12,849 matches
-
după un nor. Își făcuse datoria oferindu-i speranța, apoi se retrăsese discret, transmițându-i astfel că va trebui să lupte pentru a ajunge la lumină, nu să aștepte. Așa cum și ea se lupta cu întunericul, cu norii, pentru a lumina în noapte. Obosită, copleșită de evenimentele care o luaseră pe nepregătite, Karina adormi cu cuțitul în mâini, ținându-l ca o bijuterie de preț. Un somn adânc, fără vise, odihnitor o cuprinse cu brațele sale nevăzute, dar atât de prezent
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
toate intimitățile imprimate pe filele albe, lăsând un semn de carte la pagina cu ultimele rânduri scrise, îl prinse cu ambele mâini și-l strânse la piept, rămânând cu privirea pierdută pe fereastră. Va reuși? Va ajunge la el? Luna lumina cerul înstelat jucându-se cu perdeaua de mătase din spatele căreia Karina o privea absentă. Era departe, în acea poieniță înmiresmată, cu iarbă fragedă și flori, în brațele lui, în îmbrățișarea aceea din care nu ar fi vrut să se mai
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
în ochi, nu prin scrisori. Ar fi putut să o mintă cu ușurință și în acest mod, dar ar fi simțit. Instinctul nu ar fi înșelat-o, nu în privința lui. Vara trecuse fără să-i simtă căldura adorată. Soarele strălucise, luminase în împărăția lui nesfârșită, dar nu și pentru ea. Se ștersese cu buretele bucuria de a trăi fiecare clipă așa cum era, cum vene cu tot ce-i oferea. Unde dispăruse tot ce o încânta cândva? Le luase în tăcerea lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
zis nu se demonstrează, că este nedemonstrabil. Asta nu e teatru, spună ce-o vrea don Fulgencio; a intrat în scenariu aerul infinitudinii, o imensă realitate misterioasă ce înfășoară teatrul. Și ce foc! Ce foc i-a aprins inima! Cum luminează propriul său cămin! Cămin? "Sărman tată!" îi spune demonul familiar cu voce delicată, arătându-i căminul său într-o nouă lumină. "Sărmană mamă!". Asta pentru că, luându-l azi biata sa mamă în brațe și sărutându-l, a auzit-o murmurând
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
acea situație în care ai firma sau magazinul într-o zonă fără interes comercial și va trebui să lupți. Poți să apelezi la diferite trucuri pentru a crește atractivitatea unui vad: montezi un telefon, un automat bancar, un xerox, îl luminezi, îi pui pază, faci o vitrină menită să iasă în evidență, îți faci un program diferit de concurență, creezi locuri de parcare pentru clienți sau ai mereu magazinul aglomerat (spiritul de turmă ne îndeamnă să mergem unde e aglomerat, având
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
este de a te face s? -Îi cere scuze că exi?ți” (C. Noica) ?i pentru c?, mai ales prin crea?ia lui Eminescu, „neamul românesc ?i a că?tigat dreptul la nemurire", cunoa?terea acesteia nu poate decât s? lumineze acel Îngust „petic de cer" ce-?i este Ing?duit din imensul orizont al universalit??îi: „Deasupra tuturor gloriilor efemere ?i de?ert?ciunilor legate de patimile noastre omene?ți, un singur punct r? mane fix, necl?tinat de nici o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-or zice c? sunt toate câte nu vor În? elege... Dar, afar? de aceasta, vor c?ta vie?îi tale S?-i g?seasc? pete multe, r?ut??i ?i mici scandale - Astea toate te apropie de dan?îi... Nu lumină ce În lume-ai rev?rsat-o, ci p?cațele ?i vină, Oboseală, sl?biciunea, toate relele ce sunt Într-un mod fatal legate de o mân? de p? mânt, Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult Îi vor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rare de v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat? pe care noaptea, În ??cerea ei În?eleapt? o a? teapt? aprinzându-?i, una cate una, f?cliile pe altarul luminat de icoanele cerului,stelele: „Natură doarme dus?, ț?riile În pace Din limpedea n???ime pe-alocuri se disface O stea, apoi iar una; pe ape diafane ??i limpezesc În tremur a lor icoane. Tot mai adânc domne?te ț
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mai mare, Sub blândul disc al lunii, st?pânitor de mare ". Luna este Ins? nu numai un simbol al universului transfigurat În chip magic Într-o feerie nocturn?, ci ?i imagine a ideii de cunoa?tere (că În „Scrisoarea I"). Lumină ei reveleaz? orizonturi necunoscute În acest ?inut În care „aburi se ridic? din fund de v?i spre dealuri", „o insul? departe s-a fost ivind din valuri", În care totul devine Inc?rcat de sens, mai aproape de hotarul cunoa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian? „f?pturi selenare c?rora lumină lunar? le deschide o trecere c?tre realit??ile invizibile , pe care numai poezia le intuiesc" . Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cosmic?" În care I?i are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde lumină ei de nea " (Povestea magului c???tor În stele) Când timpul destinat vie?îi s-a scurs, atunci steaua se stinge: „Îmbrac?-te În doliu, frumoas? Bucovin?, Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Înc-adev?ruri, / Când gândul era paz? de vis ?i de eres ". Alteori, steaua reprezint? Ins??i Întruparea puterii diverse, „izvorul cel de tain? al lumii adev?rate": „ Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege ????ri o stea de pace, luminând lumea ?i cerul.. ", (Dumnezeu ?i om) speran?? a poetului c? str?lucirea razelor ei, icoan? de lumin? a „Christ-ului, ar putea risipi „nelini?tea etern?", „durerea n?scut? din puterea m?rginit? / ?i dorin?a f?r de margini". Steaua
