2,956 matches
-
the Swazi Ncwala”, În Man, vol. 22, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1989, Discourse and the Construction of Society: Comparative Studies of Myth, Ritual and Classification, Oxford University Press, New York Lincoln, Bruce, 1996, „Gendered Discourses: The Early History of ‘Mythos’ and ‘Logos’” , În History of Religions, vol. 36, nr. 1 Lincoln, Bruce, 1999, Theorizing Myth: Narrative, Ideology and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago Lipsitz, George, 1990, Time Passages: Collective Memory and American Popular Culture, University of Minnesota Press, Minneapolis Lorenz
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Alan Morinis (coord.), Sacred Journeys: The Anthropology of Pilgrimage, Greenwood Press, Westpoint Morinis, Alan; Crumrine, Ross, 1991, „La Peregrinación: The Latin American Pilgrimage”, În Ross Crumrine, Alan Morinis (coord.), Pilgrimage in Latin America, Greenwood Press, New York Most, Glenn, 1999, „From Logos to Mythos”, În Richard Buxton (coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Muchembled, Robert, 1978, Culture populaire et culture des élites dans la france moderne (XVe - XVIIIe siècles), Flammarion, Paris Muchembled
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Magic”, În Stephen D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Oișteanu, Andrei, 1980, Grădina de dincolo, Dacia, Cluj-Napoca Oișteanu, Andrei, 1987, Motive și semnificații mito-simbolice În cultura românească tradițională, Minerva, București Oișteanu, Andrei, 1998, Mythos și Logos: studii și eseuri de antropologie culturală, ediția a II-a, Nemira, București Olinescu, Marcel, 1944, Mitologie românească, Casa Școalelor, București Olteanu, Antoaneta, 1997, Ipostaze ale maleficului În medicina magică, Paideia, București Olteanu, Antoaneta, 1998, Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le 12 janvier 2010, URL : http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/lfr 0023-8368 1981 num 51 1 5099. CONNOLY, David, " Poetry Translation ", în Routlege Encyclopedia of Translation Studies, édité par Mona Baker, Routlege, Londres, 1998, consulté le 12 janvier 2011, URL : http://courses.logos.it/pls/dictionary/linguistic resources.cap 4 26?lang=fr. COURRIOL, Jean-Louis, " Présentation ", în Mihai Eminescu Poezii/Poésies, présentation et traduction de Jean-Louis Courriol, Gemini, collection bilingue de poésie, Editura Paralelă 45, Pitești, 2000. DEGOTT, Bertrand, " Bonnefoy traducteur : à quoi bon encore leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poème original, y compris la rime, me pârâit aussi dangereux que vain. " 653 V., en ce sens, David Connolly, " Poetry Translation ", în Routlege Encyclopedia of Translation Studies, édité par Mona Baker, Routlege, Londres, 1998, p. 174, cité sur http://courses.logos.it/pls/dictionary/linguistic resources.cap 4 26?lang=fr, consulté le 12 janvier 2011 : " La forme du sonnet ne signifie pas qu'elle fera pour le lecteur Nord Américain contemporain ce qu'elle fait pour leș contemporains de Petrarch dans l'Italie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
evoluează de la calmul patriarhal și terestru spre abstractul teologic și celest; el trece, cu alte cuvinte, încetul cu încetul, de la un stil marcuin la un stil ioaneic. E aici un drum de la evenimentul văzut cu ochii, de la concretul vremelnic, la logosul diafan populat de semnificații sublime. LUCIAN BLAGA SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Elémire Zolla, Ioan Petru Culianu, Alberto Tallone Editore, 1994; Ted Anton, Eros, Magic and the Murder of Professor Culianu, [Chicago], 1996; ed. (Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu), tr. Cristina Felea, pref. Andrei Oișteanu, București, 1997; Andrei Oișteanu, Mythos și Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997, 333-377; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998, 195-233; Glodeanu, Dimensiuni, 242-250; Ileana Mihăilă, Renaștere și modernitate, București, 1998, 272-294; Glodeanu, Incursiuni, 103-115; Nicu Gavriluță, Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
