5,029 matches
-
împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o rochiță de culoarea cerului senin, scurtă și strâmtă, ce îi scotea în evidență ostentativ
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
o masă lungă, față în față cu familia directorului de școală, pe care îl cunoșteau doar din vedere. Au profitat de acest moment pentru a intra în discuției cu acesta și de a face o mai bună cunoștință cu actualii localnici și membri ai protipendadei. Agronomul încerca să-i distragă atenția Ramonei prin aceste conversații de la interesul său față de Săndica, să nu-i surprindă insistența privirilor ațintite spre fată. Câteva sătence tinere s-au apucat grăbite să servească la masă, ele
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
lor peste stânci, ca apoi să se mai odihnească în aval unde deveneau molcome, îmbrățișând drăgăstoase apa lacului Păltinoasa, șuvoaiele se tot adunau odată cu ridicarea barajului și acumularea de apă, ajungând la acea mică mare locală de care vorbea entuziastul localnic... Cu patru ani în urmă constructorii hidrotehnici se apucaseră cu osârdie să ridice ditamai stavila în calea apelor, să poată aduce în casele muntenilor împrăștiați de-a lungul văii, ca și a celor din împrejurimi, până la Ploiești, apa cea de
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc „lunca”, zonă împrejmuită cu munți împăduriți și păduri de fag sau de brad, unde din vârful dealului ce se formează la marginea satului, se poate vedea cum se deschide panorama fără asemănare cu o frumusețe divină din Vârful
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea este atestată documentar încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea din timpul domniei lui Radu Paise, numit și Petru de la Argeș (1535 - 1545).[1] Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca tot omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță mare unele de altele, erau formate doar din câteva firave cătune. Nu aveau biserică, școală sau dispensar, însă purtau pecetea verde a liniștii adânci. Le-a atras atenția faptul că în curtea unui localnic, la vreo cinci metri de casă, pe iarbă, se afla o cruce și un fel de mormânt proaspăt. Crucea avea o coroană făcută din florile de lângă casă, se distingeau destul de bine trandafirii roz, crinii și margaretele albe. Din loc în loc
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
și dezvoltare persistă cu încăpăținare diabolică, prin tot felul de negocieri și târguieli, prin manipulări propagandistice să obțină aprobarea acestui proiect total dezavantajos economic României și dăunător, nociv mediului natural. În acești ani a apărut o contracarare puternică din partea unor localnici ce susțin ''suntem supuși, manevrați și exploatați mai rău ca pe vremea sovromurilor''. Acestora li s-au alăturat, și continuă să se alăture, academicieni, cercetători de înaltă calificare, elite culturale și artistice, sociologi și alte categorii de intelectuali, cetățeni lucizi
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
la fața locului să cunoască mai bine situația nu au dreptul să-și exprime nedumeririle sau părerile contradictorii proiectului RMGC. E foarte adevărat că paragina localității și-a mediului se datorează în parte mineritului de întrecere socialistă, dar și dezorientării localnicilor după 1989, dar sunt și argumente ce susțin că paragina și sărăcia este și rezultatul manipulărilor companiei de explorare și dezvoltare din Toronto pentru falimentare companiei românești de minerit, ca să-i ia locul și să facă mare profit rapid prin
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
fost la Leșu împreună cu Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută și sub numele de ,, privighetoarea din Leșu'', dar și cântecele interpretate de localnici la fluiere și trișcă. Simțindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înființeze un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei și bărbați , având și acompaniament de fluiere. În
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Profesorului Vasile Burlui; acordarea numelui său Școlii gimnaziale din Suceveni, precum și la alte reuniuni socio-culturale, de la Liceul din Tg. Bujor, de la Biblioteca și Muzeul din localitate etc. Am simțit căldura, gratitudinea gazdelor, bucuria, nu numai a autorităților, ci și a localnicilor care se mândresc, în mod legitim, cu un concitadin și consătean de valoarea Profesorului Vasile Burlui. Aceste reuniuni, festivități au fost veritabile Sărbători ale Spiritului. Comuna Suceveni, localitate în care, de regulă, „nu se întâmpla nimic”, a cunoscut un impuls
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
echipajul medical -, în care au decedat două persoane si alte cinci au fost rănite și cel de al doilea - ninsorile abundente ale iernii neîndurătoare, viscolul produs în partea sudică a țării. Din informațiile ziarelor, unii au acționat din altruism - acei localnici care s-au dus să-i caute pe cei dați dispăruți, pur și simplu din dorința de a ajuta, poate din datorie morală, loialitate și chiar imbold religios, dar mai mult din sacrificiu, riscându-și sănătatea, poate chiar integritatea vieții
