3,340 matches
-
fără a avea cămin; putem deține o casă fără a beneficia de esența sau temeiul ei, Întrucât căminul Înseamnă unitate, integralitate, fericire. Noblețea existențială este dată de calitatea căminului, nu de aspectele sale cantitative (mărime sau număr de camere). Calitatea locuirii nu derivă numaidecât din calitatea locuinței. Căminul poate fi sărac, dar „locuirea” bogată. Și Într-un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
esența sau temeiul ei, Întrucât căminul Înseamnă unitate, integralitate, fericire. Noblețea existențială este dată de calitatea căminului, nu de aspectele sale cantitative (mărime sau număr de camere). Calitatea locuirii nu derivă numaidecât din calitatea locuinței. Căminul poate fi sărac, dar „locuirea” bogată. Și Într-un bordei poate să apară pacea și bucuria. La o adică, locuința poate lipsi (stai În gazdă sau la hotel), dar ceea ce ține de cămin poate deja să Înflorească și să rodească. 8.2. Casa - loc al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe axa „paradigmatică”, a experienței căminului de altădată (cel al părinților, de pildă). Din cumulul de semnificații virtuale, cel mai mult va cântări semnificațiile datorate primului cămin, ale Imobilului Copilăriei, care adună, unifică Într-un fel percepțiile noastre asupra spațiului locuirii. O astfel de stratificare a semnificațiilor ne obligă să luăm În considerare factorul timp, decriptându-i Înțelesurile În acest spațiu mai mult sau mai puțin subiectiv. Timpul ține de devenirea comportamentelor și actelor noastre, deopotrivă consumate sau virtuale. O Încercare de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
constituie o existență concentrică și concentrată. Ea rămâne mereu semnul unei chemări, al unei unificări, al unei centrări sau recentrări, remediul oricărei „risipiri”. Remediul rătăcirii prin lume este Întoarcerea acasă. Întoarcerea „fiului risipitor” se convertește Într-o mare sărbătoare a locuirii Împreună, a regăsirii ființei. Cu toate acestea, funcționarea sensului În acest perimetru privat, personal nu poate fi la adăpostul total al unor comandamente suprapuse, cum ar fi economicul, ideologicul, puterea. Investirea cu sens a unor materii semnificante specifice ambientului casnic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
României și Ucrainei în Marea Neagră. Curtea Internațională nu se va pronunța asupra apartenenței Insulei Șerpilor. Această apartenență nu face obiectul procesului de la Haga. Pentru CIJ, insula prezintă interes numai sub aspectul delimitării spațiilor maritime, dacă ea este sau nu propice locuirii umane, dacă are sau nu viață economică proprie. La reuniunea NATO la nivel înalt de la București (2-4 aprilie 2008), Grecia a condiționat invitarea Macedoniei de a adera la NATO de soluționarea prealabilă, prin negocieri bilaterale, a diferendului dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
continuare două constatări ale acestei cercetări longitudinale: Timpul zilnic petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către 16 ani au un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ale dandy-lor prin aceste grile, ar rezulta un tablou dintre cele mai complexe. Să facem o Încercare. Iată doar câteva dintre reperele-referințe În raport cu care identologii au convenit că s-ar putea defini o identitate individuală. Referințele materiale: posesiile (nume, teritoriu, locuire, vestimentație etc.), potențialitățile (putere economică, financiară, intelectuală), aparențele fizice (trăsături morfologice, semne distinctive etc.); referințele istorice: originile (acte de naștere, numire, filiație, mituri ale genezei proprii etc.), evenimentele marcante (influențe, transformări, rupturi, traumatisme etc.); referințele psihoculturale: sistemul cultural (premise, coduri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori și realizează că împreună frica ancestrală poate deveni un sentiment ce poate fi mai ușor suportat. Locuirea împreună și așezările comune din ce în ce mai sofisticate au la bază aceeași dorință nemărturisită de a trăi mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