a lui I. Heliade-Rădulescu, București, 1935, 297-303; Pillat, Tradiție, 88-116; Streinu, Clasicii, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’epoque des lumières, Sibiu, 1945, 365-429; G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1965, 11-26; Vianu, Studii, 545-559; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, passim; Georgescu, Polivalența, 63-186; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971; Cornea, Originile, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1979, 115-144; D. Păcurariu, Clasicismul românesc, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 283-353; Streinu, Pagini, IV, 355-358, 367-370
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
tinerețea lui Burebista, care, la maturitate, înfruntă o istorie potrivnică, dar mai ales pe acei semeni ce nu-i împărtășesc condiția de „inițiat”. Mai bine realizate sunt intervențiile imnice ale corului: versuri invocând magico-religios lumina, printr-o ipostaziere „dacică” a logosului ziditor și etern, combinate cu elemente folclorice. O lume în descompunere, amenințată de stihii și teroare, este conținută în volumul de versuri Imnuri către soare (1982), structurat în trei secțiuni. Prima, Elegiile, sugerează o apropiere de orfism, dar „zicerile” lui
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia Titircă, Sotirescu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
al prestigioasei ediții coordonate de C. Noica; Hermeias filosoful (1983), Republica (1986), Philebos (1993) sunt cel puțin trei puncte de onoare dintr-o activitate filologic-filosofică aparent părăsită de publicistul incisiv al anilor 2000. Dacă Scriere și oralitate în cultura antică (logosul și scrisul în fundarea civilizației eline, paralel cu marea ruptură vetero-nou-testamentară în discontinuitatea funciară a lumii israelite, într-un context jalonat de relațiile Bibliei cu Platon, ale civilizației greco-creștine cu spiritul iudaic) era dedicată memoriei lui C. Noica, iar capitolul
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
versantul opus solidarității cu mulțimea e izolarea individualistă, mizantropică (Prințul, Vraciul). Dar în Testament el se vede pe sine ca un Ales, răzbunătorul, prin cuvânt, al „durerii de vecii întregi”, acumulată de străbuni, robi, căci nu au putut ajunge la Logos. Hrisov postum al înaintașilor petrecuți în obscuritate și dizgrație, cartea poetului e rodul unei munci îndârjite cu verbul, a cărui forță taumaturgică vine din transmutarea veninului și a imundului în lumină spirituală: „Din bube, mucigaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
picturii și sculpturii (strânse postum în Pensula și dalta, 1973), din recenzii, arte poetice, profiluri de scriitori, este proiecția tensiunii interioare, a întrebărilor pe care și le-a pus creatorul. „Miracolul suprem” a fost, pentru el, cuvântul. Verbul poetic reiterează Logosul: poate crea „din simboale”, din nou, universul și, mai ales, îl poate schimba (Dintr-un foișor, Scrisoare cu tibișirul). Totuși, inspirația fiind un „dictat” supraindividual, starea scriitorului trebuie să fie umilința. Cel căruia i se reproșau „inerțiile materiale” și senzualismul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
interioară”, adică felul în care se construiește viața proprie, subiectivă a subiectului, de biografia banală, rezultând din desfășurarea mai mult sau mai puțin întâmplătoare evenimentelor. Logoterapia Această psihoterapie elaborată de V. Frankl pornește de la o anumită concepție despre structura persoanei. Logos înseamnă totodată sens și spiritualitate; dar “spirit”, în înțelesul particular dat acestui cuvânt, nu este nici ratio (Verstand), nici intellectus (Vemullft). “Spirit” înseamnă, de exemplu, capacitatea de a distanța și de a lua atitudine față de planul psihofizic-organismic. Dacă se poate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
