2,133 matches
-
în lucrarea sa, Viața lui Constantin cel Mare. Astfel, ni se menționează că, din porunca stăpânirii de atunci, în toate colțurile pământului mai-marii așezați în fruntea popoarelor îi prigoneau pe credincioșii lui Dumnezeu. Dar, iată că tocmai de prin împărăteștile locașuri aveau să iasă la lumină, înaintea oricăror altora, mucenicii cei plăcuți lui Dumnezeu, „purtând până la capăt întreaga luptă pentru dreapta lor credință și înfruntând pentru ea de bunăvoie chiar focul, securea sau apa mării, precum și toate celelalte chipuri ale morții
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
numeau ziua nașterii, căci atunci au trecut din moarte la viață. Pomenirea lor s-a făcut și se face cu laude, după rânduiala creștină, în ziua trecerii lor la viața veșnică. În cinstea martirilor nu numai că s-au ridicat locașuri de cult, ci numele lor a început să se dea și ca nume de botez<footnote Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Introducere generală la Actele martirice, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. XI, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
noi cu toate astea n-am încetat de-a fi români, și de aceea vom ști ca să dezvoltăm această zi într-o serbare națională în memoria lui Ștefan cel Mare. De sine însuși această serbare religioasă e și națională, căci locașul dumnezeiesc monăstirea Putnei e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acoperiți cu brazi seculari, se rădică mănăstirea cu turnurile ei măiestoase. De toate părțile împresurată cu munți sfîșieți de crăpături și văi adânci și înguste; în apropierea unor mici plaiuri de verdeață încîntătoare, cu drept cuvânt a fost aleasă de locașul etern a celui ce n-a avut răgaz să se odihnească toată viața sa cum se cuvine. Mănăstirea se compune dintr-o biserică destul de spațioasă, care într-una din despărțiturele sale cuprinde mormintele domnilor Ștefan cel Mare, Bogdan și Rareș
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit la împlinirea cuvântului, ca să poată împodobi atâtea risipe ale vrăjmașilor, atâtea sfărmări de cetăți, atâtea zidiri de locașuri sfinte și atâta înțelepciune, și în cât au trăit, au înflorit și voinicia și fericirea noastră, și care toate lucrările sale și le-a pecetluit cu credința în Isus Christos: în războaie biruitor smerit, în pace domn drept și bun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul comunei, ale căror urme au dispărut cu totul. La un moment dat, satul Torcești, situat în prezent pe teritoriul comunei Umbrărești, s-a constituit și a existat ca entitate și comunitate social-economică de sine stătătoare pe perimetrul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769, dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor în Moldova, aceea din 1758
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecut prin așezăminte religioase grandioase. Să nu se uite însă ceea ce am subliniat încă de la începutul lucrării, anume că pe aici a fost traseul principal al năvălitorilor, „calea răotăților”, astfel încât e de înțeles de ce oamenii locului s-au mulțumit cu locașuri de cult modeste, cu o viață religioasă care să răspundă, în primul rând, trebuințelor sufletești imediate și nu grandorii prin care să fi urmărit să stârnească admirația veacurilor. Că astfel au stat lucrurile se poate ușor demonstra prin faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
imediate și nu grandorii prin care să fi urmărit să stârnească admirația veacurilor. Că astfel au stat lucrurile se poate ușor demonstra prin faptul că aproape toate bisericile de pe teritoriul comunei noastre, ca și în satele din jur, au fost locașuri simple, din materiale ușor perisabile, multora pierzându-li-se orice urmă. Prin urmare, deși nu se poate preciza cu exactitate când anume și cum au prins viață la noi primele comunități religioase creștine și instituțiile de resort, neexistând acte prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
