4,823 matches
-
de Litere și Istorie a Universității „Ovidius” din Constantă (1992-1994), profesor la Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Craiova (1994-2002) și la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din capitală (din 2000). Este autoarea a peste șaizeci de studii de lingvistică hispanica, filologie, folclor și literatura comparată. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Astra”, „Tomis”, „Steaua”, „Lettre internaționale” ș.a. cu traduceri și comentarii despre literaturile hispanice. Face parte din Asociación de Cervantistas (Alcalá de Henares), Asociación Internacional de Hispanistas și din
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
și literatura comparată. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Astra”, „Tomis”, „Steaua”, „Lettre internaționale” ș.a. cu traduceri și comentarii despre literaturile hispanice. Face parte din Asociación de Cervantistas (Alcalá de Henares), Asociación Internacional de Hispanistas și din Societatea Română de Lingvistică Romanica, care îi acordă un premiu în 1967. Mai este distinsa cu Premiul Academiei Mexicane, iar pentru traduceri cu Premiul Fundației Hesperus (1995) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1998, 2002). A semnat și Tudora Șandru, Tudora Șandru Olteanu. Remarcându-se încă
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
ocupat. Chiar dacă puțin numeroase, în L. sunt și traduceri din Eschil, Ovidiu, Dante, Verlaine, Jean Moréas, José Maria de Heredia ș.a. Paginile revistei conțin o bogată publicistică pe subiecte culturale - filosofie, artă plastică, teatru, muzică, istorie, psihologie, pedagogie, teologie, etnologie, lingvistică, drept și știință ș.a.m.d. Bunăoară, se publică un capitol din studiul Religie și spirit de Lucian Blaga, două eseuri ale lui D. D. Roșca, Fond și formă în filosofie și Europeanul Bărnuțiu. În numărul 7-8/1942 Onisifor Ghibu
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
scop explicitarea fenomenului comunicațional, ne lovim de o barieră aparent paradoxală: dificultatea de a identifica teorii „pure” ale comunicării. Aria teoriilor înscrise în literatura de specialitate drept teorii ale comunicării reprezintă cuantumul teoriilor explicative din diferite domenii: psihologie, pedagogie, sociologie, lingvistică, matematică etc. (avem aceeași problemă pe care am remarcat-o în cazul definițiilor și modelelor). Comunicarea este un domeniu inclus, în mod natural, atât în dinamismul proceselor sociale - văzute în toată aplicabilitatea lor -, cât și, în mod simultan, un factor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Saussure, limba este o adevărată instituție socială, iar vorbirea este o activitate care îi aparține individului. În calitatea ei de instituție socială, limba reprezintă un sistem organizat de semne care exprimă idei, definind aspectul codificat al limbajului. Încercând să studieze lingvistica internă, lingvistul elvețian omite problemele referitoare la origine, influență, difuzare etc. (care ar fi intrat în sfera lingvisticii externe); intenția sa este de a dezvolta o știință generală a tuturor limbajelor (vorbite sau nu), a tuturor semnelor sociale: „ Se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru; astfel, analizele discursului în organizații relevă opt elemente/caracteristici (pentru a ajunge la aceste categorii simple, autorii - Linda L. Putnam și Gail T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete la care a colaborat, unele moderniste, se numără „Aurora” (Oradea, 1921-1923), „Capitala”, „Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări poetice mature ale lui S., adunate în volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate de influențele
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Artur Lundkvist, Tadeusz Róz.ewicz, Anna Ahmatova, Evgheni Evtușenko, Vladimir Maiakovski, Osip Mandelștam, Boris Pasternak, A. S. Pușkin, Rafael Alberti, Vicente Aleixandre, Gabriel Celaya, Federico García Lorca, Juan Ramón Jiménez. Alt segment important include studii cu caracter științific, domeniile fiind folclorul, lingvistica, estetica, istoria, medicina, științele exacte, filosofia etc., ilustrate de nume precum Ștefan Pașca, Emil Petrovici, Gh. Bulgăr, Al. Graur, Gavril Istrate, Henri Jacquier, Alf Lombard, Dimitrie Macrea, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Nae Antonescu, Romul Munteanu, Tudor Vianu, Nicolae Balotă, Al.
