicale: „tăcere nădăjduitoare“, „puteri fantaste“, „gândul zburătăcind“, „ceruri azure“, unele născute din necesități de rimă ca acest „chem“: „Iar lira ce vibrase doar la al dragostei îndemn/ Acum se tânguie prin codrii seculari, cu groază/ Nu mai aude al păsărilor îmblânzite
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Luată în ansamblu, poezia lor se susține prin exprimări și imagini surprinzător de originale care îi definesc drept niște căutători și descoperitori norocoși ai iubirii autentice, cu autoguvernări obiective. Construcția întregului lor edificiu poetic se desfășoară neforțat, pe un postament lexical solid, vizibil mai ales în tematica versurilor regretatului poet ploieștean Ion Vanghele, dar și în replicile ce i le dă prin metafore surprinzătoare poeta Manuela Cerasela Jerlăianu, care-i răspunde cu delicateți de liceană prematur îndrăgostită... Desigur, nu este greu
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
orașul meu natal n-are numai prieteni, mai sunt și invidioși, de-aproape mi se face teamă să-mi mai spun și eu cuvântul. Prea multă lume l-a inclus nu doar în masa vocabularului, ci chiar în fondul principal lexical! Am scris două paragrafe și încă n-am spus nimic despre subiectul propriu-zis al articolului meu, pe care mi-l doresc hotărât, la fel ca acordul enclitic din titlu. Pentru că da, aici părem a fi de acord cu toții, avem de-
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
ține pasul cu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
de iubita care nu ține pasulcu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturileperforezi cu sonda al doilea strat de enzimemetafore cu care te deplasezi cu ușurințăpână la țesutul adipos pe care plutesc zeiiîntorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și foneticeori de metaloplastie, mai zice artistul plasticai asistat la prima dizertație, mi-a mai spusține ochii închiși și așteaptă semnalul de suspoate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuăpe tărâmul oamenilor cu țurloaie și umeri
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Țene, Răzbunarea gemenelor, reiterează o formulă narativă și câteva motive literare, alături de o serie de metafore-simbol, care laolaltă articulează creația sa romanescă din ultimii ani. Nu pot porni la tratarea subiectului enunțat în titlu fără explicitarea termenilor-cheie, aparținând aceluiași câmp lexical, ce stau la baza acestui eseu, mai exact prima semnificație a fiecăruia dintre aceștia. Astfel, conform DEX, dublu înseamnă (cantitate) care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit; dubletul
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
și minții, dar mai ales sufletului. Deși cei mai mulți tineri pun accent pe gândirea superficială și nu-și bat capul să caute sensurile cuvintelor, mai ales în ziua de azi când abrevierile sunt la modă și s-a redus simțitor bagajul lexical la câteva zeci de expresii stereotip pe care le repetă în orice împrejurare. A căuta sensuri noi în expresii, în proverbele cunoscute, în înțelepciunea milenară a lumii, este un lucru rar și Alexandra Mihalache a ales drumul - deloc ușor - al
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob înzilele noastre. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici oaltă limbă nu se poate mândri întotdeauna”. Aforismele din această carte nu pot fi citite dintr-o suflare.Trebuie zăbovit destul în dreptul fiecăruia, “rumegat”, “mestecat” până când se limpezește în inima ta
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
din 10 martie 2017. Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.” Vă propun să pășim într-un univers care pare tot timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
consumului. Citește mai mult ” Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.” Vă propun să pășim într-un univers care pare tot timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în loc de-a dovedi prin fapte că dreapta voiește trecutul, de unde apoi ar rezulta în adevăr că, e reacționară, se aleg în discuție din capul locului numiri, adecă vorbe, cari cuprind în sine deja concluziunea și din a căror analiză lexicală să rezulte aceea ce mai întîi ar fi trebuit, după toată buna-cuviință, să se dovedească. Nepărtinitorul zice "cult" sau "religie", amicul cauzei zice "pietate" sau "beatitudine dumnezeiască", adversarul zice "bigoterie", "superstiție". Nepărtinitorul zice "preot", d. Sihleanu zice "pochi". Astfel cei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înfățișează azi în armură belicos argotică, încît cu greu aș mai putea... relectura plăcut proza sa insurgentă de Nou Roman. Interviul pe care manierata Rodica Binder reușește, eroic, să-l ia mofluzului francez pentru România literară e presărat de agresivități lexicale greu de suportat: "este oricum o părere complet idioată"; "dar nu este o idee, este o prostie"; "am spus nu". Iar ca autoașezare infatuată în paradigmă: "Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde)". Da, chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
completat asemănările în propoziții date (comparația): Apă dulce și rece cum îi gheața. Pere galbene ca ceara și dulci ca mierea. Apa limpede ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare a cititului pe roluri; exerciții lexicale; povestire orală după planul de idei; mesaje desprinse din text; dictări. Exerciții de construcție a comunicării: identificarea și analiza gramaticală a unor substantive, verbe, adjective. Exerciții de identificare a unor însușiri, exprimate prin comparații, personificări. Caracterizarea personajelor din poveste folosind
