9,794 matches
-
a îndrăznit Mitruță Ogaș - stârnind râsul. Nu cred că era al lui Dumitru, pentru că mie mi s-o părut că cântă fără motiv. De ce ar cânta cocoșul, când afară ninge de atâta vreme, fără semne de oprire... Așa că m-am liniștit, dar în acest timp am auzit o bătaie de copită în podeaua grajdului... Surul cerea de mâncare sau apă. Eu cred că Surul cela era câinele. Numai că potaia nu stă în grajd, ci în cușcă. Da’ mai știi? - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
în primire moș Dumitru. Păi uite-te la mine. Am eu mutră de băiat neîmplinit la cap - ca să nu spun altfel? Eu vorbeam de armăsar,Pâcule, nu de tine - l-a contrat moș Dumitru. Dacă-i așa,atunci m-am liniștit. Liniștit, neliniștit, povestește mai departe! Numai ce am ieșit din grajd și prin puful fulgilor a ajuns din nou un zvon de cântec cocoșesc. „De foame ori de sete cocoșul nu cântâ. Atunci îl apucă cârâitul. Și asta o face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de bici!”...E drept că el asculta doar de cuvânt...Nu știa de bici! După ce totul a fost gata, mama a luat o mână de omăt și l-a frecat pe frunte... „Lasă-l! Nu mai strânge zăbala. S-o liniștit”. A luat apoi o mână de zăpadă pufoasă și i-a întins-o, ca pe un tain. „Hai, băiatul mamei! Hai, ia de aici, ca să te răcorești!” Calul, ca și cum ar fi înțeles, a întins botul și cu buza de sus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
măcar cu un ceas-două înainte că are de gând să ne facă o vizită...Să ne pregătim și noi acolo... Cu un rachiuaș, cu un vinișor fiert, cu... Ai răbdare până diseară și are să ți se îndeplinească visul - l-a liniștit Hliboceanu. Dacă mai ajungem la Crâșma din drum... Dacă nu... Ne găsesc la primăvară când s-o topi omătul... Ia îndeamnă boii și lasă bocitul, că nu ești babă! Nu te supăra pe mine, nene Hlibocene. Da’ vorbeam și eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a întors privirea spre înapoi. „Dar ce-i asta? Boii lui Iordache și ai lui Hliboceanu merg fără să fie cineva pe lângă ei. Unde or fi stăpânii lor? Ei. S-or fi oprit și ei pentru cine știe ce nevoi” - s-a liniștit Alecu. După o vreme, o forță nevăzută l-a făcut să privească, din nou, în urmă. Cei doi încă nu se aflau lângă boii lor. „De ce întârzie atâta?” - s-a îngrijorat Alecu de adevăratelea. „Orice nevoi ar fi avut și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prin pădure până pe Măgură... Când m-o vedea Dochița!... Trebuie să mă gândesc bine ce să-i spun și ce nu... Știi cum sunt femeile... Pe când au ajuns la Fântâna cu răchiți, nu mai ningea și vântoasa parcă se mai liniștise. Uite că Dumnezeu s-o gândit să ne mai lase să răsuflăm măcar acum când am ajuns acasă - a constatat Cotman. Știi la ce nu ne-am gândit, Ioane? La ce? Că ar tebui să-i spunem și lui moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
noi ca altădată. Și apoi pe Hliboceanu îl iubește de parcă i-ar fi fecior. Îl vedeam eu cum îi sticleau ochii când acesta reușea să facă o treabă mai cu dichis... Îi sufletul lui! Ce mai?” Numai ce și-a liniștit gândurile, că a și ajuns la poarta bătrânului. Hooo, băieții tatii! Îngăduiți oleacă, că avem o treabă la casa asta. Abia și-a sfârșit vorba cu boii și în prag s-a arătat moș Dumitru, cu zâmbetul mijit sub mustață
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
jumătate de drum, ducând mâna la ceafă. Ce s-a întâmplat, Vasile? - a sărit grijuliu Cotman. Mă doare tare locul loviturii de la cap și sunt încă amețit. Stai cuminte, băiete! Ce, crezi că ești vindecat? Oleacă de răbdare! - l-a liniștit Cotman, cu zâmbetul pe buze, cum nu-i era felul. Unde-i doftoroaia, să te doftoricească? - a întebat apoi, râzând de-a binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
