7,135 matches
-
regele... Regele unde să fie? Înăuntrul ei? zice și Pascal. Pictorul îi adresează o privire severă. Duminecă de duminecă ține isonul la strana bisericii Visarion. ─ Vreau să spun, sub formă de sămânță. O sămânță care doarme, deocamdată. Litera R. Doar litera, deocamdată. Încă n-a pronunțat-o nimeni dar când o s-o pronunțe, așa, frumos, rulat, cum trebuie, ca-n ebraică, atunci... Aurora îi face pictorului un semn discret care vrea să spună să nu-i mai toarne astronomului. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
col. iniț. și coord. Anatol și Dan Vidrașcu; conc. gr. col. și coperta/ Vladimir Zmeev.- Ch., Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). - 504 ăpî. - (Bibl. școlarului, serie nouă, nr. 230) ISBN 9975-74-399-4 821.135.1.-3 ISBN 9975-74-399-4 (c) LITERA, 2001 Tabel cronologic . TABEL CRONOLOGIC 1899 19 iunie. S-a născut, la București, un fiu al Mariei Vișan, George, pe care mai târziu, când acesta împlinea 8 ani, l-a înfiat Constantin Călinescu din Iași. Copilăria și-a petrecut-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu îi păsa. Se gândea că meseria lor sunt cuvintele, a lui cifrele dar îi plăcea de Pietreanu că îi dădea posibilitatea să vizioneze puțin din universul femeii. Avea impresia că profesorul ținea la el, era mai apropiat de ne-literați, cu toate că a fost conducătorul cenaclului din oraș multă vreme și de aceea îl respecta. Puțin a lipsit să nu îi arate poeziile în trimestrul doi normal nu știa dacă ar fi avut succes dar sigur ar fi zdruncinat grupul lor
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mondial, se produc peste 258 de milioane de tone de carne anual, dar țările dezvoltate cunosc o rată de circa 30% din alimente care ies din consumul zilnic, aruncându-se ca gunoi menajer<footnote Roberts, P. (2008), Sfârșitul hranei, Editura Litera Internațional, București. footnote>. Decizii greșite la nivel național, ignorarea experienței tradiționale fac ca relația entropie/negentropie să fie mult supraunitară în defavoarea mediului și a oamenilor. Practica României este bogată în asemenea cazuri, exemple: - există un potențial de 3,33 milioane
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
and the new economics of competition”, în Harvard Business Review, noiembrie-decembrie Rice, Condoleezza (2000), „Promoting national interest”, în Foreign Affairs, ianuarie-februarie, pp. 45-62 R.M. Gold Corporation (2007), Studiu de impact - Roșia Montană, vol. 8 Roberts, P. (2008), Sfârșitul hranei, Editura Litera Internațional, București Rusu, C. (1984), „Orientarea producției unor gupe de produse în perspectiva anului 2000”, în Studii de economie industrială, nr. 41 Schneider, B. (1997), Scandalul și rușinea, Editura Tehnică, București Schrödinger, E. (1980), Ce este viața? Și spirit și
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de departe mi se par de aici acele pretenții Îngîmfate de «eliberare din artă». Ascultă: mă supără nu ceea ce faci, ci pretenția ta că faci «altceva» cînd faci același lucru: adică literatură, adică: pictură. [...] Să rămînem la uneltele noastre. Suntem literați, suntem pictori”. Cu toate că nu era nouă În ce-l privește (cum s-a văzut din cele citate mai sus), poziția sa avea de ce să tulbure spiritele, căci marca răspicat un Început de „disidență”. Obrazul de cretă a și fost retras
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
uniforme mai degrabă în privința stabilirii instituției care consacră profesiunea, respectiv școala, decât în a conceptualiza și denumi profesiunea ca atare. Instituția anume apare în condițiile comunităților antice și este un cuvânt cu o etimologie complexă: în grecește, skhole, însemna, ad literam, „odihnă pentru muncă” ori „răgaz”; la romani, schola sau scola a devenit „școală”, instituție de învățământ care îndeplinește funcțiuni specifice. Aceasta este cea care poate să fie considerată făuritoarea unei profesiuni distincte, proprii. După cum se poate observa, profesiunea didactică, aceea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
podea, privind grămăjoara din toate cele patru direcții. Se năpusti, icnind, astfel încât lozurile să nu aibă timp să se regrupeze. „Te prind, mă, te prind !“, șuiera, rupând sau smulgând peticul golemului din lozurile pe jumătate rupte. Dar peticul nu conținea litera care trebuia și golemul rămânea tot amenințător și de nedomolit. Dădea și peste câte un loz deja desfăcut și încăpățânarea cu care peticul de hârtie îi răspundea la fel de două ori la rând îl scotea din sărite. Peticul era făcut bucățele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și coperta/ Vladimir Zmeev.- Ch., Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic). - (Bibl. școlarului, serie nouă, nr. 298) Partea 1. -2001. - 408 ăpî. ISBN 973-8358-23-5. - ISBN 9975-74-381-1 821.135.1.-31 ISBN 973-8358-23-5 (c) LITERA INTERNAȚIONAL, 2001 ISBN 9975-74-381-1 (c) LITERA, 2001 Tabel cronologic ......................................................................... 