mitologice, Dacia, 1980 (ediția a II-a, Polirom, 2012) ; Motive și semnificații mito simbolice în cultura tradițională românească, Minerva, 1989 ; Cutia cu bătrâni (roman), Meta, 1995 (ediția a II-a, Cartea Românească, 2005 ; ediția a III-a, Polirom, 2012) ; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, 1997 (ediția a II-a, 1998) ; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, Humanitas, 2001 (ediția a II-a, 2004 ; ediția a III a, Polirom, 2012) (Premiul Uniunii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele mitice și religioase ale lumii. Legenda finlandeză comentată de noi este extrem de explicită. Ea nu mai reclamă din partea cititorului un efort special de decodare a simbolurilor și alegoriilor : „Facerea lumii fiind creația prin excelență - spune Mircea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noi este extrem de explicită. Ea nu mai reclamă din partea cititorului un efort special de decodare a simbolurilor și alegoriilor : „Facerea lumii fiind creația prin excelență - spune Mircea Eliade -, cosmogonia devine modelul exemplar pentru toate soiurile de creații” (1, p. 21). Logos-ul (sau cântul, sunetul etc.) intonat de zeul sau eroul demiurg este bivalent : poruncă (Să fie !) și model (Astfel să fie !), încorporând simultan voința și gândirea creatorului (63). El nu este deci numai declanșatorul creației (micro-)Cosmosului, dar și modelul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un „labirint” care se poate desfășura. De aici și până la folosirea lui ca „armă” împotriva Labirintului cretan nu este decât un singur pas. Prin desfășurare, firul marchează drumul corect dintr-o infinitate de drumuri posibile. Firul (ghemul desfășurat) devine astfel Logosul și Legea instaurate într-un tărâm ilogic și ilegic. Or, un sistem haotic căruia i se impune Legea devine Kosmos (Univers ordonat). O altă alegorie cu bogate semnificații - cea a țesutului - pare să fie cuprinsă în demersul lui Tezeu. Privit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
396). De regulă, Cosmosul este văzut ca o enormă țesătură sau ca un veșmânt al Cosmocratorului (98). Este simptomatic, de exemplu, testul la care îl supun zeii pe Bel-Marduk pentru a verifica virtuțile cosmogonice ale acestuia. El trebuie, prin rostirea Logos-ului, să facă să dispară și apoi să reapară un veșmânt. Marduk - zeul care va lega în plasă pe dragonul Tiamat (Haosul) pentru a clădi Cosmosul din trupul lui - trebuie să-și demonstreze întâi puterile asupra „țesăturii”. El porunci din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să aleagă un singur răspuns (cuvânt) corect. Acest „cuvânt corect”, Adevărul care răpune monstrul, nu este 49. Cu ghemul și spada, Ariadna și Tezeu în centrul Labirintului (gravură din cartea De Labyrintho de Stabius, Nürnberg, 1510) decât un simbol al Logos-ului - o altă „armă” magică a Demiurgului cu care „răpune”, ordonează Haosul, creând Cosmosul. Sfinxul, monstru compozit (antropozoomorf) din aceeași familie cu Minotaurul, este, ca și acesta din urmă, o întruchipare a Haosului. Între ei există însă o diferență, dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ceea ce sunt la Minotaur brutalitate și agresivitate pură, la Sfinx sunt perversitate și perfidie - nu mai puțin terifiante și ucigătoare (gr. sphiggx = „care apasă, strânge, strangulează”). Ca urmare, armele celor doi eroi vor trebui să difere : securea la Tezeu și logos-ul la Oedip. De fapt, sunt două ipostaze ale armei Demiurgului. Constatarea analogiei dintre cele două legende se dovedește a fi legitimă nu numai dacă le „citim” dintr-o perspectivă mito- logică (mitul cosmogenezei), ci și dintr-una ritologică (ritul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veți fi în iad”, se spune într-un text manuscris (mss. BAR nr. 5584) de prin 1762 (185). Nu doar în textele bisericești erau sancționați fumătorii. Primul domnitor fanariot, Nicolae Mavrocordat (1680-1730), a scris în greacă un foarte interesant text : Logos kata nikotianis. Este vorba de un Discurs împotriva tutunului, și nu „împotriva nicotinei”, cum apare de regulă în diverse comentarii. Scris în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, textul a fost publicat postum la Iași, în 1786, de către nepotul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vomite. în cazul unui cuvânt, efectele contradictorii acționează în funcție de modul cum e scris (sau rostit). „Omiterea sau adăugarea unei singure litere ar putea însemna distrugerea întregii lumi”, se spune în Talmud. Tehnicile Cabalei (gematria, notarikon, temurah) încercau să redescopere pierdutul „logos divin” în spatele celui profan. Scrisă de rabinul cabalist praghez Judah Löw pe fruntea Golemului, o formulă magică (ebr. emeth = „adevăr”) creează un antro poid artificial, dar îl distruge atunci când o singură literă e ștearsă (ebr. meth = „mort”) (33). Vulgarizată, ideea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]