doftoricească? - a întebat apoi, râzând de-a binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița? I-am spus de necazul tău. O plâns cât o plâns, dar când s-o liniștit mi-o dat căciula, mănuși și colțuni de lână. Așa că fă-te sănătos și încolo toate or fi la locul lor - l-a lămurit Cotman. Ca mâine oi fi gata de ducă, dar până atunci mai va. Acum rămâne ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a rostit aproape scâncit: Îmi ești drag, Vasile!... Taci! Nu mai spune o vorbă! Ce? Crezi că tu nu-mi ești dragă? Îmi ești! Dar... Dar ce? Eu mi-am dat cuvântul față de un om că... Că am să mă liniștesc... Și m-am liniștit! De ce îmi răscolești sufletul?... Dacă ne-am ține dragi și ar afla Costache, știi tu ce s-ar întâmpla, Măriuță? Întâi eu n-aș mai putea da ochii cu el. Apoi cu acel om față de care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îmi ești drag, Vasile!... Taci! Nu mai spune o vorbă! Ce? Crezi că tu nu-mi ești dragă? Îmi ești! Dar... Dar ce? Eu mi-am dat cuvântul față de un om că... Că am să mă liniștesc... Și m-am liniștit! De ce îmi răscolești sufletul?... Dacă ne-am ține dragi și ar afla Costache, știi tu ce s-ar întâmpla, Măriuță? Întâi eu n-aș mai putea da ochii cu el. Apoi cu acel om față de care mi-am dat cuvântul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zăbovit o clipă și a pornit spre ușă. Stai, Măriuță! Stai să vorbim ca doi oameni cu mintea întreagă. Nu poți ieși de aici cu lacrimi pe obraz. Ce-ar zice Costache de te-ar vedea așa? Stai, să te liniștești. Uită gândul că ne-am putea ține dragi... Nu poți înșela pe un om atât de bun ca Costache. Dacă te-ar lăsa cumva, nu găsești altul ca el de-ai umbla cu opinci de fier. Să rămânem doar buni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stau închis?” Uitați-vă și voi la mine. Mă usuc de tot... Noi am zis că aici ești pe mâini bune și n-ai să ne duci dorul. Și eu aș vrea s-o am dădacă pe Măriuța - l-a liniștit Cotman râzând, mai cu poftă ca niciodată. Nu mă pot plânge. Dar una-i să stai închis într-o cămăruță și alta-i să hălăduiești pe cele drumuri... Ai vreme și pentru asta. N-au intrat zilele-n sac - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
râzând, mai cu poftă ca niciodată. Nu mă pot plânge. Dar una-i să stai închis într-o cămăruță și alta-i să hălăduiești pe cele drumuri... Ai vreme și pentru asta. N-au intrat zilele-n sac - l-a liniștit Mitruță. Acum duceți vă și vă îndestulați, că sunteți înghețați și flămânzi. Apoi om mai tăifăsui... * Măi oameni buni, nu vi se pare că în iarna asta am avut parte de o vreme dușmănoasă ca niciodată? - a întrebat Puicuță înainte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din drum? Ba bine că nu - a intervenit Mitruță. Pecetluiți-i pe câte o sanie și ochii pe ei, să nu ne scape. Caii îi aduce Puicuță... Nu duce grijă, Hlibocene, că pușca îi încărcată. Uite-o colea - l-a liniștit Mitruță. Au mers răzbit prin ninsoarea neostoită. În cele din urmă au ajuns la Crâșma din drum. Uite că, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns întregi și nevătămați - a vorbit Hliboceanu către Costache, ieșit să le deschidă poarta. Măi, să fie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce faceți? Până s-or limpezi lucrurile cu hoții, îi lăsăm la tine. Nu avea grijă că te-om despăgubi pentru toate. Acum de sărbători poți să-i înhami. Pe ai tăi mai lasă-i să se hodinească... Ninsoarea se liniștise și drumul nu li se părea prea greu. Fiecare își făcea socotelile pentru sărbători... Cotman a venit lângă Hliboceanu și a deschis vorba: Eu mă gândesc că ar fi bine să trecem pe la moș Dumitru și pe la Pâcu, să le
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nenorocirea a dat peste el, atunci n-o avut ce face altceva decât să-și îngroape fiica uneva în pădure... Bejenarii însă au fost nevoiți să fugă mai departe din fața urgiei! ... Cine mai știe după câtă vreme lucrurile s-au liniștit și fugarii au pornit înapoi, spre locurile lor, pentru că ca acasă la tine nu-i nicăieri!... Când au ajuns aici în pădurea de deasupra satului nostru, au început să caute locul unde au îngropat pe fata căpeteniei... Au căutat o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cei doi treceau la treburi mai serioase. În Purgatoriu devenise vegan, pentru a-și prelungi viața de după moarte, iar pe la colțuri se șoptea că era dependent de ceaiul de tei, pe care-l bea În cantități industriale, pentru a-și liniști