1,327 matches
-
dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant sau al construcției unei zicători, prelucrând-o și adaptând-o la nevoile argumentative. De cele mai multe ori idiotismele sunt integrate organic articolului polemic conferind expresivitate și culoare ideilor prezentate. Semnificațiile limbajului politic eminescian sunt influențate și de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Reactivarea memoriei scripturilor generează în publicistica eminesciană structuri compozite care amalgamează "prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei; perspectiva eschatologică ș.a."450. Prezența proverbelor, a expresiilor populare, a locuțiunilor și zicătorilor contribuie la plasticizarea ideilor prezentate și la familiarizarea cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
libertatea, natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de referință rămâne indiscutabil Moartea căprioarei. Considerațiile stilistice, generos plasate în cuprinsul cărții, sunt pertinente și întregesc analiza, chiar dacă demonstrația este apăsat didactică, inventariind scrupulos neologismele, locuțiunile, clișeele lingvistice, termenii populari, cuvintele tehnice etc. Este un exercițiu util, deși valoarea poeziei lui Nicolae Labiș trebuie căutată în altă parte, în spațiul unui neoromantism patetic și vehement, al unei descătușări energetice de tip nietzscheean, altfel spus dionisiac. Cronotopul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și implicit a argumentului ontologic din perspectiva logicii sub influența teoriei descripției a lui Russell și a teoriei lui Frege referitor la concepte a adus o lumină nouă în dezbaterile filosofice contemporane. Dacă ne punem întrebarea cât de convingătoare este locuțiunea "Dumnezeu există", se poate afirma că "x există" este o cale înșelătoare din punct de vedere logic de a spune că descripția sau definiția implicată se aplică unei realități. Este corect mai departe să punem întrebarea dacă definiția lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
stimul - reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
încât, prin introducerea acestora în compoziție, să nu rezulte o exprimare greoaie și artificială. Exercițiile de acest gen pot contribui la fixarea cunoștințelor din toate compartimentele limbii. De exemplu, utilizarea onomatopeelor, utilizarea vocativelor, a timputilor verbale, a unor expresii și locuțiuni etc. în funcție de fenomenul gramatical recomandat, aceste compuneri pot fi narative, descriptive sau dialogate. Compunerile gramaticale vizează două teme: una gramaticală, constând în valorificarea unui anume fapt de limbă și o alta de stilizare, care se referă la conținutul textului de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de operațiuni bancare", mărturisi el. Ibid. Una dintre particularitățile verbelor introductive este că multe dintre ele nu desemnează cu adevărat un act de vorbire. Ele nu trebuie nici măcar să fie tranzitive. Pot servi astfel la introducerea discursului direct verbe sau locuțiuni verbale precum "a acuza", "a tuna și a fulgera", "a condamna", "a se mira", "a se indigna", "a-și pierde cumpătul", "a fi furios" etc. Eric de Montgolfier schițează una dintre mutrele pe jumătate reprobatoare, pe jumătate șmechere, al căror
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
morfeme) și regulile pentru modificarea și combinarea lor în frază, mai exact, "cuvintele" și instrumentele și procedeele lexicale și gramaticale", pe de o parte, și "discursul repetat", care include "tot ceea ce este fixat în mod tradițional ca "expresie", "frază" sau "locuțiune" și ale cărui elemente constitutive nu sunt substituibile sau recombinabile după regulile actuale ale limbii", pe de altă parte. Apoi, Coșeriu împarte unitățile "discursului repetat" în trei categorii, în funcție de "gradul combinabilității lor" și de "nivelurile la care acestea sunt comutabile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestea sunt comutabile": a) perifrazele lexicale (echivalente ale cuvintelor), adică unitățile comutabile în cadrul frazei, substituibile prin cuvinte "simple", care se situează astfel la nivelul lexical propriu-zis: pe de rost, nul și neavenit, a-și aduce aminte etc. Ele corespund cunoscutelor "locuțiuni" din gramatica tradițională românească; b) sintagmele stereotipe (echivalente ale sintagmelor), comutabile și ele în cadrul frazei, însă substituibile doar cu alte sintagme din cadrul "tehnicii (libere a) discursului" și situabile, din acest motiv, la nivel sintagmatic: a tăia frunze la câini, a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a face cu ou și cu oțet, a da cu oiștea-n gard ș.a.m.d. În frazeologia internațională, aceste construcții sunt denumite "unități frazeologice", iar, atunci când sunt caracteristice doar unei anumite limbi, ele poartă numele de "expresii idiomatice"; c) locuțiunile (adică frazemele sau textemele, ca substitute ale frazelor/textelor), comutabile doar în plan transfrastic și doar cu elemente ale discursului echivalente cu o frază sau cu un text: Aceste unități" - afirmă Coșeriu - "nu sunt [...] interpretate decât la nivelul frazelor și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
par să îngreuneze sau chiar să împiedice principial studiul lingvistic al acestor unități. 1.3.1. Mai întâi, e vorba despre non-comutabilitatea componentelor "discursului repetat", care ar exclude astfel posibilitatea studierii lor dintr-o perspectivă lexico-semantică. Astfel, referindu-se la "locuțiunea" Noaptea toate pisicile sunt gri, Coșeriu avertizează că, în acest caz, nu am putea afirma că lexemele pisică și gri sunt cuprinse în textemul amintit, deoarece "locuțiunea" în cauză nu se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
