4,645 matches
-
o linie până la cealaltă margine a mesei. Speram că paharul are să mă urmeze, dar din nou am dat greș. Când mă copleșise dezamăgirea și eram dispus să renunț, l-am văzut la televizor pe Uri Geller. El îndoia fără efort lingurițe și convingea ceasurile stricate să meargă. Ni l-au arătat la Teleenciclopedia. Mama și cu mine am luat în mână două ceasuri stricate, cum ceruse Uri tuturor telespectatorilor, și am așteptat plini de nerăbdare să se producă miracolul. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vreme de trei minute, ceea ce m-a convins de talentul de vrăjitor al lui Uri. Faptul că mersese atât de puțin l-am pus pe seama lipsei de concentrare a mamei. În lunile următoare, am îndoit toate tacâmurile noastre din casă: lingurițe, linguri și furculițe. Nu mi-a scăpat nici măcar una. Fiindcă nu izbuteam așa simplu ca Uri, eram nevoit să le și răsucesc, să le apăs și să trag de ele. A trecut o jumătate de an până când mama a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pentru bolnavi În general reprezenta una dintre Îndatoririle esențiale ale oricărei societăți civilizate, și, În consecință, deși nu rareori adunându-și cu greu forțele, nu le refuzau Îngrijirile necesare, și chiar, În unele cazuri, ajungeau să le Îndulcească cu o linguriță de compasiune și dragoste Înainte de a stinge lumina. Sigur că existau, așa cum prea bine știm, și acele familii lipsite de suflet care, lăsându-se duse de incurabila lor lipsă de umanitate, ajunseseră la extrema de a angaja serviciile maphiei pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
strigă, umplând întreaga casă, este bolnav, este bolnav, boala vine și îl ia cu ea, îl târăște în abisurile ei. Îmi pun pe mine un halat de baie și mă așez lângă el, încerc să îi dau să bea cu lingurița, apa i se scurge pe fundul pârjolit al gurii, făcându-i mărul lui Adam să tremure. Trage jaluzelele, șoptește el, iar eu alung curajoasă soarele cu întreaga lui armată de raze, apoi mă întind lângă el în întuneric, îi mângâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
a întrebat Reiko, și mai surprinsă decât mine. Am tăcut și am dat doar din cap. Atunci o las mai bine pe Naoko să-ți spună. E pregătită pentru o discuție deschisă cu tine. Reiko a amestecat iar cafeaua cu lingurița și a mai luat o înghițitură. Mai e ceva ce trebuie să știi, spuse ea. Conform regulilor de aici, tu și Naoko nu aveți voie să rămâneți singuri nici o clipă. Vizitatorii nu pot sta singuri cu pacienții. Ei trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
înțeles, dar mă resemnez și iau lucrurile ca atare. Eu nu sunt de acord cu ce spune Nagasawa în privința mea, pentru că mie îmi pasă dacă mă înțelege lumea. — E cam același lucru cu ce spuneam și eu, accentuă Nagasawa, luând lingurița de cafea în mână. Același lucru! Deosebirea e doar ca între un mic dejun întârziat și un prânz servit prea devreme: aceeași mâncare, același timp, doar numele difer\. — Ție chiar nu-ți pasă dacă te înțeleg sau nu? îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-și rupă gâtul. Oricum, par a fi în elementul lor și mă gândesc că sunt obișnuiți cu asemenea distracții. Probabil că s-au apucat de astfel de sporturi de îndată ce au început să meargă (bineînțeles, bonele lor le-au scos întâi lingurița de argint din gură, ca să nu se înece cu ea când fac buf). Nu mă dau în vânt după băieții de bani gata, Asta pentru că strigă, se umflă în pene și devin foarte vulgari atunci când beau (eu și Daisy suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
tare mult să încerci înghețata asta, pentru că e cea mai bună pe care am mâncat-o vreodată. Mereu veneam aici când eram copil“. Apoi mă îndeamnă: „Încearcă și de la mine!