43,803 matches
-
șansele de a avea o relație fericită. Primul pas - Cum să o seduci? Modul în care abordăm inițial o femeie a făcut subiectul a numeroase cercetări. Astfel, rezultatul primei întâlniri poate fi prezis cu o acuratețe de 90% doar citind limbajul non-verbal al femeii, oricât de mult s-ar controla. Străduiește-te să fii interesant și nu arogant, să emani siguranță de sine și să fii afectuos. Prima impresie, prima întâlnire, primul sărut durează o viață. Exista o știință a seducției
Nu vreau să divorțez! Ghid rapid de cunoaștere a femeii pentru bărbații ocupați by https://republica.ro/nu-vreau-sa-divortez-ghid-rapid-de-cunoastere-a-femeii-pentru-barbatii-ocupati [Corola-blog/BlogPost/338285_a_339614]
-
straniu, insă nedescifrat și neluat în seamă de cei ce ocupă vremelnic scenă vieții. Cu o voce când difuz caldă sau neutră, cănd oraculara, ori sinilie și rece -, actorul Ilie Gheorghe (Eugen Ionescu) da cep șuvoiului de replici din piesă. Limbajul celorlalți interpreți este, aproape exclusiv, gestual și corporal. Nesfârșitul fuior de vorbe ține locul scrisului din filmele mute. Se succed rapid scenă cravatei (lat existențial), a pieptenului, a oglinzii... În rolul lui Berenger - aparent mutilat de Robert Wilson, deși avea
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Goana după aur. Secveța următoare: Dânsul chelneriției - inventat de Robert Wilson, ca toate celelalte - pare desprins dintr-un cancan din buricul Parisului, de la Moulin Rouge. Muget de rinocer: “Ce-i asta?”, “In-cre-dibil!... Un rinocer!...”. Pe parcursul spectacolului, mugetul capătă atribute de limbaj matusalemic, pierdut, de personaj cu centrul vorbirii blocat, dar care - culmea! - comunica incomunicabilul. Nu rareori, regizorul american modernizează în stil Broadway genul burlesc perpetuat anterior de granzii comediei mute Charlie Chaplin și Buster Keaton. Trecem subit la scenă celor cinci
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
perspectiva unui subtil artist vizual și a unui critic/ istoric al teatrului de autoritate irefragabila, descins dintr-un regizor/ om de cultură ale cărui anvergură, altitudine ideatica și rasă sfidează orizonturile unicității, țintind, direct și cu semeție deloc trufașa, Absolutul. Limbajele specifice TUTUROR artelor sunt convocate în spectacolul acesta grandios, ponderea revenind acelora de sorginte cinematografică și poate chiar dodecafonica. Asemenea simboliștilor wagnerieni, Robert Wilson a realizat, aici, la Craiova, o operă de artă totală (Gesamtkunst), asociind în Rinocerii toate expresiile
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
dansezi, ca să fii DJ într-o discotecă aveai nevoie de un atestat profesional. Acum... Vorbim aici despre educație, numai despre educație. Dar cum aceasta se face și prin emisiunile micului ecran, cum dascălii nu mai au autoritatea de altădată, cum limbajul și comportamentul stradal sunt așa cum sunt, nu putem să ne așteptăm la nimic bun. Poate doar în ziua când nu vei mai fi îmbrâncit pe stradă, când nu se va mai scuipa pe trotuar în fața ta, când nu vei mai
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Octavian_ursulescu_margarit_aurel_v_zgheran_1388567458.html [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
23). În anormalitatea ei, literatura noastră nu admite „instrumentele tradiționale de lucru și calea obișnuită de abordare, clarificare, ordonare, situare, evaluare” (p. 51). Ea trebuie examinată (în limitele metaforei ființei literaturii), „precum medicii cazurile interesante” (p. 51) și determinată în „limbajul clinicienilor” (p. 51). Perspectiva clinică revelează că literatura română a suferit de „tulburări de disgenezie”: „s-a născut cu destulă dificultate și cu mare întârziere” (p. 27), a avut parte „de o naștere anevoioasă”, de aceea, poartă „semnele distrofiei” și
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
romantism nostalgic. Ce-și putea dori mai mult o femeie, în noaptea trecerii dintre ani? Îi zări privirea, știa că soarta ei era pecetluită! Amestec de pericol, dulci promisiuni de încântare ... Înțelese, că forța lui consta în personalitate, caracter și limbajul mișcărilor. Îl strânse în brațe, se lăsa condusa de cel care îi mângâia abia simțit spatele dezgolit de croiala rochiei dar și sufletul. Fața lui era atât de aproape de a ei, îi simțea răsuflarea caldă. Dansa dumnezeiește. Nici un gest de-
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noapte_de_vis_.html [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
are ce comunica cititorului - mesajul vieții sale rezonează în reverberații cu cel al cititorului actual. Citind romanul, nu poți rămâne neutru și indiferent la tematica acestuia. Cititorul este în situația de a se alinia permanent la problematica afișată de autoare. Limbajul de comunicare nu e nici simplu dar nici încriptat în formule cu mesaj abscons. Ca stil, scrierea sa este bogată în subtilități semantice, mai ales cu caracter filosofic existențialist, spre care autoarea are o aplecare specială. Teme și noțiuni ca