nervii. Nici ceilalți doi membri ai găștii nu semănau deloc cu portretele care le supraviețuiseră În tratatele de specialitate: Adler o virase spre moda punk, fiind accesorizat ca un parc de distracții, iar Jung, crăcănat cum era, semăna cu un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o voce blândă ca piatra de polizor, În timp ce cocheta ezitant cu verticala. — Din păcate, doar murături, iubito. — Ce fel de bărbat ești dacă nici de mâncare nu poți face rost? a șuierat ea mânioasă, Întorcându-se spre mine. Dacă te liniștești, Încerc să-ți prind un șobolan, am ricanat. Privirea pe care mi-a aruncat-o ar fi putut găuri și un submarin nuclear. Arăta cam rău, sărăcuța. Coafura i se lăsase și părea ceva Între un candelabru prăbușit și o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se Întinsese ca o pată de igrasie. Acum, poate că erau de vină becul și tocul lipsă de la pantof, dar În lumina aceea chioară părea un pic șchioapă și chiar nițel cocoșată. Am luat-o În brațe, Încercând s-o liniștesc. — Dar am și vești bune, scumpa mea. Putem ieși afară. — Și ce mai așteptăm? a spus ea, smulgându-se din brațele mele și luând-o Înapoi, spre scările deasupra cărora se afla trapa. „Câtă nerecunoștință!“ mi-am zis. Afară, cât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
turează motoarele tancurilor, strigăte, ordine! Ni se dau linguri! “. La Timișoara se trage, la Timișoara e măcel!”. Comandantul de pluton scapă arma din mână și începe să plângă: „Am familie, am copii, ce mă fac?!”. Spre miezul nopții se mai liniștesc lucrurile. Am fost trimiși la dormitoare cu tot echipamentul individual cu noi. Dormim îmbrăcați. Oricum adormim târziu. Au urmat 3 zile de relativă acalmie, perioadă în care zvonistica a proliferat. Izolați în unitate, cu rare contacte cu civilii, frânturile de
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
o aplicație comună a Tratatului de la Varșovia; fostul mare comandant al trupelor Chimice din Armata Română generalul MIHAI CHIȚAC (Dumnezeu să-l odihnească), m-a lăsat să-l „epuizez” pe generalul rus, a intervenit diplomatic dar și dur, ne-a liniștit pe amândoi și în septembrie 1985 am devenit ofițer de operații în Comandamentul Trupelor Chimice. Știți ce înseamnă ofițer de operații? Un ofițer de operații știe tot ce se impune modalități de pregătire pentru luptă, norme de organizare, înzestrare, cercetare
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
care s-a trezit sensibilitatea mea literară, or, este vorba despre un proces pe care l-aș situa între 12 și 14 ani. Pe la 13 ani, deci în 1941, alt an funebru, mai ales pentru Franța - totuși, vreau să vă liniștesc, mi-am trăit adolescență într-o țară funebra, în circumstanțe funebre, dar nu am amintirea unei adolescente funebre! Recunosc caracterul scandalos al acestei afirmații! Îmi spun însă că aceasta trebuie să fi fost adevărat pentru mii sau milioane de fete
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
sunt de loc! Francezii sunt chinezii Europei, adică extrem de materialiști și oare când ești materialist nu este pantă spre a deveni retor?! Este interesant că sunt materialiști, dar nu au talentul de a face bani! Poate că, pentru a-și liniști constinta prin terminologie, au adoptat vocabularul compasional al americanilor, si astfel nici ei nu mai spun "orb", ci rau-vazator, etc. Toate prostiile pe care le știți. Dar, dacă priviți comportamentele profunde, în cele din urmă, nu este decât cultul simulacrului
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
spunându-i că eu sunt Șapcă, s-a trezit din mahmureala de care era cuprins, atrăgându-i atenția că dacă mai proferează injurii și insulte spre oricine, nu mai pleacă acasă. Și-a revenit instantaneu și a promis că se liniștește. Spuneam că după rezolvarea incidentelor de la IAS, noaptea la sediul poliției Huși unde stăteam permanent, un telefon anonim mă înștiința că ex-primul secretar de partid al județului Vaslui, Pavel, se află la ferma Galbena, structură din imediata subordonare a consiliului
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]