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
de Facultatea de Filologie a Universității timișorene. Colegiul de redacție este alcătuit din Richard Sârbu (redactor responsabil), Yvonne Lucuța, Maria Țenchea, Tudor Beșuan (redactori adjuncți), Valentin Moldovan (secretar științific de redacție). Scopul revistei este promovarea cercetărilor de literatură comparată. De lingvistică se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius
STUDII DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
STUDII DE ISTORIE LITERARĂ ȘI FOLCLOR, publicație editată în 1964 de Institutul de Lingvistică din Cluj, sub egida Academiei Republicii Populare Române. Redactori responsabili: Iosif Pervain și Elena Stan. În Cuvânt înainte, semnat de Emil Petrovici, se spune că vor fi găzduite contribuții privind literatura română și literatura minorităților naționale din Transilvania. Studii de
STUDII DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289993_a_291322]
-
Etymologiae): Isidor n-a putut să o termine, și ea a fost împărțită în douăzeci de cărți de către discipolul său Braulion din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al termenului, așa cum ne-a obișnuit lingvistica modernă, pentru că nu vom găsi altceva decît metoda, aproape întotdeauna arbitrară, a anticilor: în cultura latină, cel mai mare învățat, vestit pentru folosirea metodei etimologice, fusese Varro, iar Isidor face legătura cu el, reprezentînd ultima verigă dintr-o tradiție care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la "Journal de Psychologie" aplica fără șovăială o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu accepta nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epocă de scientizare a disciplinelor limii (lingvistica, gramatica istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grai originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, stiințific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
aplica fără șovăială o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu accepta nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epocă de scientizare a disciplinelor limii (lingvistica, gramatica istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grai originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, stiințific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
Rodica Zafiu Numărul cel mai recent al revistei La linguistique (Paris, PUF; fascicula 1, 2002) este consacrat argourilor: temă cu tradiție respectabilă în lingvistica franceză, continuată în mod constant de-a lungul anilor. Dintre contribuțiile cuprinse în acest număr - legături între argoul tradițional și vorbirea urbană contemporană (surprinzător, procedeul de inversare al verlan-ului se menține viu și productiv în limbajul argotic actual din Franța
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
a slujit-o cu devotament. A debutat cu articole de istorie literară în revista „Vremea școlii” din Iași (1941), continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la cunoașterea lui G. Ibrăileanu în prima etapă a activității sale (1889-1900), prezentată ca
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
Cercului Literar de la Sibiu și se numără printre apropiații lui Lucian Blaga. Funcționează în învățământ, mai întâi ca profesoară de liceu (1945-1947), apoi ca asistent universitar, la Cluj. Tot aici, între 1951 și 1955, va fi cercetător la Institutul de Lingvistică și bibliotecară la Institutul de Arte Plastice, iar cu începere din 1957, cadru didactic la Conservatorul „Gh. Dima”. În aprilie 1963, publică în „Tribuna” primele versuri originale. Va mai fi prezentă, sporadic, în „Steaua”, „Viața românească”, „România literară”, „Secolul 20
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean”, cu articolul Limba și stilul lui Liviu Rebreanu în romanul „Ion” . Studii și articole de istorie literară îi apar în „Cercetări de lingvistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Iașul literar”, „Nyelvés irodalomtudományi kőzlemények” ș.a. Participă la elaborarea unor lucrări colective, precum Dicționar român-maghiar (1957), Dicționar maghiar-român (1964), este redactor responsabil la „Studii de istorie literară și folclor” (1964, împreună cu Iosif Pervain