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ajutați sau să-și ajute colegii. În continuare vor fi prezentate câteva din aceste metode. a. Exercițiul - este o metodă prin care elevul este pus să efectueze operații mintale sau practice în vederea perfecționării activității intelectuale. Exercițiile pot fi: fonetice, ortografice, lexicale, gramaticale, de citire. Indiferent de tipul exercițiului, el trebuie să îndeplinească anumite condiții: să aibă un caracter aplicativ pentru noțiunile teoretice studiate; să fie corect formulate, să nu fie numeroase, nici voluminoase, să fie gradate ca dificultate, să îndeplinească un
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
personajului. În studierea unui text epic pot fi folosite: exerciții de descifrare a unui text prin: citire integrală, citire selectivă, citire pe roluri; exerciții de decodificare a unui text; exerciții de explicare a cuvintelor și expresiilor noi; exerciții de creație lexicală cu sinonime, antonime, omonime; exerciții de formulare a planului de idei. În activitatea didactică este prezent întotdeauna jocul, indiferent de forma lui. De exemplu imaginația și creativitatea pot fi dezvoltate prin activități de genul celor amintite mai jos. „Să inventăm
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj (cuvinte distinctive, registre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a-l concura de la distanță pe inconfundabilul și inimitabilul „Cornelie sân popii Istrati”, printr-o delă elaborată ad-hoc după modelul „clasic” al genului (impus de colegul de Institut și generație C. Istrati), adaptată desigur atât circumstanțelor, cât și propriului arsenal lexical. Inspirat așadar de creatorul incontestabil al faimoaselor evocări ale unor întâmplări nostime, cu personaje și situații reale, dar în stilul și limbajul arhaic specifice documentelor de la începutul veacului al XIX-lea și animat, parcă, de îndemnul pe care anticul poet
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
axul universului moral, se cristalizează, la nivelul normelor, în cele două forme de expresie: trebuie și nu trebuie. Cele două forme de expresie sunt echivalente sub raport informațional și valoric, ele promovând aceeași calitate sau valoare morală, dar în modalități lexicale opuse. Forma pozitivă este stimulativă și angajantă, iar cea negativă, restrictivă și inhibitivă. După criteriul gradului de constrângere sau obligativitate, normele morale se clasifică în obligatorii și preferențiale. Spre deosebire de normele juridice, unde diferența dintre normele obligatorii și cele preferențiale este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
operată de către locutor în planul paradigmatic al codului ales și de modalitatea de asociere a elementelor selectate în plan sintagmatic, de ponderea (diferită, de la un act comunicativ la altul) a verbalului, nonverbalului și paraverbalului, de caracteristicile de ordin fonetic/fonologic, lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic ale mesajului transmis etc. Se poate realiza o distincție, din acest punct de vedere, între subiectivitatea locutorului reflectată în etapa de proiecție/construire/codificare a mesajului și cea reprezentată în etapa de transmitere propriu-zisă a acestuia
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau construite, (re)create; contextualizare a tuturor elementelor implicate în actul comunicativ didactic astfel încât să se ajungă la ,,învățare", cu toate nuanțele acesteia (avem în vedere aici însăși contextualizarea lingvistică, având rol în facilitarea decodării de către copil a unor unități lexicale inițial nereperate în vocabularul său activ/pasiv); contextualizare a demersului instructiv-educativ din perspectiva raportării la valorile instituționale, organizaționale, ierarhice ale acestuia; etc. (d) Comunicarea ca interacțiune, ca acțiune a unuia asupra celuilalt, precum și ca acțiune a procesului asupra subiecților implicați
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la începutul perioadei preșcolare 69; * pot fi actualizate de către copii și forme neologice, populare, regionale, argotice chiar, în funcție de influențele de mediu; * sunt favorizate anumite împrumuturi din alte limbi, în condițiile în care copiii sunt atrași de formele inedite ale unităților lexicale respective: (oops, ok, hello, merci etc.); * se remarcă preferința copiilor pentru semele [+ concret], [+ individualizant] atât în cazul cuvintelor polisemantice (culoare ,,creion colorat, acuarele"), cât și în condițiile construirii de metafore, comparații, epitete (,,cărbunele este ca întunericul din pivniță când este
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jocurile de grup Să ia parte la activitățile de învățare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic 91 Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Să pronunțe (relativ) corect sunetele limbii române Să recunoască și să numească sunetul inițial din cuvântul pronunțat oral Să recunoască și să numească sunetul final din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cărți, culegeri, dicționare ilustrate, albume); * jocuri didactice (jocuri pentru îmbunătățirea capacității de a transmite și recepta mesaje orale; jocuri al căror conținut este utilizat ca element de construcție a comunicării; jocuri pentru îmbunătățirea exprimării verbale corecte din punct de vedere lexical și sintactic; jocuri pentru dezvoltarea creativității și a expresivității limbajului oral; truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări; jucării educaționale adecvate nivelului de vârstă, jocuri de masă, puzzle etc.; măști și păpuși pentru mânuit 99). 3.3
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de educare a limbajului în perioada preșcolară, structurate bidimensional, au în vedere: (a) pentru educarea comunicării orale: dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic; dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral124; (b) pentru educarea comunicării scrise: dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris"125. 4.2.2. Obiectivele de referință sunt asociate rezultatelor așteptate, etapelor progresive
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]