daco-romane în vechile orașe provinciale este dovedită, în unele locuri, cel puțin până la invazia hunilor în Europa centrală (după 375), iar în altele se întâlnesc vestigii din secolele V-VI. În Dacia, în fiecare oraș, s-au aflat urme de locuire rustică sau rusticizată (ruralizarea vieții urbane), după 275. Există o continuitate de viață în perimetrul vechilor orașe, dar nu o viață urbană propriu-zisă. Urme de locuire efectivă ale goților și gepizilor (vezi mai jos) nu se cunosc în vatra fostelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolele V-VI. În Dacia, în fiecare oraș, s-au aflat urme de locuire rustică sau rusticizată (ruralizarea vieții urbane), după 275. Există o continuitate de viață în perimetrul vechilor orașe, dar nu o viață urbană propriu-zisă. Urme de locuire efectivă ale goților și gepizilor (vezi mai jos) nu se cunosc în vatra fostelor orașe romane, ci în locuri deschise, sub cerul liber, conform vieții lor tribale.13 Populația locală care ducea o viață modestă în fostele orașe și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al IV-lea față de cel din lumea satelor daco-romane. Nicăieri nu se observă un aflux de populație rurală spre orașe, ci mișcarea demografică este direcționată dinspre fostele orașe spre satele daco-romane. În general, populația și-a păstrat vechile forme de locuire rurală din perioada anterioară, case de lemn, bordeie, gropi de provizii. Așezările autohtone se întâlnesc în locuri retrase, dar și pe trasee de circulație a oamenilor și bunurilor (mărfurilor), pe văile râurilor, pe dealuri și platouri. Aceste așezări se află
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
carpi-ba chiar, în primul sfert al secolului al IV-lea, în "Gothia" de dincolo de Istru exista o episcopie ortodoxă, condusă de Teofil, participant la conciliul de la Niceea, din 325. Persecuțiile regilor goți-Martiriul Sf. Sava Goții au cunoscut creștinismul pe vremea locuirii lor în nordul Mării Negre. Migrând apoi și ajungând la Dunăre, numărul celor din mijlocul lor care au îmbrățișat noua religie a crescut, fiind răspândită de captivii aduși aici în urma expedițiilor din sudul Dunării și de soldații goți din armata romană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre sud și răsărit, goții locuiau în regiunea Pomeraniei, în nordul Poloniei Mari și în zona Vistulei inferioare. În a doua jumătate a secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea, goții părăsesc teritoriile lor de locuire și se stabilesc în regiunea aflată la est de Vistula mijlocie, ce includea Mazovia și Podlesia, primul spațiu de expansiune gotică. În aceste teritorii, goții au întemeiat prima cultură (civilizție), Wielborie, ce cuprindea așezări și necropole, expresie a unor comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de vandali, după plecarea lor spre apus, în jurul anului 400. Până la mijlocul secolului al V-lea, gepizii au locuit doar în regiunile de margine, în nord-vestul Daciei, însă după victoria asupra hunilor (454), ei și-au extins stăpânirea (aria de locuire) asupra întregii Dacii romane, conform lui Iordanes. Teritoriul locuit de gepizi era identic cu acela al Daciei romane. Astfel, Iordanes arată că, după lupta de la Nedao (454), stăpânirea gepidă era suprapusă cu frontierele vechi ale Daciei romane, la care se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au avut loc confruntări militare cu bizantinii, în anii 599-600. Stăpânirea avară în bazinul carpatic a marcat istoria acestei regiuni pentru două secole și jumătate. Ei au impus propriul model, adus din răsărit, în organizarea structurilor social-economice și politice. Dar locuirea efectivă a unui teritoriu atât de întins era imposibilă, de aceea grupuri de populație preexistente, romanici, germanici, prizonieri aduși din Imperiu, ori alte comunități-slavii au avut rolul lor în evoluția kaganatului avar. Stăpânirea avară a luat sfârșit în Europa centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cercetate cimitirele de la Castelu (jud. Constanța), Izvoru (jud. Giurgiu), Bârșia Nouă (jud. Olt), Ocna Sibiului și Brateiu (jud. Sibiu). Au fost descoperite tezaure monetare, depozite de unelte agricole, obiecte de metal și ceramică, din secolele VII-X. Cercetările acestea dovedesc o locuire relativ intensă, mai ales în unele regiuni. Numeroase așezări erau situate de-a lungul văilor cu terenuri fertile, al Dunării, din Banat până la vărsare-ele sunt presărate cu așezări și cimitire ce aparțin unor obști sătești teritoriale. Pământul bogat și pășunile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Theophanes, Ioan din Efes, aceștia fiind multă vreme singurele surse pentru reconstituirea istoriei migrațiilor slave. Pe de altă parte, cercetările arheologice din ultima jumătate de secol au adus date noi cu privire la pătrunderea și stabilirea slavilor în regiunile carpato-dunărene. Teritoriile de locuire ale slavilor înainte de marile migrații erau vastele spații situate la nord de râul Pripet, în regiunile păduroase aflate între Vistula și Niprul superior până spre zona de nord-est, în bazinele superioare ale râurilor Volga, Oka și Kama. După prăbușirea confederației
