2,716 matches
-
alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii; c. se poate obține
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
care prezintă: celulite extinse, limfangită, afectarea stării generale, panariții profunde sau flegmoane. În celelalte situații, tratamentul și urmărirea bolnavilor se vor efectua ambulator. 10.2. PANARIȚII 10.2.1. PANARITII SUPERFICIALE 10.2.1.1. Panarițiul eritematos Reprezintă o limfangită localizată dezvoltată în țesutul celular subcutanat al degetelor, apărută după un traumatism minor. Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
său lipsește bacilul Koch. Vindecarea se produce de regulă după extirparea chirurgicală; goma luetică poate simula abcesul rece, atât în faza de cruditate cât și în faza de ramolire. Serologia pozitivă pentru lues și proba terapeutică precizează diagnosticul; actinomicoza, afecțiune localizată mai frecvent în regiunea cervicală, poate pune o serie de probleme de diagnostic. Prezența puroiului grunjos caracteristic, cu evidențierea la examenul microscopic direct a filamentelor miceliene, asociat cu lipsa bacilului Koch, va tranșa diagnosticul. 7.2.4. TRATAMENT Tratamentul chirurgical
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
inocularea la animale sensibile. Toate acestea contribuie la creșterea preciziei diagnostice. Vom studia: sporotricoza, actinomicoza și maduromicoza, trei varietăți de ciuperci mai frecvent întâlnite în patologia umană. Ca particularitate, primele două au posibilitatea de a se generaliza, în timp ce ultima rămâne localizată doar la nivelul piciorului. Tratamentul micozelor este în general același. 7.4.1. SPOROTRICOZA Etiopatogenie: Sporotricoza este o afecțiune generată de o ciupercă filamentoasă, sporulată aparținând grupei Sporotrichee din ordinul Hipomicetae. Varietățile cel mai frecvent întâlnite sunt: Sporotrichum beurmanni și
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Tătărași 4 (73), mențiuni confirmate și în actul din 6 aprilie 1920. Sursele documentare provenite din arhiva personală a familiei Chirilă conțin referiri la activitatea prestată de Gheorghe N. Chirilă în serviciul armatei române, în calitate de sergent al Regimentului 24 Artilerie localizat în Tătărași în timpul Primului Război Mondial. Astfel, potrivit brevetului eliberat de Ministerul de Război din 9 ianuarie 1918, se confirmă participarea lui Gheorghe N. Chirilă în lupta de la Nămoloasa, în ziua de 7 iulie 1917, în calitate de sergent al Regimentului 24 Artilerie și
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
diferențial poate fi dificil în stadiile precoce și uneori pune probleme chiar în faze avansate [2]; trebuie excluse: intoxicația cu stricnină în care convulsiile sunt numai clonice, nu afectează extremitățile membrelor iar mușchii sunt relaxați între crize; flegmoanele amigdaliene, infecții localizate ale gurii și regiunii cervicale, în special cele dento-mandibulare, în care poate apare trismusul; tetanie hipocalcemie, cu semnele Chwostek, Weiss, Trouseaux pozitive; este mai puțin severă decât tetanosul și poate apare după operații pe tiroidă sau paratiroidă cedând însă ușor
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
mult mai lungă; metastazele cerebrale ale diferitelor localizări canceroase pot de asemenea mima unele semne din tetanos; psihozele și isteria acută sunt uneori greu de diferențiat de formele medii de tetanos și pacientul trebuie evaluat mai multe zile consecutiv; spasme localizate ale musculaturii striate, rezultând din traumatisme sau fracturi, pot simula tetanosul local; 9.1.9. TRATAMENT Tratamentul afecțiunii este profilactic și curativ. 9.1.9.1. Tratamentul profilactic Profilaxia infecției cu Clostridium tetani se realizează prin imunizare activă și pasivă
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
ei este invers proporțională cu severitatea afecțiunii și cu mortalitatea. Sunt recunoscute astăzi forme ale infecției gangrenoase cu producere de gaz cât și forme de infecții clostridiale fără formare de CO2. Cel mai important factor ce hotărăște dacă infecția rămâne localizată și necrepitantă sau devine invazivă cu formare de gaz și toxemie, este prezența mușchiului necrozat. În infecțiile fără formare de gaz, plaga este edematoasă și eritematoasă, fără crepitații, cu durere și tensiune locală moderată. Toxicitatea este minimă și mortalitatea de
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
clinic decelabil prin crepitații, iar paraclinic prin examen radiologic. În infecțiile severe, hemoliza, icterul și insuficiența renală contribuie la creșterea mortalității până la 40%. Ca forme anatomo-clinice de gravitate mai mică, se citează celulita clostridială (formă superficială) și abcesul gazos (infecție localizată). Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul trunchiului (50%), membrelor inferioare (30%) sau oriunde în altă parte (20%) [1]. Ca orice infecție cu răsunet asupra întregului organism, gangrena gazoasă se manifestă prin semne clinice generale și locale: 1. Semne generale
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