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1429172967.html [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
oriunde ar fi. Indiferent de limba în care gândește. Volumul, ca un mozaic multilingv, multicolor, cifrat în fel și chip (în limbi străine, dar și cu litere codificate în cifre) este însă simplu de înțeles. Învățăm astfel că în cazul limbajului universal al trăirilor umane, criptografia nu încurcă nici lizibilitatea textului și nu descurajează nici dorința cititorului de a se bucura de poezie, de a o înțelege. Ba dimpotrivă, criptografia pare îmbrățișată de cititor cu o curiozitate copilărească, de parcă ar fi
ÎNTÂLNIRE CU GEORGE ROCA ŞI CU POEMELE SALE CIFRATE MULTILINGVE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1446537314.html [Corola-blog/BlogPost/373771_a_375100]
-
egalitate și nu credem că în concurență cu Moartea, Dumnezeu (chiar dacă nu totdeauna e numit în mod expres) este omniprezent în poemele lui Teofil Răchițeanu - Și din slava lui înaltă / Dumnezeu binecuvîntă... -, dar interogațiile omenești rămân fără răspuns concret pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața? De ce moartea? rămân înafara înțelegerii omenești, dar
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
în concurență cu Moartea, Dumnezeu (chiar dacă nu totdeauna e numit în mod expres) este omniprezent în poemele lui Teofil Răchițeanu - Și din slava lui înaltă / Dumnezeu binecuvîntă... -, dar interogațiile omenești rămân fără răspuns concret pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața? De ce moartea? rămân înafara înțelegerii omenești, dar, deși pare că poetul afirmă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
survenite în portul popular. Acoperind corpul uman în toate împrejurările vieții sale, de la naștere până la moarte, costumul popular constituie nu numai un ansamblu material cu funcții practice, de apărare contra intemperiilor, ci și un purtător de semne și simboluri, un limbaj de comunicare, transmițându-ne atitudinea creatorului față de societatea în care trăiește și-și modelează opera. Portul este o marcă identitara de o mare importanță. Costumul este purtat cu multă mândrie, dar aceasta înseamnă mai mult de atât, el nu trebuie
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cu activitatea din radio, a scris proză pentru copii și tineret. Prima lui carte „Cercelul domniței” (1970), este o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar alcătuită și compusă într-un stil cald și curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui Ion Creangă. „Povestea unui steag tricolor” (1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Unirii din anul 1918. În anul 1996 (adică în urmă cu douăzeci de ani) publică „Acea
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… by http://uzp.org.ro/in-memoriam-implinirea-a-cinci-ani-de-cand-omul-de-radio-si-scriitorul-ioan-ion-diaconu-1937-2011-a-trecut-la-cele-vesnice/ [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
mă onorează cu un interviu, ocazie prin care invită pe oricine dorește la lansarea cărților "Poezii pentru copii de grădiniță" și "Zâmbete de petale"! Despre dânsul și poezia să s-au spus mai multe, insă următoarele sunt atat de cuprinzătoare: "Limbajul poetic, presărat cu rigoare estetică, răbdarea cu care își șlefuiește versurile, oferă prin puterea de dăruire și din sentimentul datoriei de a face harul artistic cunoscut celor care îl citesc, un tablou de-o superbă ținută poetica. Versul fastuos, de
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihail_rujoiu_in_pragul_lansa_valerian_mihoc_1362412852.html [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
aceste cuvinte. I-am răspuns: “Mă voi întoarce aici ?” Un vânt cald a început să bată, ca o briză divină. Și-apoi totul s-a schimbat și am ajuns într-o lume cu o vibrație mai mare. Deși aveam funcțiile limbajului (așa cum îl știm noi pe pământ), am început să vorbesc “fără cuvinte” cu acest vânt. “Ce este locul acesta ?” “Cine sunt eu ?” “Unde sunt ?” De fiecare dată când puneam aceste întrebări, urma răspunsul, o explozie de culoare, lumină, dragoste și
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
ortodocși sunt grecii, rușii, bulgarii și sârbii), deoarece caracteristică poate să fie numai o trăsătură diferențiantă, nicidecum una unificatoare! Vasăzică, atât românii cât și bunii români au calitatea de cetățeni, dar numai primii sunt și poporeni (din popor). Ceea ce în limbaj matematic se traduce astfel: Poporenii formează mulțimea norodului, inclusă în mulțimea mai largă a cetățenilor unei țări. Două argumente în acest sens: 1) Poporenii constituie produsul firesc și vrednic de aleasă cinstire al multimilenarului flux evolutiv țărână→țarină→țăran→țară
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
acestuia. Scenariul decurge clasic, dar la regie și montaj, Ridley Scott este modern și ne lasă mult să gândim, ceea ce nu îl face un SF accesibil. Iar noțiunile de imaginație și anticipație sunt la nivel de Star Trek (tehnologie, modă, limbaj), desi acțiunea este în viitorul sesizabil (spre sfârșitul secolului actual). Actorii au, în general, note mari, fiind foarte reali și vii în rolurile pe care le duc la bun sfârșit (mai devreme sau mai târziu în film). Iar "actorii" CGI