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
călătorie în România; nu se mai poate înapoia la Paris și întreaga familie se repatriază. Ș. devine, în 1950, asistentă la Catedra de germană a Facultății de Filologie bucureștene, de unde va fi destituită în 1952, apoi lexicograf la Institutul de Lingvistică, calitate în care participă la elaborarea dicționarului german-român (1957) și a celui român-german (1963). Desfășoară o prodigioasă activitate de traducere în și din română, precum și dintr-o limbă străină în alta (germană, franceză, maghiară). Întocmește o culegere de texte teoretice
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
eshatologic, la sensul moral și alegoric, Anticristul este aici anti‑Logosul ascuns în „templul Scripturilor”. Într‑adevăr, nu este vorba de un singur Anticrist (cuvânt fals), ci de o multitudine de anticriști, care acționează ilicit, printr‑un fel de „magie” lingvistică, extrem de cuceritoare. Acești „vrăjitori” alterează adevăratul sens al Scripturilor și propun dogme noi, fără nici un respect față de tradiție. Mai mult chiar, modul lor de viață se îndepărtează evident de principiile credinței. Descriind acești „anticriști” demitologizați și abstracți, Origen face apel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o poezie în Lucrare, ferment de mișcări cosmice, o poezie nemăsluită, cu versuri rezistente în timp”. Matematician cu ambiții poetice, S. face trimiteri frecvente spre domeniul predilect: „O, matematică, tu, expresia esteticului din natură” este „motoul final” al versurilor din Lingvistică matematică, dedicat lui Solomon Marcus. Poezia Știință și artă (publicată în 1984 în revista „Convergențe românești” din Londra) lasă mai mult loc expresiei poetice: „Ne compunem numai din cap! creierul a crescut în neștire / pe suprafața corpului - Mâncăm cu fruntea
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
Caragața, Dumitru Găzdaru, Virgil Mihăilescu, Grigore Nandriș, Sever Pop, Ion Popinceanu și Eugen Lozovan. Statutul prevedea, de altfel, că principala formă de activitate a societății manifestările editoriale, deoarece întrunirile științifice erau proiectate să se desfășoare numai cu ocazia congreselor de lingvistică. Se propunea că biroul de conducere să fie ales pe o durată de șase ani de către adunarea generală. Este semnificativ că în ultimele luni ale anului 1956 au fost desemnați să facă parte din S. de F.R., ca membri de
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
Ilarian, iar lui Alexandru Talex Mărturii despre Panait Istrati. În ultimii ani de existență publicația, devenită preponderent informativă, se rezumă la simpla înregistrare a principalelor noutăți din actualitatea editorială. S. de m. mai cuprinde studii și eseuri pe teme de lingvistică, istorie, filosofie, politică, psihologie semnate de Sextil Pușcariu, Liviu Rusu, Onisifor Ghibu, C. Rădulescu-Motru, Ștefan Pascu, N. Bagdasar, Ion Mușlea, Vasile Bogrea, Mihail Straje, Izabela Sadoveanu, Ion Pas, Mircea Florian, Iosif E. Naghiu, Gavril Todică. În numărul 2/1940 este
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești ale poporului” (D. Udrescu, Un cuvânt înainte, 1/1928). Rubrici: „Recenzii”, „Informațiuni”. Gazeta cuprinde îndeosebi articole pe probleme de pedagogie, lingvistică, psihologie, metodologie și educație școlară, lecții practice, anchete școlare, sociale și culturale, scurte prezentări de cărți și reviste, culegeri de producții populare, cântece și jocuri, doine, balade, basme, anecdote, ghicitori. Intră în sumar și versuri de D. Udrescu, Vasile N.
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
Direcții în critica și poetica franceză contemoporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994) ș.a. - și în reviste din țară sau de peste hotare, printre care „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza »”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Acta Iassyensia comparationis”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Dialogues francophones” (Timișoara), „Oeuvres et critiques” (Paris), „Cahiers francophones de l’Europe Centre-Orientale” (Pécs-Viena). Face parte din Fundația Voltaire (Oxford), Asociația de
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]