10,015 matches
-
schimbului pentru alte mărfuri, dar mai vandabile"386. Experiența și obișnuința au contribuit în mod fundamental la acest proces 387. Apariția monedei se produce pe parcursul unui proces lung de învățare. Momentul în care o marfă devine bani este determinat de lichiditatea unanim recunoscută a mărfii respective, reprezentativitatea pentru o comunitate și o zonă geografică, raritatea relativă a acestei mărfi, unicitatea sub aspectul recunoașterii de către participanții la schimb,posibilitatea depozitării sub aspectul păstrării rezervei de putere pentru viitor 388. Moneda nu este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și a instrumentelor monetare, a simțit nevoia unei delimitări importante, el face distincția în lucrarea sa "Teoria generală a dobânzii și a banilor"418, între activul monetar și alte active. Criteriul fundamental care stă la baza acestei distincții îl reprezintă lichiditatea sa, capacitatea unui activ de a fi transformat rapid și fără costuri în monedă 419. La Keynes conceptul de monedă, în sens clasic, a fost înlocuit de către conceptul de lichiditate a unui activ, iar preferința pentru monedă a devenit preferința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Criteriul fundamental care stă la baza acestei distincții îl reprezintă lichiditatea sa, capacitatea unui activ de a fi transformat rapid și fără costuri în monedă 419. La Keynes conceptul de monedă, în sens clasic, a fost înlocuit de către conceptul de lichiditate a unui activ, iar preferința pentru monedă a devenit preferința pentru lichiditate. Moneda este, deci, un activ, nu un bun și nicio instituție. Un activ special, însă, care îndeplinește rolul clasic al banului și nu alte roluri. Keynes a afirmat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
capacitatea unui activ de a fi transformat rapid și fără costuri în monedă 419. La Keynes conceptul de monedă, în sens clasic, a fost înlocuit de către conceptul de lichiditate a unui activ, iar preferința pentru monedă a devenit preferința pentru lichiditate. Moneda este, deci, un activ, nu un bun și nicio instituție. Un activ special, însă, care îndeplinește rolul clasic al banului și nu alte roluri. Keynes a afirmat că deoarece economia se desfășoară în timp și pentru că incertitudinea este aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a afirmat că deoarece economia se desfășoară în timp și pentru că incertitudinea este aceea care stăpânește viața economică, atunci moneda joacă un rol esențial: creează o legătură între prezent și viitor 420. Moneda ar fi un activ cu următoarele caracteristici: lichiditate absolută 421, putere imediată și nelimitată de a stinge o datorie, activ fără risc nominal 422, activ cu un risc anticipat nul423. Moneda este, deci, o disponibilitate a puterii de cumpărare, dar și datorie. Practic, moneda este definită în opoziție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stinge o datorie, activ fără risc nominal 422, activ cu un risc anticipat nul423. Moneda este, deci, o disponibilitate a puterii de cumpărare, dar și datorie. Practic, moneda este definită în opoziție cu celelalte active, prin criteriul fundamental care este lichiditatea. Ca sferă de cuprindere în conceptul de bani se include tot ceea ce poate fi transformat în lichiditate, într-un termen util, fie că este vorba despre trei luni, o lună, trei zile sau trei ore. Este important deci să înțelegem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o disponibilitate a puterii de cumpărare, dar și datorie. Practic, moneda este definită în opoziție cu celelalte active, prin criteriul fundamental care este lichiditatea. Ca sferă de cuprindere în conceptul de bani se include tot ceea ce poate fi transformat în lichiditate, într-un termen util, fie că este vorba despre trei luni, o lună, trei zile sau trei ore. Este important deci să înțelegem că nu orice depozit, chiar constituit în monedă, și nu orice activ poate fi socotit ca fiind
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Drumul creanță-bani sau bani-creanță poate fi parcurs rapid sau mai lent, în funcție de specificul unei economii. Vom continua analiza lui Keynes spunând că termenul respectiv poate fi discutat și nuanțat foarte mult în funcție de dinamica economiei reale. Banii sunt un activ cu lichiditate maximă, adică își îndeplinesc funcțiile în mod sigur, pe loc, sau la termene acceptate de participanții la schimb și care țin de cultura afacerilor, de evoluțiile în sistemele de plăți, sau în modul de prezentare a banilor din punct de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sunt cerute a fi la timp și pe cât posibil cu instrumente de plată de risc zero și în timp real. Deci, un instrument de plată, un activ poate aparține sferei de cuprindere a banilor dacă: - cheltuielile pentru transformarea sa în lichiditate maximă sunt egale cu zero; - timpul este acceptat de părți; - nivelul de risc în perioada luată în discuție a transformării, până la lichiditate maximă, este egal cu zero. În legătură cu timpul de stingere a unei creanțe acceptat de către părți, revenim la cele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