NEVOIA DE ALTRUISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364046_a_365375]
-
proaspăt de sub teasc. Entuziasmat la lanasare, de felul cum îi fusese primit volumul, el crezu că tot așa se va comporta lumea și de data aceasta, cu ocazia euforicelor zile ale festivalului, chiar dacă spectacolul de stradă îi făcea, atât pe localnici, cât și pe vizitatorii tăbărâți buluc din toate colțurile țării, să nu mai vadă nimic în fața ochilor, așa cum se întâmplă de regulă, în astfel de zile, grație ruperii radicale a omului de cotidian și a trăirii clipei la cote maxime
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
Imaginea lor reflectată pe suprafața apei dădea acestor ținuturi un aspect de basm. De pe podul masiv de piatră și asfaltat ce se întindea deasupra apei, pe partea dreaptă, se vedea impunător și temerar, Capul lui Decebal de la Mraconia, cum obișnuiesc localnicii din zonă, să-i spună. Imaginea sa este puntul principal de atracție pentru turișiti și atrage atenția oricui, care ar trece pe acolo. Ideea de a construi această sculptură magnifică în munte, a avut-o marele om de afaceri, Iosif
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
este vizitat de foarte mulți turiști din întreaga țară și din lume. Unii dintre ei vin și cu rulotele. Majoritatea turiștilor care vin, sunt interesați de construcția Capului lui Decebal sau de istoria întregii zone, și atunci leagă prietenii cu localnicii și cu pescarii din Orșova, Eșelnița sau Dubova, care vin aici. Se fac petreceri cu grătare în aer liber și uneori cu focuri de tabără. Sandu o mai strigă odată pe Adriana: - Adrianaaa! Iubitooo! Unde ești? Începuse să intre în
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
bucura de ele!” („¡Salud, dinero, amor y mucho tiempo para disfrutalo!”) zic frații noștri întru latinitate când ridică paharul și toastează pentru un viitor ferice. Dar, lăsând la o parte expresiile de pahar și alte detalii legate de arta sărbătoririi, localnicii mai cultivă și alte ritualuri. Răspândit în luna iunie e-ndrăgitul și îndrăcitul dans cu care se-ntâmpină vara în vestita Noche de San Juan (Noaptea Sfântului Ioan, de pe 23 spre 24 iunie). Așa merg treburile: Primele semne de neliniște se
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
mers cum se ridica pe o colină un foișor destul de înalt, zidit din piatră dură, ca un bastion al timpului pe când vikingii erau stăpânii oceanului. Au apărut și copacii iar parcul s-a mărit și totodată am întâlnit și primii localnici ieșiți la plimbare. Noi ortodoxii așteptam ca a doua zi să întâmpinăm învierea Domnului Iisus Hristos, ei trecuseră de acest eveniment cu o săptămână mai devreme. La capătul salbei celor patru lacuri se ridica un baraj peste care se putea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
China Town, loc unde mai fusesem și unde știam că e o viață de noapte foarte colorată. Ajungem acolo destul de repede. Cobor la intersecția Cross Street cu South Bridge Roada. Chiar în inima cartierului. Animație, lumini, miros de mâncare, turiști, localnici, copii chiar... cu toate că ne apropiem de orele 22:00. Căldura nu este așa de chinuitoare precum ziua. Este totuși destul de multă umiditate în aer. Mă plimb pe străduțele cochete... Chinezi, chinezi... și mulți turiști! Ce-a mai concentrată populație etnică
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI Autor: George Goldhammer Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
mine, acum, în ajunul zilei Sfintei Treimi, nu plec până nu consemnez două aspecte importante raportate la muzeul pe care vi l-am prezentat și la ctitorul său. Ele sunt preluate de la doi oameni care au scormonit arhivele și amintirile localnicilor și au scos la iveală, consemnând în scrierile lor, tot ceea ce este demn de cunoscut din trecutul Câmpulungului Bucovinei: „Un astfel de muzeu, indiscutabil, se constituie într-o școală în care se predă istoria mai recentă sau mai îndepărtată a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de curtoazie, un gest care ar arăta gratitudinea autorului față de anumite locuri, dacă nu am ține cont de faptul că această carte este mai mult decât... impresii dintr-o călătorie în „Țara fagilor”, așa cum mai este cunoscută, mai ales de către localnici, oaza aceasta de Românie. Bucovina este, așa cum spune și Mihai Eminescu, „Raiul Moldovei”. Bucovina este pământ sfânt a cărui apărare ne-a costat râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligența noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Acolo se decise unirea principatelor sub domnia lui Mihai Valdescu. În anul următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
spunându-ne că pentru a fi mai rezistent, zidarii au amestecat gălbenușuri de ou în în mortar. Se povestește că populația venea din toată Bohemia cu căruțe pline cu ouă pentru a fi folosite la construcția podului și că unii localnici au adus ouă...fierte pentru că ele să nu se spargă în timpul drumului. În drum spre Castelul Praghez, am traversat cartierul Mala Strana (în traducere = partea mică a orașului, partea mică în comparație cu partea mare a orașului Praga, cea situată de partea
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]