află înregistrată în documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle date privind vechimea locașului și a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar de mărimea trebuitoare. Că anterior existase locaș bisericesc se dovedește prin semnalarea numelor de preoți slujitori în Boziești și prin însemnarea pe planul hotarnic de mai târziu (1841) cu semnul Sfintei Cruci, simbol al prezenței bisericii în punctul respectiv, Boziești și Tămășeni, ambele vetre de sat având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parohia numită Slobozia-Torcești (Cătunași și Salcia), hramul acestei parohii fiind, din 1845, Sfinții Voievozi, iar preoți sunt arătați „Istrati, ginere lui Soare” și „preot Andrei, fiul lui Gheorghe Buti” și, ceva mai târziu, „Sandu, fiu preotului Andrii Buti”. Deși despre locașurile ce vor fi existat în satul și parohia Torceștilor, informațiile sunt puține și neclare, ele au existat încă din vechime, dovada făcându-se prin numele preoților pe care le întâlnim în surse documentare. Cel mai vechi nume de preot atestat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cultură și civilizație) și a decesului subit, survenit în 1929. Potrivit unei note dată de succesorul său în post, învățătorul Nicolae Grigoraș, construcția s-a realizat „din vălătuci, în perioada 1922-1932”. Deci, peste zece ani a durat ridicarea unui locaș simplu de școală primară cu două săli de clasă, o cancelarie și o cameră pentru învățător și materialul didactic, puțin și acesta. Suma cheltuită, de 40.000 lei, a fost dată de la județ, iar 18.220 lei au fost strânși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea nocturnă, și nu în ultimul rând cercetarea cărților: „căutând prin tot felul de cărți, nenorocirile altora și, măsurându-le cu ale mele, nu mă mai simțeam atât de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a face din casa personală locaș de cult. Cecilia este o exemplară donna angelicata și, spre deosebire de celelalte personaje pe care le-am încadrat în această tipologie, are o voce proprie, ia atitudine, se implică în plan social, determină, prin forța cu care suportă supliciul, o creștinare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Huștiu, Dumitrache Huștiu, C. Lehănceanu și C. Țarălungă. Această biserică a fost reparată la 1852, 1872; la 1875 s-a făcut pridvorul; la 1878 și 1894 a fost reparată iar și la 1909 a suferit o reparație radicală. Azi, acest locaș de cult se află în stare bună. Pământ în folosul bisericii: 2 hectare - împroprietărire de la 1928. Ca preoți, au slujit aici: Ion Huștiu, Alexandru Huștiu, Vasile Ciuche, Gheorghe Ciuche (iconom stavrofor), Hârtan, Gheorghe Antohi, Gheorghe Blanaru, Ion Hanganu, Nicolaie Popa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proiectat pe cerul albastru. Aici, copiii satului au primit botezul, aici tinerii s-au cununat în fața Domnului și tot aici este îngropată sămânța celor bătrâni sau a celor plecați dintre cei vii la vârste mai fragede... Din vârful dealului, micul locaș al lui Dumnezeu se zărește învăluit de singurătatea mormintelor, țintind cu turla necuprinsul cerului ca o corabie a creștinătății... (Consemnare realizată de Mădălina Brăescu - Iftimie) Biserica are o locație nouă, o adevărată bijuterie, cu pereți din bolțari și cărămidă, acoperită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spațiu adecvat pentru bibliotecă. Noua bibliotecă a avut în organigramă post de bibliotecar cu normă întreagă, încadrat până în anul 2002 de către Veronica Dimofte, și până în prezent de către Mihaela Grigoreanu. Cu ajutorul bibliotecarei am cunoscut activitatea „de culise” a acestui locaș de cultură. Petrecând câteva ceasuri în bibliotecă, îți dai seama că aici se duce o activitate nu mai puțin importantă ca aceea din școli. Biblioteca își are și ea „elevii” ei, peste 280 la număr, de cele mai diferite vârste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spre furie, lacrimi, suspine și dorința de a-și răzbuna dragostea înșelată. Pe lângă permanenta cugetare și detaliata descriere a oricărei trăiri, imagini sau închipuiri, femeia are și alte ocupații: contemplarea naturii, un adevărat cult pentru lucrurile iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea nocturnă, și nu în ultimul rând cercetarea cărților: „căutând prin tot felul de cărți, nenorocirile altora și, măsurându-le cu ale mele, nu mă mai simțeam atât de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]