3,393 matches
-
Un mecanism economic similar celui ungar a fost adoptat și în Cehoslovacia, la care s-a renunțat ca urmare a invaziei militare. Elementul comun, neagreat de Nicolae Ceaușescu, la mecanismele economice ungar și cehoslovac, precum și la sistemul mandatariatului românesc, era liberalizarea economiei. Referindu-se la aceasta, premierul Ion Gh. Maurer a subliniat într-un interviu: "Ceaușescu nu avea cum să fie de partea măsurilor de liberalizare... El nu voia nici democrație, nici economie liberală. Nicăieri nu era mai puțină libertate ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de Nicolae Ceaușescu, la mecanismele economice ungar și cehoslovac, precum și la sistemul mandatariatului românesc, era liberalizarea economiei. Referindu-se la aceasta, premierul Ion Gh. Maurer a subliniat într-un interviu: "Ceaușescu nu avea cum să fie de partea măsurilor de liberalizare... El nu voia nici democrație, nici economie liberală. Nicăieri nu era mai puțină libertate ca în România lui Ceaușescu, după ce el reușise să-și consolideze puterea"20. Așa cum se poate vedea din cele relatate în această radiografie, spre deosebire de România, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu curaj. Ca urmare a unor critici la adresa conducerii de la Praga, liderul sovietic L. I. Brejnev a impus ideea organizării de urgență a unor manevre militare ale Tratatului de la Varșovia pe teritoriul cehoslovac, pentru a se exercita presiuni determinate de liberalizarea, de către conducerea de la Praga, a frontierelor cu Austria și R. F. Germania și de înmulțirea manifestărilor antisovietice, urmând ca O.T.V. să nu se limiteze la jumătăți de măsură; manevrele militare au avut loc în perioada 20-30 iunie 1968, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
celorlalți membri de familie și binele său și să acționeze în acest sens. În cazul tineretului, fiecare trebuie să fie foarte atent cu cine se împrietenește și cu cine se însoțește, nu mai vorbim, cu cine face sex. Acum, cu liberalizarea sexului, pericolul îi însoțește pe tineri permanent. Din lipsă de educație, în special fetele doresc să fie admirate și așa acceptă companii nepotrivite, prea de timpuriu și plătesc scump, această rătăcire. Ar fi mai bine pentru tineri, să-și concentreze
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și sticlă pisată - a constatat medicul veterinar care a încercat să o salveze. Ce fel de oameni sîntem ? Ce fel de animale sînt ? în ce fel de lume trăim cu toții ? Iată, într-adevăr, un subiect tare „sensibil”... Grammar nazi și liberalizarea limbii — ...de grammar nazi ! îmi aruncă printre dinți tipul la ieșirea din sală. Mă văzui, muică, și nazist ! Da, știu, nu chiar nazist de-ăla, dar nici bine nu sună. Venise la o contestație și i-am arătat răspunsurile la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gîndit. Și am continuat să mă gîndesc și acasă la această ostilitate crescîndă față de limbă. „E un fel de intimitate gramaticală... E intimitatea mea grama ticală, ce te bagi în ea ?” - realizează, ascultîndu-mi perorațiile, soția mea. E un fel de liberalizare a limbii, de privatizare chiar - merg eu mai departe. Limba este, prin esența sa, principalul bun comun după aer, este prin definiție spațiul public al ființei umane. Scrisul a fost însă totdeauna - acolo unde a existat - o distincție și o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dispărea peste noapte de pe afiș, la indicațiile Partidului. Pentru a ne ajuta să înțelegem însă această afirmație, autoarea comunicării ne prezintă în detaliu contextul relativ particular al acelor ani de „dezgheț”, în care propaganda comunistă din Bulgaria propovăduia o anumită liberalizare a cuvîntului, pe care unii, o vreme, au luat o mai mult sau mai puțin în serios. Dar adaugă și contextul amintirii în care fusese scrisă această frază, pe care tocmai o citase : „Trebuie precizat însă faptul că memoriile din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
privesc cu prea mult ușurință la atacurile aduse Marii Uniri, caracterului său istoric legitim, caracterului plebiscitar al hotărârilor adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Începând cu anii 60, tot mai mulți istorici din România au depășit - în condițiile relativei liberalizări - poziția dogmatică, întorcându-se la opera marilor înaintași, aducând noi argumente, nuanțând unele chestiuni, bazându-se pe rezultatele descoperirilor arheologice, ale investigațiilor din arhivele din țară și străinătate etc. Căderea comunismului și desființarea U.R.S.S.-ului au impulsionat aceste cercetări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în glas. Și constituim, ca și multe alte țări, o societate mai mult sau mai puțin închisă. Asta e conjunctura istorică și trebuie să ținem seama de ea... S-au încercat, prin vecini, anumite modificări de structură, ceea ce occidentalii numesc "liberalizare". Știi cu ce rezultat. Dar e greu de închipuit că această tendință către "liberalizare" poate fi radical anihilată. Pe de altă parte, e greu de închipuit că anumite supraputeri să nu încerce a profita de o asemenea tendință. Se întrerupse