instrument de plată, un activ poate aparține sferei de cuprindere a banilor dacă: - cheltuielile pentru transformarea sa în lichiditate maximă sunt egale cu zero; - timpul este acceptat de părți; - nivelul de risc în perioada luată în discuție a transformării, până la lichiditate maximă, este egal cu zero. În legătură cu timpul de stingere a unei creanțe acceptat de către părți, revenim la cele spuse de Keynes. Aceasta ar fi de o oră, sau de o zi sau de trei luni. Discutăm aici despre un termen
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau de o zi sau de trei luni. Discutăm aici despre un termen mediu acceptat în economie, de amânare de plată, pe baza căruia funcționează ceea ce numim creditul comercial. Referind-ne la sfera de cuprindere a banilor ca activ cu lichiditatea maximă, Paul Heyne 424 arată că "lucrul esențial de amintit este că un activ devine tot mai asemănător banilor, pe măsură ce devine mai lichid, respectiv atunci când costul schimbului său cu alte active se apropie de zero"425. Din acest punct de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de interdependență cu evoluția volumului producției și a prețurilor"427. Economiștii monetariști includ în categoria banilor, bancnote, monede, depozite la vedere, depozite la termen, dar și cvasi banii, adică titlurile de stat, certificatele de depozit și alte instrumente financiare cu lichiditate mărită. Dintre definițiile monedei pe care le-au dat economiștii români, le amintim pe cele ale lui Kirițescu și Silviu Cerna. Ultimul definește moneda ca fiind "un instrument tehnic de eliminare a inconveniențelor trocului"428 sau "ansamblul mijloacelor de plată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un certificat de trezorerie sau alt înscris acceptat de cumpărător pentru vânzarea unei mărfi, care poate fi executat peste un an? Eu cred că nu, deoarece un an înseamnă foarte mult și se pierde sufletul noțiunii de monedă, care este lichiditatea, adică capacitatea sa de a intra rapid în circuitul economic. Suntem de acord cu extinderea noțiunii de monedă, dar nu dincolo de încălcarea funcției sale lichiditatea. Deci, nu orice activ, fie el și acceptat în procesul schimbului sau în stingerea unei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deoarece un an înseamnă foarte mult și se pierde sufletul noțiunii de monedă, care este lichiditatea, adică capacitatea sa de a intra rapid în circuitul economic. Suntem de acord cu extinderea noțiunii de monedă, dar nu dincolo de încălcarea funcției sale lichiditatea. Deci, nu orice activ, fie el și acceptat în procesul schimbului sau în stingerea unei datorii este moneda. Intrăm deja în dezbaterea mai largă a diferenței între bani și avuție. Da, poți avea multe lucruri, inclusiv unele pe care le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de metale monetare, Ludwig von Mises subliniază importanța proprietăților lor mineralogice, fizice și chimice. Autorul consideră că practica ("necesitatea praxeologică") a fost aceea care a impus aceste metale în rolurile lor459. Karl Menger 460 subliniază o altă caracteristică și anume lichiditatea acestor mărfuri. Care este "de departe superioară tuturor celorlalte mărfuri...". Adam Smith 461 enumeră la rândul său capacitatea de păstrare, durabilitatea și divizibilitatea. Murray Rothbard arată că: "Istoric vorbind, două mărfuri s-au distanțat de celelalte bunuri, fiind reținute pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care să le îmbunătățească viața, prețul aurului și argintului rămân relativ constante, rar și cu totul accidental înregistrând scăderi. Discutând despre aur și argint economistul austriac Karl Menger descrie cu acuratețe momentul în care metalele prețioase au devenit mărfurile cu lichiditatea cea mai mare, căpătând caracterul de bani universali. El arată că toate centrele de civilizație au avut ca numitor comun dorința de a obține metale prețioase. Încă din primitivism, aurul și argintul au fost folosite pentru obținerea de podoabe și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al Doilea Război Mondial. Este vorba de sute de ani de adaptare a monedei la economia reală și la standardele impuse de aceasta. Azi, în lumea în care trăim, extrem de complexă și sub acest aspect, al acoperirii economiei reale cu lichiditate monetară, pe nimeni nu mai surprinde faptul că aurul nu mai există în circulație ca monedă sau ca etalon monetar. Spunem etalon monetar, și nu etalon al valorii, pentru că în această ultimă calitate aurul își păstrează toate atuurile. Practic, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