Prometheus by http://www.zilesinopti.ro/articole/2864/am-vazut-prometheus [Corola-blog/BlogPost/99332_a_100624]
-
rutina cotidiană, să ne surprindă uneori simțul comun, așteptările intuitive, să ne placă, să ne încînte prin imprevizibil, prin răsturnări de situații sau/și printr-o măiestrie de un fel sau altul, prin modul în care sînt puse în dificultate limbajul și logica de fiecare zi, printr-o tensiune emoțională neobișnuită și o deosebită capacitate de problematizare. Desigur, există grade de spectaculos, nu de fiecare dată se regăsesc toate trăsăturile enumerate. Reacția noastră în fața unui spectacol poate merge pînă la starea
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Insemnari_de_la_targul_international_de_carte_de_la_ierusalim.html [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume celebre din conducerea statului, eroi din istoria mai îndepărtată sau mai apropiată vorbesc într-un limbaj frust, cotidian, chiar mahalagesc, fapt care-i detronează din funcție, apropiindu-i de oamenii de rând. Acei oameni din popor manipulați de interesele ajunșilor la putere, proștii înecați în alcool, leneși, veșnic jeluindu-se de lipsuri și sărăcie. Asocierile sale
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
care adesea se confundă cu profilul uman. O unitate sugerată între sensibil și spiritual. Pictează oare artistul român-israelian-francez în stil suprarealist, simbolist, cubist? Găsim puțin din toate, numai atât cât trebuie pentru ca imaginea să se transforme proteic în propriul său limbaj pictural, aparent atât de simplu, dar cu semnificații majore. Lucrările expuse sunt emblematice, au desigur încărcătură simbolică, lirism și farmec care crează pe nesimțite o atmosferă de caldă intimitate. Ele subliniază personalitatea artistului și relația lui cu lumea înconjurătoare, legăturile
AMINTIRI DIN COPILĂRIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424603660.html [Corola-blog/BlogPost/382407_a_383736]
-
spuse. Avea de unde alege. Se opri la un local ce părea mai modest. Încercă să deslușească meniul dar era imposibil. Nu-i venea nici o idee de comunicare. Se apropie de el o tânără drăguță. El încercă să silabisească ceva în „limbajul” universal, cu mâinile, cu capul. Tânăra zâmbi. Vorbi în engleză, în franceză. -Nu, nu știu decât românește! zise el disperat. -Așadar, sunteți român? întrebă zâmbind. Atunci ne va fi și mai ușor să comunicăm. Sunt și eu româncă. Mihai o
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1485612948.html [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
de la Belgrad, ediția a 35-a. Lansat în anul 1975 la inițiativa actorilor teatrului din Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal. Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia piesei aparține actorilor care o joacă, iar coregrafia este semnată de Lelia Marcu. Un
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
de la Belgrad, ediția a 35-a. Lansat în anul 1975 la inițiativa actorilor teatrului din Zemun, una dintre cele 17 municipalități care constituie orașul Belgrad din Șerbia, festivalul își propune să promoveze cele mai deosebite creații din artă dramatică, folosind limbajul universal.Piesa “Doi dintre noi” a reprezentat România, alăturându-se trupelor de actori din Șerbia, Japonia, Elveția, Croația, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Scenariul și regia piesei aparține actorilor care o joacă, iar coregrafia este semnată de Lelia Marcu.Un
MĂDĂLINA CORINA DIACONU by http://confluente.ro/articole/m%C4%83d%C4%83lina_corina_diaconu/canal [Corola-blog/BlogPost/348256_a_349585]
-
va preciza: Colaborare Almanah Nr. 7. Redacția selectează texte dintre cele primite de la colaboratori și își rezervă dreptul de a refuza textele cu caracter politic, pornografic, pe cele care aduc atingere demnității naționale și personale, dar și pe acelea conținând limbaj inadecvat. Autorii selectați pentru includerea în volum sunt rugați să facă precomandă pentru 3 exemplare. Vă solicităm ca, împreună cu atașamentul conținând textele de publicat, să ne comunicați adresa la care doriți să vă fie expediate cărțile și numărul de telefon
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ APRILIE 2015 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1429513038.html [Corola-blog/BlogPost/374856_a_376185]
-
descifrate într-o anumită cheie. Consider cartea o adevărată declarație de iubire a poetului față de timpul regăsit, curgător, la care a contribuit printr-o traducere remarcabilă, din spaniolă în română, scriitoarea Gabriela Căluțiu Sonnenberg, fiindcă traducătorul poate să folosească un limbaj poetic numai atunci, când cunoaște greaua povară a modelării cuvântului scris. Volumul ”În curgerea timpului” *) reprezintă o comoară de gândire, care aparține nu numai unui popor, constituind și o chintesență de înțelesuri metaforice pentru viitorime, scrise la începutul acestui nou
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]