2,294 matches
-
pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului) și un ram postero-intern (pentru stâlpul diafragmatic corespunzător). Dacă s-au evidențiat anastomozele între ramurile frenice de aceeași parte, existența anastomozelor între cei doi nervi frenici rămâne un subiect controversat (Perrera, Henry și Scott, citați de [11]). Nervul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
următorii 10 ani, povara acestei maladii este de așteptat să crească dramatic. Extensia problemei și povara economică și socială asupra societății poate fi înteleasă din câteva exemple : - Maladiile osteoarticulare reprezintă jumatate din bolile cronice la persoanele peste 65 ani; - Durerea lombară este a doua cauză de incapacitate temporară de muncă; - Fracturile datorate osteoporozei aproape s-au dublat, ca număr, în ultima decadă; se estimează că 40% din femeile peste 50 ani vor suferi în timp o fractură osteoporotică; - Traumatismele grave, cauzate
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a) eliberarea membrelor anterioare, care pot fi folosite atât ca analizatori senzitivi, cât și ca aparate de prehensiune; b) verticalizarea coloanei vertebrale, care atrage modificarea numărului de vertebre mobile (la om sunt 24: 7 cervicale, 12 toracale sau dorsale, 5 lombare), precum și apariția unor elemente de susținere solide (osul sacrum rezultat prin sudarea celor 5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mobile (la om sunt 24: 7 cervicale, 12 toracale sau dorsale, 5 lombare), precum și apariția unor elemente de susținere solide (osul sacrum rezultat prin sudarea celor 5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală (lordotică). Prin aceste modificări coloana vertebrală devine sinusoidă cu rezistență mare la presiune. c) orizontalizarea găurii occipitale rezultă din verticalizarea coloanei realizând, pe de o parte, orientarea senzorială a feței
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
elementele vasculare - ca structuri directoare ale miarației celulelor mezenchimale; acestea sunt: - pentru mezenchimul primar al plăcilor craniale și caudale: arterele toracice interne, epiaastrice superioare, epiaastrice inferioare; - pentru mezenchimul secundar ce miarează din somite în somatopleura plăcilor laterale: arterele intercostale și lombare. în săptămâna a patra, placa neurală se extinde, se înrulează și va forma tubul neural -precursorul sistemului nervos central. La sfârșitul săptămânii a patra, cea mai mare parte din sistemul nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural se diferențiază
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în partea dorsală a trunchiului și median; este formată dintr-o serie de elemente discoidale suprapuse denumite vertebre. Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre ce formează mai multe regiuni: - cervicală: ce prezintă 7 vertebre; -toracală: formată din 12 vertebre; - lombară: alcătuită din 5 vertebre; - sacrată: unde se descriu 5 vertebre sudate între ele și care formează osul sacrum; -coccigiană, formată din 3-4 vertebre care se sudează și formează coccisul. VERTEBRELE ADEVĂRATE Vertebrele din regiunea cervicală, dorsală și lombară sunt oase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12 vertebre; - lombară: alcătuită din 5 vertebre; - sacrată: unde se descriu 5 vertebre sudate între ele și care formează osul sacrum; -coccigiană, formată din 3-4 vertebre care se sudează și formează coccisul. VERTEBRELE ADEVĂRATE Vertebrele din regiunea cervicală, dorsală și lombară sunt oase mobile, independente de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare (2, 3, 11, 20). Caracterele generale ale vertebrelor Toate vertebrele, indiferent de regiunea din care fac parte, sunt formate din corpul vertebral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervului spinal (sulcus nervi spinalis). Vertebrele toracale au: - corpul vertebral alunait în sens anteroposterior, - procesul spinos mai voluminos comparativ cu cel al vertebrelor din alte reaiuni, - la nivelul proceselor transverse fețe articulare (fovea costalis transversalis) pentru coastele din reaiune. Vertebrele lombare prezintă următoarele particularități - corpul și procesul spinos sunt bine dezvoltate, - procesele costiforme (processus costarius) ce se descriu la aceste vertebre reprezintă, de fapt, resturi ale coastelor. Caracterele speciale ale unor vertebre Atlasul sau vertebra C (atlas) nu are corp vertebral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică. Osul sacrum - fața anterioară 1. Baza osului sacrum 2. Proces articular superior 3. Partea laterală 4. Liniile transversale 5. Vârful osului sacrum 6. Găurile de conjugare anterioare Osul are o formă de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacrate este separă de celelalte prin câte o creastă pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului. Fața posterioară (facies dorsalis) este convexă (Fiaura 18). Pe linia mediană se aăsește creasta sacrată (crista sacralis mediana) ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați postero-interni de fiecare parte; -aăurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrați; -tuberculi sacrați postero-externi (tuberculii conjuaați). Fetele laterale sunt larai în partea superioară și înauste în partea lor inferioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. Osul sacrum este străbătut în toată lunaimea sa de canalul sacrat (canalis sacralis) care continuă canalul iahidian al coloanei lombare. în acest canal se aăsește fundul de sac dural împreună cu nervii care formează coada de cal. De fiecare parte a canalului sacrat pornesc 4 conducte transversale (foramina intervertebralis), inițial simple care pe parcurs se bifurcă pentru a se deschide la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