amintește că există în jurul său un reper sigur și etern - aurul. Despre revenirea sa ca monedă propriu-zisă sau ca etalon al monedei nu mai poate fi vorba, pentru că aurul există în cantități infim de mici pentru a mai putea asigura lichiditatea și stabilitatea unui sistem economic mondial uriaș, în plină expansiune. Ca să nu mai vorbim despre transformările pe care le-a suferit între timp banul, apariția de noi funcții și modul în care își îndeplinește funcțiile vechi. Lumea economică modernă se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Valoarea bancnotei este dată și garantată de către emitentul ei. Bancnota este o monedă fiduciară, un mijloc de schimb perfecționat care circulă și îndeplinește funcțiile monedei metalice, prin garanția emitentului său. Bancnota este un înscris special, imediat mobilizabil în procesul schimbului. Lichiditatea bancnotei, adică capacitatea sa de a fi mobilizată imediat în achiziția de mărfuri, este maximă. Bancnota este forma valorii cu lichiditatea cea mai ridicată. Folosirea înscrisurilor în procesul economic în ansamblu s-a realizat prin bancnotă, forma sa cea mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și îndeplinește funcțiile monedei metalice, prin garanția emitentului său. Bancnota este un înscris special, imediat mobilizabil în procesul schimbului. Lichiditatea bancnotei, adică capacitatea sa de a fi mobilizată imediat în achiziția de mărfuri, este maximă. Bancnota este forma valorii cu lichiditatea cea mai ridicată. Folosirea înscrisurilor în procesul economic în ansamblu s-a realizat prin bancnotă, forma sa cea mai cunoscută și cea mai perfecționată. Utilizarea bancnotei este una extrem de simplă, la îndemâna oricărui posesor. Nu există costuri în utilizarea bancnotei. Bancnota
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valute (dolar), iar cursurile de schimb erau fixe. Cele 45 de puteri participante 703 au confirmat raportarea în permanență a bancnotei lor de hârtie la aur și dolar american. America se obliga, prin mecanismul convertibilității interne a dolarului, să asigure lichiditatea tuturor economiilor semnatare ale acordurilor. După numai câteva decenii, în anul 1965, dolarul american deținea 62,5% din volumul rezervelor deținute de băncile centrale ale lumii 704. Prin convertibilitatea sa internațională în aur (35 dolari/uncia de aur), dolarul era
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
beneficia nu de drepturi de senior asupra celorlalți, ci de drepturi de mare și unic senior global. Criticând sistemul de la Bretton Woods, Robert Triffin 707 "a subliniat dilema utilizării unei monede naționale ca mijloc de plată internațional. Nevoia crescută de lichidități internaționale era satisfăcută printr-o ofertă de dolari, primită cu încredere, în măsura în care exista promisiunea de transformare într-o cantitate de aur determinată. Pe de altă parte, oferta de dolari nu putea fi asigurată decât prin agravarea deficitului exterior al SUA
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și să le respingă pe cele de care nu are nevoie sau pentru care nevoile îi sunt suficient satisfăcute", Ibidem, p. 3. 383 Karl Menger, op. cit., p. 3. 384 "Din nou trebuie să se țină cont de factorul cantitativ în lichiditatea mărfurilor. Unele mărfuri, ca urmare a dezvoltării piețelor și speculațiilor sunt capabile în orice moment de a fi vândute practic în orice cantitate la prețuri economice sau aproape economice. Alte produse pot fi vândute doar la prețuri economice, în cantități
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mises.ro, p. 299. 416 Ibidem, p. 586. 417 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 156. 418 Teoria generală a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009. 419 Nigel Dodd definește lichiditatea astfel: "Lichiditatea unui activ se referă la ușurința cu care acesta poate fi convertit în scopul plăților sau al schimburilor și devine deci parte efectivă a rezervei de bani aflată în circulație", Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 299. 416 Ibidem, p. 586. 417 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 156. 418 Teoria generală a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009. 419 Nigel Dodd definește lichiditatea astfel: "Lichiditatea unui activ se referă la ușurința cu care acesta poate fi convertit în scopul plăților sau al schimburilor și devine deci parte efectivă a rezervei de bani aflată în circulație", Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 43. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]