7 I ............................................................... 11 II ............................................................... 34 III ............................................................... 59 IV ............................................................... 87 V .............................................................. 107 VI .............................................................. 121 VII .............................................................. 133 VIII .............................................................. 144 IX .............................................................. 159 X .............................................................. 181 XI .............................................................. 190 XII .............................................................. 206 XIII .............................................................. 223 XIV .............................................................. 237 XV .............................................................. 256 XVI .............................................................. 281 XVII .............................................................. 312 XVIII .............................................................. 328
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Vladimir Zmeev. - Ch.: Litera, B.: Litera Int. 2001 (Combinatul Poligrafic). - (Bibl. școlarului, serie nouă, nr. 299). Partea a 2-a. -2001. - 368 ăpî. ISBN 9975-74-382-X. - ISBN 973-8358-27-8 821.135.1.-3 ISBN 9975-74-382-X (c) LITERA INTERNAȚIONAL, 2001 ISBN 973-8358-27-8 (c) LITERA, 2001 XIX .................................................................. 5 XX ................................................................. 21 XXI ................................................................. 53 XXII ................................................................. 85 XXIII ............................................................... 119 XXIV ............................................................... 143 XXV ............................................................... 184 XXVI ............................................................... 221 XXVII ............................................................... 254 XXVIII ............................................................... 289 XXIX ............................................................... 305 XXX ............................................................... 328 Referințe istorico-literare ....................................................... 351 XIX Pomponescu înregistră defecțiunea Indolentei cu o adâncă afectare, disimulată sub un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răspunderea acestei știri, dar cine ne răspunde de "Curierul financiar"? [4 mai 1877] SHAKESPEARE Între multele nenorociri ce la va fi 'ntîmpinat vestita lebădă din Avon putem număra și traducerea în iambi de cinci picioare pe care D. Adolf Stern, literat din București, au aplicat-o melancolicului Hamlet. Cine va traduce însă păsăreasca d-lui Stern pe românește - asta-i întrebarea. [4 mai 1877] {EminescuOpIX 374} RUBLELE DE ARGINT În urma unui incident care prin natura sa delicată se sustrage aprecierei noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de file. Și, fiindcă special de la Mill d. recenzent scoate două pasaje traduse ad literam, zice plagiat. Ciudat mai trebuie să mai fie și plagiatorul acela care citează în douăsprezece {EminescuOpIX 423} rânduri pe cei pe care-i pe plagiază. Trebuie apoi să însemnăm în mod hotărâtor că citatele d-lui Maiorescu nici nu sânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
același sens în care acest termen este folosit în sociologia anglofonă 6) care este compusă din tată, mamă și copii necăsătoriți (când copiii se căsătoresc, părăsesc familia de origine pentru a forma o nouă "familie nucleară") și famille souche (ad literam, "familia de origine", adică, cea care include câteva generații) care este formată din cel puțin câțiva copii căsătoriți toți locuind sub același acoperiș. Famille souche este mai departe împărțită în două tipuri: familia "autoritară" care este controlată de pater familias
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în anul 1951, prin liberul consimțământ al mai multor cetățeni din comună care, odată cu înființarea unității, au devenit membri cooperatori. Drepturile și îndatoririle membrilor cooperatori, precum și metodologia de funcționare a cooperativei erau legiferate printr-un statut care trebuia respectat ad literam. În timp, Cooperativa a cunoscut mai multe denumiri: - 1951: Cooperativa de Consum; - 1980: Cooperativa de producție achiziții și desfacerea mărfurilor (C.P.A.D.M.); - 1992: CONSUMCOOP; - 1996: Cooperativa de Consum. Obiectul de activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în Piața Amzei, la placa de marmură ce marchează locul, casa nu mai există, și cer iertare doamnei Slavici pentru neînțelegerea urmașilor. Dar de acolo, din zid, biata doamnă Slavici îmi surâde ironic! Despre nedreptate Am citit recent în România literară un articol în care un critic, dl. Grigurcu, comenta opera unui poet sub titlul Nedreptățitul... Numele, respectabil, al poetului nu îl voi cita, pentru că nu are nici o relevanță în context și bietul poet nu are vină pentru titlul sub care