73 cm la bărbați și 63 cm la femei, reprezentând aproximativ 40% din lunaimea totală a corpului. Lățimea maximă a coloanei vertebrale este de 11 cm, la baza sacrumului. Diametrul saaital maxim, de 7 cm, este la nivelul ultimelor vertebre lombare apoi descrește atât în sus cât și în jos. Coloana vertebrală nu este rectilinie. Prezintă curburi în plan saaital cât și în plan frontal. 1. Curburile în plan saaital sunt orientate fie cu convexitatea înainte - lordoze, fie cu convexitatea înapoi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Curburile în plan saaital sunt orientate fie cu convexitatea înainte - lordoze, fie cu convexitatea înapoi - cifoze. La coloana vertebrală aceste curburi sunt în număr de 4: a) curbura cervicală cu convexitatea înainte; b) curbura toracală cu convexitatea înapoi; c) curbura lombară cu convexitatea înainte; d) curbura sacro-cocciaiană cu convexitatea înapoi. în timpul vieții intrauterine coloana vertebrală prezintă o sinaură curbură cu convexitatea înapoi. La nou-născut coloana vertebrală prezintă un unahi lombo-sacral ce separă cifoza cervicotoracală de cea sacro-cocciaiană. Lordoza cervicală apare în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vieții intrauterine coloana vertebrală prezintă o sinaură curbură cu convexitatea înapoi. La nou-născut coloana vertebrală prezintă un unahi lombo-sacral ce separă cifoza cervicotoracală de cea sacro-cocciaiană. Lordoza cervicală apare în lunile 35 și este rezultatul ridicării capului de către suaar. Lordoza lombară apare în jurul vârstei de 2 ani și este datorată stațiunii verticale și locomoției (3, 4, 17). 2. Curburile în plan frontal sunt mai puțin pronunțate ca cele în plan saaital: a) curbura cervicală cu convexitatea la stânaa; b) curbura toracală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și este datorată stațiunii verticale și locomoției (3, 4, 17). 2. Curburile în plan frontal sunt mai puțin pronunțate ca cele în plan saaital: a) curbura cervicală cu convexitatea la stânaa; b) curbura toracală cu convexitatea la dreapta; c) curbura lombară cu convexitatea la stânaa. Curbura toracală este primară și este determinată de tracțiunea mușchilor mai dezvoltați la membrul superior drept. Celelalte două curburi sunt compensatorii în stabilirea echilibrului corpului. în cazul stânaacilor curburile frontale sunt îndreptate în sens invers. Coloana
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebrali. Canalul vertebral rezultă prin suprapunerea aăurilor vertebrale. în sus se continuă cu cavitatea neurocraniului în timp ce inferior se deschide prin hiatusul sacral. Canalul vertebral urmărește toate inflexiunile coloanei vertebrale. Diametrele canalului vertebral variază, fiind mai mari în reaiunea cervicală și lombară și mai mici în reaiunea toracală. Coloana vertebrală îndeplinește trei roluri majore: 1. de protecția măduvei spinării; 2. static; 3. biomecanic, coloana vertebrală fiind antrenată în mișcări numeroase și ample. TORACELE OSOS (THORAX) Toracele osos este o cavitate formată de către
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin. Discurile intervertebrale (disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate între două corpuri vertebrale. Sunt biconvexe cu arosime variabilă de sus în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său din: - inel fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern. Raporturile articulației sunt cu: 1. anterior: mușchiul piriform și ilio-psoas, plexurile nervoase lombar și sacrat, cu vasele iliace externe; 2. posterior: mușchiul sacro-lombar; 3. superior: mușchiul pătrat al lombelor; 4. inferior: elementele spațiului suprapiriform. - liaamentele: - pubian superior (lia. pubicum superius), unește cele două oase în partea superioară aăsindu-se în continuarea liniei albe a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
planurile musculare profunde. Acțiunea este de a ridica coastele, intervenind în inspir. Inervația este dată de nervii intercostali 2-5. MUȘCHIUL POSTERIOR {I INFERIOR (m serratus posterior inferior) Originea este la nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Inserția terminală se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Raporturi: mușchiul este acoperit de marele dorsal și acoperă la rândul său straturile musculare profunde. Acțiunea: coboară coastele fiind un mușchi expirator. Inervația: se realizează prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spațiul dintre cei doi dințați posteriori. Se inseră medial pe procesele spinoase și lateral la nivelul coastelor. Este considerată ca fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este o lamă aponevrotică dispusă în regiunea lombară și dorsală inferioară. Fascia se inseră: - medial: pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]