alcalinizare, echilibrare hemodinamică, transfuzii de sânge, vitaminoterapie. b. Măsuri locale: Tratamentul chirurgical trebuie întreprins cât mai precoce după resuscitare și oxigenoterapie hiperbară. În infecția masivă a membrelor se recomandă amputația precoce[7]. În situațiile în care infecția este mai puțin localizată, scopul tratamentului chirurgical este excizia adecvată a tuturor țesuturilor necrozate, a oricărui mușchi care nu se contractă la excitație mecanică sau nu sângeră la secționare, indiferent de defectele anatomice care ar rezulta. Excizia agresivă de la prima operație este indispensabilă supraviețuirii
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
se scurg 30 de timpi de dublare sau 2/3 din viața tumorii, urmând ca în restul de 1/3 până la moartea tumorii și a gazdei să se mai producă alte 15 dublări. Cancer in situ este o leziune preinvazivă, localizată, care prezintă toate elementele citologice de malignitate dar fără invazia țesuturilor vecine. Depistat în acest stadiu este curabil 100%. Progresia tumorală este caracterizată de creșterea autonomiei și a capacității de invazie a celulelor tumorale și face trecerea la faza clinică
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
spre stânga odată cu modificările care survin pe o axă orizontală a tabloului : spațiile întunecate se amplifică, pentru că zonele cu vegetație, la început puține și rare, devin mai extinse și mai dense ; lumina, la început naturală și difuză, devine artificială și localizată. Focul intens, punct de sosire în parcursul fugarilor, se înalță, ca scânteie și fum, pentru a întâlni iluminarea celestă, de pe Calea Lactee, depășind mantaua de întuneric a nopții și separația între terestru și astral. Punctul de sosire al acestui vârtej vertical
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara localizată. Rețeaua de fibrina fixează anticorpii circulanți formând barieră fibrino-hemato leucocitara care împreună cu blocajul limfatic instalat la 24-48 de ore formează barieră de sigilare care izolează complet volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson o
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei secțiuni arteriale și la care nu s-a aplicat un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
creșterea selectivității tehnologice se recomandă: reducerea dozelor, dar în așa manieră în care să prezinte eficacitate pentru organismul dăunător, dar să se reducă influența asupra organismelor utile. folosirea amestecurilor de pesticide (acaricide+fungicide) care pernit reducerea dozei de acaricid. tratarea localizată a gropilor de plantare, a puieților și nu tratarea în masă. Selectivitatea de comportament este determinată de un anumit comportament la un moment dat al dăunătorului: zborul albinelor se reduce după perioada înfloritului, ceea ce permite, aplicarea tratamentelor, fără a afecta
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu vor mai fi strict localizate ci vor avea un efect generalizat, sistemic. Simptome produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și modificări anatomomorfologice variate cum sunt: pete de decolorare, pete cu aspect hidrozat, pete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor în sânge și eliberarea de toxine având ca efect apariția secundară a unor focare metastatice cu formarea unor abcese la distanță (renale, osoase, articulare etc.). Prin produșii pe care îi conțin (fibronectină, laminină) bacteriile Grampozitive au
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
depozitare (glomerulonefrite, vascularite). În unele cazuri, datorită similitudinii antigenice cu structurile gazdei pot apărea reacții autoimune (sindromul Reiter, cardiomiopatia reumatică). Dacă între mecanismele de apărare și patogenitatea microorganismului se stabilește un echilibru, infecția intră într-un stadiu de latență rămânând localizată într-o zonă izolată a organismului (virusurile herpetice în celule ganglionare din nervii spinali sau cranieni, Mycobacterium tuberculosis în caverne sau granuloame etc.). 5.3.2.3. Inflamația Este un proces dinamic prin care țesutul viu reacționează la lezare; în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă. 3. Un fascicul paralel este reflectat tot paralel dacă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu. 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei: a. în centrul sferei; b. între centrul sferei și suprafața ei; c. pe suprafața sferei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii; c. se poate obține
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Johnson aveau să descrie în anul 1989 solitonul ca o soluție a unor ecuații diferențiale nonlineare care ar îndeplini următoarele criterii (în prezent există însă mai multe descrieri pentru solitonă: 1. sunt unde care au o formă permanentă; 2. sunt localizate; 3. pot interacționa puternic cu alți solitoni, dar pot ieși dintr-o coliziune neschimbate sau cu schimbare de fază; Institutul American de Fizică ne oferă o serie de imagini a unei suspensii coloidale în care se observă formarea unei serii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
indică că o specie de particulară de cimpanzeu Pan Troglodytes Troglodytes din Africa Vest Centrală . Aceasă ipoteză nu explică de fapt cum s-a făcut transmiterea virusului de la maimuță la om nu aduce lămuriri legate de răspîndirea în un fel localizată a unor subtipuri de viruși . Ex : Se constată că subtipul virusului H.I.V. - 1 numit subtip A se întîlnește mai mult în SUA și în Europa . Deoarece virusul are o rată de mutație de 1 % pe an de ce în aceste zone
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]