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George Tutoveanu, în „Scrisul Nostru” într‐ o discuție cu V. Damaschin, am primit să conduc în Bârlad, în al doilea an de apariție, revista literară Freamătul (1908), care apăruse un an la Tecuci, întemeiată fiind de prietenii mei: D. Doboș și D. Zbârnea. La această revistă literară, tipărită cu o deosebită îngrijire în tipografia cea nouă a lui T. Slobozeanu, și‐ a început ucenicia de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din unele sectoare, cum a fost și patriarhul Iustinian Marina, acuzat de unii de comunism și în altare, era el însuși un mare vizat pentru că știa să și aleagă și să-și apere colaboratorii întru credință, biserică și românism. * Paloda literară Paloda Literară apare ca revistă lunară la 20 ianuarie 1904, sub conducerea prof. D. Nanu, fără G. Tutoveanu, iar numerele 6‐12 sunt scoase sub conducerea lui Corneliu Moldovanu, la Tipografia G. Cațafany. 386 Apariția Palodei Literare la Bârlad în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
adică a se încerca în Bârlad o mișcare literară de provincie care ar folosi mișcării literare generale a neamului nostru” (Din „Semănătorul”, IV 1 februarie 1904 ‐ citat de Oltea Rășcanu din articolul ”Corneliu Moldovanu” Începând cu nr. 3, în Paloda Literară de la Bâr lad scriu: N. Iorga, Titu Maiorescu, Barbu Delavrancea, M. Dr agomirescu, I. Petrovici, El. Văcărescu. I.A. Basarabescu, Cincinat Pavelescu, Nicolae Gh. Rădulescu - Niger, Ioan D. Manolache. După un an de activitate, la 28 decembrie 1904 (numărul 11
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lad scriu: N. Iorga, Titu Maiorescu, Barbu Delavrancea, M. Dr agomirescu, I. Petrovici, El. Văcărescu. I.A. Basarabescu, Cincinat Pavelescu, Nicolae Gh. Rădulescu - Niger, Ioan D. Manolache. După un an de activitate, la 28 decembrie 1904 (numărul 11 - 12) Paloda Literară - ca primă revistă literară din Bârlad - dispare „spre a ușura drumul revistei „Făt Frumos”, care are greutăți mult mai mari de învins, și în jurul c ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spre a ușura drumul revistei „Făt Frumos”, care are greutăți mult mai mari de învins, și în jurul c ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la Liceul Codreanu, observă că: „ Bârladul seamănă cu vechile burguri germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G(ârleanu), Em. Meril și Emaril (Emanoil Gârleanu și soția Mar(ia E.) lena, provizor Bârlad), N. Iorga (reproducere), S. Teodorescu Chirileanu (reproducere), Leon T. Maiorescu (reprod.), I.D.Manolache, cf. Literatura și arta română VII 703, Paloda XX6 și Paloda literară I nr.9), C. Pasăre, Profir, Senin (P.Pogonatu, magistrat), Silvia Slăvescu, Stella (pseudonim),N. Stoleriu (învățător Zorleni), Tonegaru. Unii din cei enumerați publicau și versuri. Publicau numai versuri următorii 16: Maria Artenie (institutoare Bârlad, traducea din Horace), Const. Cantili
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai mare asupra lui decât asupra propriei inspirații. El Își deconspiră sensurile pe un interval, relativ cuprinzător, Între ceea ce-și propune să fie și ceea ce este cu adevărat: adică Între o oglindire a eului și o scriitură aparent ne-literară, existând paroxistic și anarhic În paginile segmentate ale jurnalului. Ieșind din sfera purei reflectări, autoportretul trage după sine și textul jurnalului În Întregul său. Depășind limitele ambițiilor contabilicești exercitate asupra vieții cotidiene, el se Înalță la ipostaza de model și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
distincția între limba despre care vorbim și limba în care vorbim (limbaj obiect/vs/metalimbaj). Definițiile în limba naturală a unor termeni științifici sau a unor noțiuni complexe vor constitui ceea ce Roman Jakobson numește funcția metalingvistică (explicativă) a limbajului; critica literară sau teoria literaturii se instituie în metalimbaj al textului narativ, poetic, al genurilor discursive. Pentru Hjelmslev, metalimbajul este o semiotică adică o ierarhie nu de cuvinte sau fraze -, ci de definiții susceptibile să formeze un proces sau sistem semiotic. Metalimbajul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-821-0 I. Constantin Dram (pref.) 821.135.1.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA LIVIA IACOB Parodia literară Șapte rescrieri romanești Cuvânt înainte Constantin DRAM INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuvinte cheie: parodie, roman, rescriere, hipertext, postmodernism Părinților mei, Constantin și Marcela " Frontierele unei cărți nu sunt niciodată clar delimitate; dincolo de titlu, de primele rânduri, de punctul final, dincolo de configurația
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]