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unde este numit patriciu. Pentru a stăvili atacurile lor și pentru a-i folosi ca masă de manevră, bizantinii reușesc să atragă pe unul din fiii lui Kubrat, Asparuh.3 Imperiul le-a oferit, inițial, așa cum arătam, ca teritoriu de locuire, regiunea de pescari aflată deasupra Dunării, între lacurile sărate, numită "Onglu", în Bugeac, sudul Basarabiei. Așezarea grupului "bulgar" al masei hune în Basarabia de sud a găsit acolo amintiri romanice. Ei locuiau acolo în corturi, în acel Bugeac, de unde "ies
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
permanența geto-dacilor, în nordul Dunării, în timpul stăpânirii romane (106-275). Toponimia și hidronimia Daciei romane sunt în cea mai mare măsură dacice, transmise cuceritorilor (romani) prin daci. Acest fapt reprezintă o puternică dovadă a permanenței populației dacice în vatra ei de locuire. Din cele 12 orașe cunoscute din Dacia, 9 au nume autohtone, terminația -dava din numele unor orașe (Sucidava, Capidava) a supraviețuit. Pe lângă dacii din provincia romană, în teritoriile învecinate trăiau dacii liberi: în Moldova, Muntenia, Crișana, Maramureș. În cursul conviețuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de nord-vest, până la Siret, se afla o grupare de numai zece așezări. În sudul Podișului Central Moldovenesc, între Prut și Bârlad, cuprinzând sudul județului Vaslui (Tutova) și nordul județului Galați (Covurlui), se afla o grupare teritorială cu mare densitate de locuire, alcătuită din 40-50 de așezări. Între cele două mari concentrări demografice, situate în zona ieșeană și cea bârlădeană, se aflau grupări de populație mai mici, alcătuite din sate răsfirate pe cursul apei, dintre care un nucleu teritorial de zece așezări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritorială se afla și în zona Galaților, între cursurile inferioare ale Siretului și Prutului, alcătuită din șapte așezări. În Moldova, între Siret și Carpați, concentrările demografice erau mai modeste, așezările fiind risipite de-a lungul văilor sau apelor, iar densitatea locuirii este mai mică decât între Siret și Prut. În sfârșit, în zona Sucevei și Vrancei, așezările erau mai rare, fiind risipite datorită reliefului din cele două regiuni. În Basarabia, între Prut și Nistru, situația demografică era asemănătoare, aici se observă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Făgărașului, situate între Olt și Carpați. Din această prezentare a așezărilor aflate în toate provinciile românești rezultă, ca o concluzie, că pe întreg spațiul vechii Dacii, la Carpați, Dunăre și Mare, a existat o viețuire neîntreruptă, o succesiune continuă de locuire, un potențial demografic permanent pe tot parcursul acestor secole (X-XIII). A existat o conexiune între concentrările teritoriale și organizarea politică comunitățile umane românești erau incluse în complexe teritoriale echivalente cu o structură politică, ce precedau organizarea statală. Cercetările istorice au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a putut exista la Dăbâca, reședința voievodului Gelou, unde s-au descoperit fundațiile mai multor biserici, cea mai veche fiind din piatră (biserică voievodală), datând, probabil, din secolul al IX-lea, înainte de cucerirea maghiară. S-au aflat aici urme de locuire pe o suprafață întinsă, morminte, ceramică smălțuită, monede și o cruce din bronz, toate de factură bizantină, ceea ce denotă legăturile politice, economice și bisericești ale românilor cu Bizanțul. Toate aceste elemente pe care le deținem ne fac să presupunem că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din apropierea Nistrului, împrejurimile Orheiului. Să precizăm că în preajma acestuia (Orheiul) se afla un centru militar, administrativ și politic al Hoardei de Aur. Situația demografică în împrejurimile Cetății Albe-oraș (port) și hinterland-aici populația era mai rară. În jurul acestor arii de locuire s-au conturat, în perioada aceasta, formațiuni teritorial-politice al căror nume nu-l cunoaștem, care apoi s-au închegat într-un stat la est de Carpați. Tabloul complet al lumii românești rurale de la est de Carpați trebuie completat cu necropolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
densă, concentrată, în special între 400-600 m. La câmpie, acoperită de păduri întinse (codrul Vlăsiei), localitățile se concentrau de-a lungul râurilor ce o străbăteau. Apoi, numeroase sate se aflau pe malul Dunării și în jurul bălților ei, în secolele XIII-XIV, locuirea era intensă în toate regiunile sud-carpatice. În Dobrogea, ținuturile populate erau mai ales malul dunărean, țărmul pontic și văile. În Muntenia și Oltenia, văile râurilor Ialomița, Argeș, Olt și Jiu sunt dens locuite. Astfel, treptat, în secolele XIII-XIV, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]