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai puțin închisă. Asta e conjunctura istorică și trebuie să ținem seama de ea... S-au încercat, prin vecini, anumite modificări de structură, ceea ce occidentalii numesc "liberalizare". Știi cu ce rezultat. Dar e greu de închipuit că această tendință către "liberalizare" poate fi radical anihilată. Pe de altă parte, e greu de închipuit că anumite supraputeri să nu încerce a profita de o asemenea tendință. Se întrerupse, scoase frânturile de scobitoare din gură și le așeză cu grijă, una lângă alta
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Vă întrebați, firesc, de unde bani pentru creșterea neabătută a leului?!? Simplu. Madam Pârțak a concurat la Festivalul Sufleurilor unde a cîștigat un binemeritat loc întâi, primind șase butoaie cu țuică din partea organizatorilor. Sufleul cu tot cu ecou a trecut dincolo de hotare odată cu liberalizarea vizelor, scoțienii onorându l cu alte șase butoaie, dar de wisky, iar grecii cu trei grătare de uzo, o băutură inofensivă bine conservată în alcool. În încheierea acestei povești emoționante ne adresăm doamnei Pârțak, recent revenită dintr-o deplasare la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cucăi de 3 ori după care întinse aripile metalice și, făcând praf fereastra, se tot duse. Noroc că era primăvară și că prietenul nostru avea cu ce să acopere cheltuielile. Câștigase la poker. În pauza dezbaterii Legii pentru Democratizarea și Liberalizarea Tot mai Accentuată, dezbatere întreruptă pentru modificarea articolelor 4.16 și 81 înlocuite inițial cu 4.16 și 16 bis, 81 și 161 bis și 161 bisbis, Zaston Anibal relevă asistenței entuziasmate Regulamentul Jocului De-a Bâzza spre fericirea bufetierei
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de privatizări, trebuie stopate"; dau intimidat din cap, nenea îmi zice verde-n față că toate nenorocirile ne vin de la chestia asta cu privatizările, dau din cap obosit, zic că așa e, chiar așa, toată porcăria asta a început odată cu liberalizarea prețurilor în nouăzeci: "de ce mama dracului o fi fost de acord Ion Iliescu, zic, și nenea stă puțin pe gânduri, apoi se înseninează, a aflat, știe, pricepe exact ce s-a întâmplat: "nu, dom'le", zice, "nu Iliescu a lăsat
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
populației. Inițial, singura speranță era schimbarea raporturilor politico-militare internaționale, exprimată în speranța populară că „vor veni americanii”. Activizarea căutării direcțiilor de schimbare poate fi fixată însă o dată cu criza cronică a proiectului comunist. Declanșatorul unui asemenea proces a fost încercarea de liberalizare (perioada „dezghețului”), inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
panouri cu figura lui Ceaușescu. A fost momentul nașterii noului cult al personalității. Cel de-al treilea eveniment crucial pe linia „închiderii” a avut loc în 1971. „Minirevoluția culturală” a declanșat ofensiva regimului ceaușist împotriva oricărei speranțe de democratizare și liberalizare. Intrarea economiei socialiste într-o criză cronică, tot mai vizibilă de la începutul anilor ’80, a spulberat orice iluzie. Criza sistemului socialist nu era numai criza regimului Ceaușescu, ci a întregului sistem. Toate țările socialiste, chiar lipsite de dictaturi atât de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost stopate după un anumit punct, au avut un pattern de reforme treptate și sectoriale, care însă, prin acumulări, s-au multiplicat rapid, ajungându-se în perioade scurte de timp la modificări ce inițial nici nu erau visate. Este cazul liberalizării din România, începută în 1964 și care ajunsese, după doar patru ani, în 1968, printr-o dezvoltare accelerată, la schimbări extrem de importante, în domeniul mentalității, ideologiei, în mod special în sfera culturii și științei. Referitor la perioada de liberalizare a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cazul liberalizării din România, începută în 1964 și care ajunsese, după doar patru ani, în 1968, printr-o dezvoltare accelerată, la schimbări extrem de importante, în domeniul mentalității, ideologiei, în mod special în sfera culturii și științei. Referitor la perioada de liberalizare a socialismului din anii ’60, am putea vorbi de o adevărată mișcare de masă de reformă pas cu pas. Pe aceeași poziție s-au întâlnit atât cei care credeau sincer într-un socialism reformat, cât și cei ce credeau în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
