2,022 matches
-
Și-a luat licența la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii științifico-fantastice. Între 1950 și 1952 a fost redactor la „Scânteia tineretului”, apoi șef al secției literare la „Luminița”, șef al secției de literatură pentru copii și al secției SF la Editura Tineretului (1955-1968), șef al secției de știință la „Scânteia” (1968-1972), secretar (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor. Între 1977 și 1991 a fost coordonatorul Societății Europene de
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
raporta la literatura română scrisă până În ’89. Eugen Negrici face din obiectul sau un caz de patologie literară, clasând operele și autorii numai În funcție de raporturile lor cu puterea politică și cenzură, făcând deosebirea dintre «literatura aservita» și «literatura tolerată». Pentru Luminița Marcu, această metodă de «denunțare retrospectivă» nu ar fi potrivită decât pentru literatură anilor ’50. La polul opus, Eugen Simion, baricadat Îndărătul reputației sale de apărător al «autonomiei esteticului» Înainte de 1989, refuză astăzi orice analiză a raporturilor dintre literatura și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ani potrivit d-nei doctor? În acești trei ani au existat la Cotroceni iscoade care au informat opoziția de fiecare mișcare a președintelui Constantinescu. În această perioadă au existat două acuzații de adulter împotriva sa - cea cu Rona Hartner și cu Luminița cu cip-ul plantat în picior. Dacă președintele Constantinescu ar fi alergat după d-na Roșca, așa cum ne dă de înțeles dumneaei, greu de crezut că acest lucru nu s-ar fi aflat. În afară de asta viața președintelui României are loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene), București, 2000. Traduceri: Maria Zambrano, Confesiunea - gen literar, Timișoara, 2001; Mario Vargas Llosa, Sărbătoarea țapului, București, 2002 (în colaborare cu Luminița Răuț); J.[uan] J.[esús] Armas Marcelo, Precum în cer, așa și la Havana, București, 2003. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Suflete anesteziate, LCF, 1982, 52; Laurențiu Ulici, Vieți paralele, RL, 1983, 9; Victor Cubleșan, „Mersul pe ape”, ST, 1997, 11-12
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
gând călător fără bilet (C.T.) spiriduș al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele copii ai Universului(V.M..) mici licurici sclipitori(P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și prelucrând rezultatele obținute de elevi, am constatat că 14 elevi au o imaginație creatoare foarte bună, 6 elevi au imaginație creatoare bună, 2 elevi au imaginație creatoare mijlocie, 4 elevi au imaginație creatoare mediocră și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 66-70; Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu soldați, București, 1972; Zăpezi, București, 1973; Murmur, București, 1974; Triumf, București, 1975; Măiastra, București, 1976; Pajura cu două capete, București, 1977; Chițibuș și Boroboață (în colaborare cu Luminița Petru), București, 1978; Aievea, București, 1984; Sfetnic de taină, București, 1985; De din vale de Rovine, București, 1986; Până la marea cea mare, București, 1988. Traduceri: Lu Sin, Adevărata poveste a lui Ah-Qui, București, 1954; Igor Neverly, Amintiri de la „Celuloza”, București
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
nopții, București, 1961 (în colaborare cu Iannis Veakis), Zile zbuciumate, București, 1963 (în colaborare cu Ian Halliannis); Dido Sotiriu, Morții așteaptă, București, 1961 (în colaborare cu Iannis Veakis); Charles Lamb, Eseurile lui Elia, pref. trad., București, 1973 (în colaborare cu Luminița Petru); Marivaux, Țăranul ajuns, pref. Irina Bădescu, București, 1976 (în colaborare cu Luminița Petru). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 430-434; Perpessicius, Opere, IX, 251-252; Dan Petrașincu, Poezia d-lui Ștefan Popescu, VAA, 1941, 170; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist.