exclude astfel posibilitatea studierii lor dintr-o perspectivă lexico-semantică. Astfel, referindu-se la "locuțiunea" Noaptea toate pisicile sunt gri, Coșeriu avertizează că, în acest caz, nu am putea afirma că lexemele pisică și gri sunt cuprinse în textemul amintit, deoarece "locuțiunea" în cauză nu se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze printr-o componentă ("trăsătură distinctivă") anume, dat fiind că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
perspectivă lexico-semantică. Astfel, referindu-se la "locuțiunea" Noaptea toate pisicile sunt gri, Coșeriu avertizează că, în acest caz, nu am putea afirma că lexemele pisică și gri sunt cuprinse în textemul amintit, deoarece "locuțiunea" în cauză nu se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze printr-o componentă ("trăsătură distinctivă") anume, dat fiind că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara gramaticii și a lexicologiei sincronice". 1.3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara gramaticii și a lexicologiei sincronice". 1.3.2. Mai mult, dacă unitățile "discursului repetat" se refuză descompunerii semantice, Coșeriu susține că "locuțiunile" (textemele) din cadrul acestora s-ar situa, ca urmare a caracterului lor "literar", în afara sferei de preocupări a lingvisticii înseși: "studiul lor - stipulează fondatorul integralismului - aparține, la rigoare, științelor literare și filologiei: lingvistica nu poate interveni aici decât în calitate de știință auxiliară
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dimensiune și de orice fel (cuvinte compuse, derivate, fragmente de frază, fraze întregi)"10. În acest context, savantul genevez atrage atenția că nu toate sintagmele aparțin planului vorbirii: Întâlnim mai întâi un mare număr de expresii care aparțin limbii; sunt locuțiuni gata făcute, în care uzajul îți interzice să schimbi ceva, chiar dacă putem distinge în ele părți semnificative (cf. à quoi bon? allons donc! etc.). Același lucru se întâmplă, deși într-un grad mai mic, cu expresii ca prendre la mouche
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
veche tradiție de cercetare frazeologică din Europa: frazeologia franceză sau, mai exact, francofonă, dat fiind că în cadrul ei au activat și lingviști din Elveția, Belgia sau din Africa de Nord. În baza unor principii, în fond, saussuriene, Bally a propus noțiunea de "locuțiuni frazeologice" pentru toate "grupurile [de cuvinte] consacrate prin uzaj"13. Totodată, discipolul lui Saussure a realizat și prima clasificare a acestor unități, distingând în acest sens două tipuri: "serii frazeologice" și "unități frazeologice". Primele ar cuprinde construcții precum grièvement blessé
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lié, refuser catégoriquement, chaleur tropicale sau chaleur torride 14, deși, din perspectiva integralismului, aceste "grupări uzuale" intră, de fapt, în categoria "solidarităților lexicale" (v. infra, II.4.3.2.), și nu a textemelor propriu-zise. Mai relevante sunt celelalte tipuri de "locuțiuni", care "formează o unitate atunci când cuvintele care o compun își pierd orice semnificație și când doar ansamblul are una; în plus, trebuie ca această semnificație să fie nouă și să nu echivaleze pur și simplu cu suma semnificațiilor elementelor sale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
plus, trebuie ca această semnificație să fie nouă și să nu echivaleze pur și simplu cu suma semnificațiilor elementelor sale"15. "Unitățile frazeologice" rezultă astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parte, să privilegieze "limba" în raport cu "vorbirea", iar, pe de altă parte, să prefere abordarea gramaticală a unităților frazeologice unei analize semantice propriu-zise. Totuși, lingvistul genevez are marele merit de a fi sesizat pentru prima oară fenomenul de "defixare" (défigement) a "locuțiunilor frazeologice"17, sesizabil în exemple precum Le sens commun este moins commun qu'on ne pense. Fenomenul ar fi putut deschide calea către o abordare a "locuțiunilor" în plan textual-discursiv, însă continuatorii lui Bally au ignorat multă vreme această perspectivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
merit de a fi sesizat pentru prima oară fenomenul de "defixare" (défigement) a "locuțiunilor frazeologice"17, sesizabil în exemple precum Le sens commun este moins commun qu'on ne pense. Fenomenul ar fi putut deschide calea către o abordare a "locuțiunilor" în plan textual-discursiv, însă continuatorii lui Bally au ignorat multă vreme această perspectivă. 2.1.2. În pofida acestui blocaj, fundamentarea disciplinară a frazeologiei de către Bally a impulsionat considerabil dezvoltarea frazeologiei franceze, cu atât mai mult cu cât un alt discipol
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parte din re-spuneri (redites), din părți de fraze, din fraze întregi care se declanșează mecanic în anumite circumstanțe și din care noi nu reținem decât intenția lor generală"18. Prin urmare, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, locuțiunile au făcut obiectul a numeroase abordări structuraliste, în principal de natură gramaticală și/sau de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises, 1961), care își asumă, de la bun început, premise și principii structuraliste. Pentru lingvistul francez, locuțiunea reprezintă o "expresie constituită prin uniunea mai multor cuvinte formând o unitate sintactică și lexicologică"19, care se deosebește de restul combinațiilor lingvistice prin trei trăsături: "unitate de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală; valori metaforice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]