“. Fără să aștepte un răspuns, îmi dă să gust din lingurița lui. Nu, exclamă Daisy întorcându-se în sufragerie cu două pahare pline ochi. Nu se poate să fi făcut asta! Confirm cu o mișcare a capului și întind mâna după margarita. Ți-a dat să mănânci din înghețata lui, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lui. Nu, exclamă Daisy întorcându-se în sufragerie cu două pahare pline ochi. Nu se poate să fi făcut asta! Confirm cu o mișcare a capului și întind mâna după margarita. Ți-a dat să mănânci din înghețata lui, cu lingurița lui? După ce ți-a zis că nu sunteți făcuți unul pentru altul? O aprob din nou. —Este revoltător. Ți-a dat papucii, ca apoi să se dea imediat la tine? — Chiar îmi făcea ochi dulci și aluzii deocheate, precizez eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu mai vrea să fie cu tine pentru că nu crede că vă potriviți și-ți spune asta, ce crezi că înseamnă asta? Că încearcă să scape de tine? sugerez eu. —Exact. Nu-ți dă să mănânci din înghețata lui cu lingurița, și nici nu te sună în aceeași seară să-ți facă capul calendar despre cât de dor îi e de tine! E de necrezut! Pot să pun pariu că, dacă te mai vezi cu el, ați ajunge să faceți sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dat să mănânc din înghețata lui, cu subînțeles, și îmi reîmprospătez astfel hotărârea. Singurul lucru de care îmi pare rău în toată porcăria asta este că am deschis gura și l-am lăsat pe Jake să-mi vâre în gură lingurița cu înghețată. Ar fi trebuit să-l pocnesc peste mână, să-i sară înghețata pe hainele lui de firmă și pe tapițeria mașinii. Poate părea ciudat că reușesc să-l elimin pe Jake din gândurile mele atât de repede, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bolnavă, tușeam fără să reușesc să expectorez flegma care horcăia în pieptul meu. Atunci m-am salvat cu indicațiile lui Daniel Reid, din cartea ,,Tao pentru sănătate, sex și longevitate” . Am găsit acolo un tratament rapid: hreanul. Am ras o linguriță de hrean, și de disperare, l-am băut cu apă. Așa am făcut trei zile la rând și am scăpat de tuse. Flegma, care îmi umplea căile respiratorii, care nu se desprindea și mă sufoca, s-a uscat și a
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
am găsit specificații, în legătură cu hreanul, în cartea medicului francez Jean Valnet, ,,Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale”: muncitorii care au lucrat la curățirea hreanului, au orbit, din cauza uleiurilor eterice, a mirosului degajat de hrean. Eu deja, mâncasem hrean cu lingurița. După ce am scăpat de bronșită, pata neagră din ochiul stâng a început să se facă simțită permanent, printr-o senzație de strângere. Ceva mă strângea acolo, unde se întâmpla ceva. Mi-am făcut câteva spălături, la ochi, cu ceai de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
subțire și apoi și bucățele grena. Cu ochiul stâng văd, dar cu foarte puțină lumină, ca și cum m-aș afla, noaptea, într-un spațiu foarte slab luminat. Continui să-mi spăl ochii cu suc de castraveți proaspeți. În plus, mănânc două lingurițe de gem de afine, pe zi, ca tratament. Eu mă simt și mă comport ca un om sănătos și normal, deși încă nu mi-a revenit vederea ochiului stâng. Când se mișcă ceva în partea stângă, îmi dau seama cu
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
foarte puternică, Taur sau Scorpion, care să-i poată smulge acestui narcisism. În acea zi însă nu mă gândeam nici pe departe la implicațiile astrologice ale legăturii mele cu Gina. Ea stătea din nou lângă mine pe sofa, mîncîndu-și cu lingurița minusculă de argint dulceața de nuci verzi de pe farfurioară și îndemnîndu-mă, ca altădată, să beau din paharul de cristal vinul ușor, în care se simțea aroma de scorțișoară. Repetiția era posibilă: Gina era din nou fetița alintată pe care o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
chelnerul, clipind din ochi cu înțeles, apropie cu mare atenție paharul cu coniac plin până în vârf. Te rog, nu te jena, adăugă văzând că fata rămăsese cu ochii ațintiți asupra farfuriei. Încearcă întîi unul cu șuncă... Sorbea, pe rând, o linguriță de ceai și câteva picături de coniac. - Cred că am citit-o în liceu, când aveam vreo 14, 15 ani, începu după ce-și roti privirile în jurul lui, parcă ar fi vrut să mai verifice încă o dată că nu se