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i Împlinirea pe care numai iubirea i le pot da: „ ?i dac? ramuri bat În geam ?i se cutremur plopii E că În minte s? te am ?i-ncet s? mi te-apropii. ?i dac? stele bat În lac Adâncu-i luminându-l E că durerea mea s-o-mpac Inseninându-mi gândul ? i dac? norii de?i se duc De iese-n luciu luna E că aminte s?-mi aduc De tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor Îi corespunde seninul gândului luminat de speran??? ?i lini?te; str?lucirii astrului nocturn ce spulber???irurile de nori Îi corespunde amintirea vie a chipului iubitei ivinduse din negura timpului: „Sentimentul elegiac ??se?te aici o efuziune de esen?? predominant vizual?, În care colocviul dintre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o raz? de vise", „c-o raz? de nor". „Soli dulci ai lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o zi a Europei cît mai însorită. Ministrul și Jeni vin alături de scaunul Patroanei și iau diferite poziții ca pentru fotograf. O aranjează și pe Patroană în poziții diferite. Cînd ajung în poza dorită, se opresc cîteva clipe și sînt luminați de blitzuri. Apoi din nou își schimbă poziția și încremenesc iar, în lumina blitzurilor, tot mai puternică. Lumina din scenă scade, se stinge complet, cei trei sînt luminați numai de blitzuri care la un moment dat încetează și ele. Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
diferite. Cînd ajung în poza dorită, se opresc cîteva clipe și sînt luminați de blitzuri. Apoi din nou își schimbă poziția și încremenesc iar, în lumina blitzurilor, tot mai puternică. Lumina din scenă scade, se stinge complet, cei trei sînt luminați numai de blitzuri care la un moment dat încetează și ele. Întuneric. DOAMNA BOVARY SÎNT CEILALȚI text pentru teatru PERSOANELE: Emma Bovary (aceeași cu Regina din piesă) Charles Bovary (același cu Regele din piesă) Mefisto (același cu Ion, Prințul, Toreadorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu se poate. Eu mă duc. (iese) GETA: Mamă! Nu-l lăsa. Dacă se duce la femei? BUNICA (cu dispreț): Mă rog! Eu nu sînt geloasă. GETA: Nu-i vorba de asta. Dar toacă toată pensia și cu ce plătim lumina? BUNICA: Lasă-l! Grigore! BUNICUL (reintră): Ce mai vrei? BUNICA (scoate din geantă și îi întinde un teanc de bani fără să-l privească): Ia-i! Du-te la Ștefan Furtună al tău și... (accentuat, cu total dispreț) fă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
În redacția ziarului Viața Buzăului a constatat că nu era nimeni prin birouri care să Îi admire pantofii curați, sacoul ridicol cu dungulițe și pantalonii din catifea reiată, maro, tunsoarea la modă, cu perciunii tăiați oblic. O singură Încăpere era luminată la ora aceea din seară, În care trona, la un birou plin de hârtii și de cărți, Puiu Nistea, șeful cenaclului, un tip pleșuv, la vreo cincizeci și ceva de ani, Împodobit de natură cu o bărbie cărnoasă, vizibilă de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Vasile aflase matrapazlâcurile pe care le făcea. L-a invitat cu răceală să intre, iar Cristian a Înțeles că ceva nu e În regulă; de obicei Vasile se bucura când Îl vedea, ochii copilăroși i se aprindeau, chipul i se lumina. — Ce vrei? l-a Întrebat sec. — Ai pățit ceva? Te rog să mă ierți dacă... Era În vocea lui o nuanță de tandrețe Îngrijorată, sin ceră, oarecum vinovată, pe care Vasile a remarcat-o, Însă a hotărât să fie precaut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
învățătură, prefigurare a realei valori sociale de viitor a copilului dv.? Spune o vorbă înțeleaptă: „Semeni vânt, culegi furtună”. Trebuie precizat, cu toată considerația cuvenită, faptul că în școala contemporană românească sunt și copii care doresc și reușesc să-și lumineze mintea și spiritul, chiar și în acest cadru nefavorabil. Sunt copii care parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a merge la școală ca să-și lumineze spiritul, mintea și viitorul. Sunt copii săraci care învață și scriu la lumina lămpii cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
faptul că în școala contemporană românească sunt și copii care doresc și reușesc să-și lumineze mintea și spiritul, chiar și în acest cadru nefavorabil. Sunt copii care parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a merge la școală ca să-și lumineze spiritul, mintea și viitorul. Sunt copii săraci care învață și scriu la lumina lămpii cu gaz în anul de grație 2014, dar care, odată cu trecerea timpului și în ciuda eforturilor lor, se scufundă în anonimatul sărăciei din care provin. Cei îmbogățiți
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
munca prin însăși lucrarea mâinilor Sale: “Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez.” (Ioan 5, 17). În necredința lor, acest gen de indivizi necinstesc cel mai mare beneficiu al muncii pentru suflet acela de salvare a lui de la păcat, luminând mintea și înlăturând ispita, adevăr transmis urmașilor de părintele Ilie Cleopa: “Lucrul mâinilor îndepărtează mintea de la gândul păcătos”. De câțiva ani, societatea românească se mai confruntă cu un fenomen aparent inexplicabil și lipsit de orice rațiune a bunului simț. După
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
detaliu de Sfânta Scriptură: a) Învierea Mântuitorului: “Iar în ziua întâia a săptămânii (duminică), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață, fiind încă întuneric, și a văzut piatra ridicată de pe mormânt.” (Ioan 20, 1); După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena și cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Și iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer și venind, a prăvălit piatra și ședea deasupra ei.” (Matei 28
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]