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
colaborare cu Ian Halliannis); Dido Sotiriu, Morții așteaptă, București, 1961 (în colaborare cu Iannis Veakis); Charles Lamb, Eseurile lui Elia, pref. trad., București, 1973 (în colaborare cu Luminița Petru); Marivaux, Țăranul ajuns, pref. Irina Bădescu, București, 1976 (în colaborare cu Luminița Petru). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 430-434; Perpessicius, Opere, IX, 251-252; Dan Petrașincu, Poezia d-lui Ștefan Popescu, VAA, 1941, 170; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 942; Piru, Panorama, 143-145; Gabriel Dimisianu, „Adio, Xenia Vilari”, RL, 1969
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris, abandonându-și proiectul inițial, s-a consacrat, împreună cu soția sa, Getta-Hélène Rally, studiului bibliografic, concretizat în lucrarea Bibliographie franco-roumaine (I-II, 1930). Întors în țară, a fost o vreme secretar al Fundațiilor Regale pentru Literatură și
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
specialiștilor francezi. Merite deosebite are și Bibliographie franco-roumaine, „operă excepțională prin proporții, prin erudiție și prin utilitate” (Perpessicius), care, completând și îmbunătățind lucrarea lui G. Bengescu din 1907, rămâne un instrument prețios, indispensabil pentru studierea relațiilor culturale româno-franceze. SCRIERI: Studente. Luminițe. Flori presate, Craiova, [1925]; Bibliographie franco-roumaine (în colaborare cu Getta-Hélène Rally), I-II, pref. Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
din mediul medical este reluată în Permis de conducere (1997), probabil cea mai izbutită carte a autoarei, dintre cele cu subiecte de actualitate. Romanul, cu substrat autobiografic nedisimulat (protagonista-naratoare lucrează ca medic anestezist într-un spital și se numește chiar Luminița Petru), reconstituie plauzibil și edificator atmosfera din mediul medical al anilor ’80. Dăruirea și abnegația, ca și, la celălalt pol, demisia morală sunt proiectate pe trama unui scenariu axat pe aspirația spre realizare umană și pe propensiunea structurală a autoarei
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
în 1973 de ciclul de versuri Mona Lisa, cu o prezentare de Gheorghe Tomozei, în suplimentul „Biblioteca «Argeș»”. În 1981 îi apare volumul de versuri pentru copii Ochiul de basm. A colaborat la „Argeș”, la publicațiile pentru copii „Cutezătorii” și „Luminița”, la „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Vâlcea literară” ș.a. Este laureată a concursurilor de poezie „Nicolae Labiș” (Suceava, 1973), „Dragoș Vrânceanu” (Râmnicu Vâlcea, 1983) ș.a. N. este o poetă pentru care copilăria există nu numai spre a
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
concursul de debut al Editurii Junimea, îi apare în 1975. Cele mai multe volume sunt de poezii, adăugându-li-se cărți de proză eseistică - Serpentine (1989), Coridorul dintre ceasuri (2000) - și pentru copii - Când adoarme o buburuză (1986), Băieței, clopoței și fetițe, luminițe (1991). Poeziile de început din Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri (1977) și Nesfârșitele
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, Botoșani, 2000; Arca de frunze, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, Lucia Olaru-Nenati. Debuturi, AFT, 1978, 1; Vlad Sorianu, „Drumuri”, ATN, 1978, 1; Vasile Mihăescu, „Drumuri
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
politice , atmosfera senină a unei vârste, chiar dacă seninătatea nu caracteriza și acel timp istoric. Dispărut timpuriu, P.-I. rămâne un poet al iluziilor și al candorii copiilor. SCRIERI: Timpul stă în loc?, București, 1949; Atunci, în februarie, București, 1951; Multe, multe luminițe, București, 1951; Votez pentru prima oară, București, 1952; Marea bătălie de la Iazul Mic, București, 1953; Are tata doi băieți, București, 1956; Mai e un loc pe genunchi, București, 1956; Ala, bala, portocala, București, 1957; Schițe în pantaloni scurți, București, 1958
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