său: Uniunea Sovietică. Primirea entuziastă a noii încercări de reformă, și în România, și în toate celelalte țări socialiste, se datora nu atât programului propriu-zis, în fapt, destul de abstract și neclar, cât certitudinii că ea deschide un proces cert de liberalizare internă și mai ales în relațiile din sistemul socialist. Se aștepta angajarea tuturor statelor socialiste într-un proces de reforme, ale cărui limite erau atât de îndepărtate, încât nu puteau fi întrevăzute. Un spațiu larg de reconstrucție se deschide. Pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de bine. De-abia în anii ’80 s-a lansat aici un program susținut de privatizare a sectorului public, ce continuă însă să existe și în prezent. Realitatea a fost complet contrară așteptărilor. Zona economiei de stat a funcționat după liberalizare substanțial mai ineficient decât în sistemul dirijat politic și birocratic comunist, manifestând o incapacitate cronică de restructurare. Întreprinderile de stat s-au prăbușit, marea lor majoritate apropiindu-se rapid de faliment. Datoriile față de stat și față de celelalte întreprinderi au explodat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
actorilor, dar acestea sunt produsele unei structuri profunde: procesul de restructurare a economiei în trecerea de la economia de comandă la economia de piață. Este adevărat că actorii sociali dezvoltă strategii de acțiune, iau decizii, acționează - privatizare, introducerea mecanismelor de piață, liberalizarea prețurilor etc. Toate acestea constituie factori determinanți ai fenomenului X de explicat, dar, la rândul lor, sunt expresia dinamicii structurale (Y) a sistemului social, poartă un determinism mai profund. Ele apar doar ca variabile intermediare, care deci pot fi puse
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de intervenția statului în controlul proceselor economice și în susținerea relansării economiei, s-a dovedit a fi naivă (Stiglitz, Pop, 2002). La aceasta se adaugă și alte presupoziții care s-au dovedit a fi responsabile de procesele aberante ale economiei: liberalizarea rapidă a pieței, inclusiv a zonei dominate de întreprinderile de stat, acordarea acestora a unui statut cvasiindependent, cu un control foarte slab din partea statului ca proprietar; privatizarea rapidă și totală, alegerea privatizării cu orice preț, atât cu riscul înalt al
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
s-a întâmplat și în ceea ce privește controlul îndeplinirii clauzelor contractelor de privatizare. O „împărțire”, dincolo de lege, a beneficiilor privatizării între noii patroni și cei care facilitau privatizarea era favorizată de instrumentele extrem de slabe de control. În condițiile haosului creat de o liberalizare primitivă, apariția unui parteneriat privat-public în jefuirea resurselor statutului era predictibilă. Graficul 8.1. Cum credeți că au reușit majoritatea oamenilor care au făcut avere în România? (Barometrul de opinie publică, octombrie, 2003) b) Controlul ca sursă a corupției. O
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la Miliție, în orice birou din Miliția română, la înălțimea de un metru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
internă a nomenclaturii, care a profitat de insurecție și a preluat puterea. Analistul precizează că „În România nu a existat o facțiune reformistă în cadrul conducerii, care să-l detroneze pe Ceaușescu și clica lui și să se angajeze într-o liberalizare generală. Condițiile au fost astfel propice unei explozii populare spontane” (p. 204); „Revoluția română s-a născut dintr-o disperare absolută: tinerii care au ieșit în stradă știau că vor fi uciși, dar refuzau să mai accepte prelungirea opresiunii” (p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost înfăptuită de mase, lovitura de stat a fost opera unei contra-elite numeric destul de mici; Ideologia revoluționară: ideologia revoltei populare a fost libertatea, revenirea la valorile civilizației occidentale, «normalitatea» economică; ideologia loviturii de stat a fost reforma de sistem, liberalizarea, perestroika; Revoluție spontană sau calculată: revolta populară a decurs, din punctul de vedere al participanților, spontan; lovitura de stat a fost în schimb o acțiune calculată. ș...ț Țelurile inițiale în planul politicii externe: țelul participanților la revolta populară a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]