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe lângă băiat și o vedeam că nu știa ce să facă !... Biata de ea, în gospodărie este un antitalent, mai neîndemânatică decât un bărbat... Când o vedeam cum îl ține, cum n-are răbdare să-i dea să mănânce cu lingurița și la baie odată era să-l opărească, atunci, Doamne, iartă-mă, îmi era chiar necaz pe ea. îmi era necaz că e mama lui, că ea îl născuse... Sta baba-n fotoliu, peste husa terfelită, peste perne, peste covor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o mai pune picioru în casa asta !... Dar-ar dracu-n tine, Vulpeo, că m-ai ținut aici, în picioare și nemâncată, dar-ar boala-n tine, să te-nzdrăvenești când oi zice io ! Să ajungi să-ți dea cu lingurița în gură, cum ajunsese mă-ta... — Ei, madam Delcă, ce faci, ce faci, lasă paltonul... Lasă paltonul, doar n-oi vrea să pleci așa, nici n-am apucat să schimbăm amândouă o vorbă... Hai, sper că nu te-ai supărat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
telefonul din hall), o exclamație uimită - dar Titi Ialomițeanu a încetat să mai fie atent ; nu dintr-un exces de bună creștere, ci pentru că zgomotele apropiate îl bucură mult mai mult. Ușorul scârțâit familiar al măsuței de servit ceaiul, zăngănitul lingurițelor și al cleștișorului de zahăr, un țârâit fin, ca de nisip - glaselele, fursecurile, five o’clock-urile care, la o mișcare mai nedibace a madamei Ana, alunecă pe platouri. Tânărului îi este foame, dar tocmai de aceea se ferește ca de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care și-au adus și ei contribuția lor, vezi ? Și acolo, da ! Și acolo ! Degeaba a dus Muti atâta vreme tratative cu Petruța, degeaba a conversat-o și a invitat-o la cafea, atunci când reușea să facă rost de câteva lingurițe ! între noi fie vorba, era și un non-sens, pentru că Petruța habar n-avea ce înseamnă să bei cafea veritabilă ! Nu începuse încă moda să se bea cafea cu stacana, prin toate serviciile... Parcă văd cum Muti începea, pe departe : Măsuța
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a face, ci cu un biet copil, silit să ia o doctorie neplăcută... Și scena îmi dă și acum un vertij și o impresie de artificialitate, pentru că o mai trăisem într-adevăr de multe ori până atunci ! Același zăngănit al linguriței lovindu-se de dinții încleștați, același îndemn mieros, hai, hai, deschide gura, nici n-ai să observi cum, și s-a dus..., ca în timpul nenumăratelor boli ale lui Tudor. Cine era această făptură neștiutoare, neputincioasă, mai slabă și mai neapărată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
te faci tu ? Cum ai să scapi de operația pe care domnul Ialomițeanu și Margot o pregătesc ? Dacă ar veni Niki acum-acum-acum acum ! întors cu spatele la tine, doctorul umblă nervos pe măsuța cu rotile, mutând de colo-colo ceștile de porțelan și lingurițele de argint suflate cu aur, pe care, acum ți-amintești cu precizie, că ai reușit, da !, ai reușit să le treci Dincolo, pentru Tudor ! Cu efort însă, cu ce efort ! Desigur, de aceea ai urinat cu sânge ! Iată și explicația
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aliment pe care Îl am Îngropat Între ciorapi și prosoape și vine alunecînd spre patul meu, ca din Întîmplare. Figura lui, neagră și fioroasă de obicei, se transformă În chipul unui copil cuprins de o dorință. Întîmplător are și o linguriță la el. Așa că, fiind atît de civilizat, Îl invit să se servească. De fapt, Gărăgău e chiar simpatic, are un simț simplu al lucrurilor și nu se teme să se exprime. CÎnd mergem În dispozitivul bateriei de la capătul pistei, unde
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Hai, îndrăznește. Ai vreo reținere? Poți să iei din partea de care nu m-am atins. Dar să știi că nu sunt contagioasă. Absolut deloc. Paul fu din nou nevoit să se dezvinovățească; în clipa următoare întinse mâna și luă cu lingurița, ostentativ, chiar din locul unde lingurița Getei săpase adânc în prăjitură. Geta îi urmări atent fața și păru să găsească în gestul lui vitejesc și precipitat un nou motiv să se amuze. Și care era profesiunea la care te gândiseși
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să iei din partea de care nu m-am atins. Dar să știi că nu sunt contagioasă. Absolut deloc. Paul fu din nou nevoit să se dezvinovățească; în clipa următoare întinse mâna și luă cu lingurița, ostentativ, chiar din locul unde lingurița Getei săpase adânc în prăjitură. Geta îi urmări atent fața și păru să găsească în gestul lui vitejesc și precipitat un nou motiv să se amuze. Și care era profesiunea la care te gândiseși? reluă Paul. Și în aceeași clipă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]