Population”, Canadian Journal of Psychiatry, nr. 49, pp. 37-44. Winder, El; Glori, G.B., 1977, „Contributions of the Environment to Cancer Incidence”, J.Natl.Cancer Inst. Interviul motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de droguri Lect. univ. dr. LUMINIȚA MIHAI, Universitatea București Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică. În momentul de față se încearcă armonizarea atât a legislației naționale, cât și a serviciilor de specialitate cu cele ale Uniunii Europene în acest domeniu. Un rol
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mi-am silabisit numele, apoi pe acela al persoanei care mă recomanda... Întrebările tărăgănate ale paznicului reveneau neschimbate față de cele din ajun, ca în refrenele ritmate ale unui joc de copii. Vinner ieși pe veranda casei, un șir lung de luminițe străluci, desenând curba aleii ce ducea spre grilaj. Se apropie, clipind sub picăturile de ploaie, mă văzu, ascunse rapid sub un surâs un ușor tic de ciudă sau de teamă, care se ascunse într-una din cutele acelui zâmbet silit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
România literară” (1932-1934), „Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, calitate ce i-a fost retrasă în 1940 din motive rasiale. După 1944 a funcționat ca inspector general în Ministerul Artelor și, din 1952, responsabil al Serviciului de Presă și
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, calitate ce i-a fost retrasă în 1940 din motive rasiale. După 1944 a funcționat ca inspector general în Ministerul Artelor și, din 1952, responsabil al Serviciului de Presă și Propagandă din Ministerul
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
sărea peste carne și smântână și făcea plăcintă cu crab. Deși fideli religiei lor, soții Grossinger erau evrei din Vestul Mijlociu, discreți și asimilaționiști. Se ascundeau după perdeaua lor de chiparoși și de Crăciun puneau și un Moș Crăciun pe lângă luminițe. În 1971: Judecătorul Stephen J. Roth de la Tribunalul Districtual al Statelor Unite a hotărât că În sistemul de Învățământ din Detroit exista segregare de jure. A dat imediat ordin ca școlile să fie desegregate. Exista o singură problemă. În 1971 populația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și el. Șerpuind printre mașini și camioane, gonea spre fâșia internațională, cu Milton pe urma lui, clipind din faruri ca să anunțe lumea să se dea la o parte. Podul se arcuia deasupra râului Într-o parabolă plină de grație, cu luminițe roșii pe cablurile de oțel. Cauciucurile Cadillacului zumzăiau pe suprafața striată. Milton apăsase pedala până În podea, Îmbătând mașina cu benzină, cum spunea el. Iar acum diferența dintre automobilul de lux și mașina ultramodernă din desene animate Începu să se vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doi arbuști În hîrdaiele vopsite În verde. De data aceasta, făcu din nou la dreapta, apoi iar și, pe un trotuar, puteai să vezi vreo cincisprezece gură-cască care se uitau dincolo de șosea. În ochii doamnei Maigret se aprinse brusc o luminiță. Comisarul păru că ezită, schimbă trotuarul, se opri să-și curețe pipa, lovindu-o de talpă, și să-și umple alta. Avea impresia că era un copil mare și, În acele momente, se simțea copleșită de tandrețe. În interiorul lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cu Seius Strabo, mormăie printre dinți. — Știu, răspunde acru Augustus. De aceea l-am numit prefect în Iudeea. Tușește iritat. — O decizie prostească din partea mea și o recomandare și mai prostească din partea lui Strabo. În ochii lui sclipește iarăși o luminiță șireată. — S-o fi dat mare Plautius Silvanus și v-o fi amenințat cu Strabo, dar degeaba face pe leul-paraleul, nu știe un lucru: că Strabo refuză să mai intervină pentru oricine de atunci încoace. Nici măcar pentru fiu-său, căruia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
stăpân, ci la rudele de gradul unu și doi, totuși Scribonius Libo încă mai deține o parte din afacere prin capitalul investit de tatăl său. Dacă nu cumva are chiar toată afacerea harapului! Își ridică privirea, în care clipește o luminiță vioaie. Încetul cu încetul, deslușește și dedesubturile acestei afaceri. Flaccus Vascu larius are tot interesul să-l piardă pe Libo, pentru ca profitul să se împartă la mai puțini parteneri. Întrucât trebuie să mai fie și alții. Foștii debitori. Înalță apreciativ
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]