45,316 matches
-
românești. INFRASTRUCTURĂ O infrastructură de transport dezvoltată reprezintă un factor important în susținerea și îmbunătățirea competitivității economice. În cadrul acesteia un rol prioritar îl are rețeaua rutieră, care asigură legătura între toate localitățile și cu rutele internaționale europene. În perioada 2008-2011 lungimea căilor de transport rutier nu s-a modificat în esență nici în Regiunea Vest și nici în regiunea Dél-Alföld, însă în această zonă din urmă a fost construit și predat tronsonul Szeged-Makó al autostrăzii M43. În 2011 lungimea căilor rutiere
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
perioada 2008-2011 lungimea căilor de transport rutier nu s-a modificat în esență nici în Regiunea Vest și nici în regiunea Dél-Alföld, însă în această zonă din urmă a fost construit și predat tronsonul Szeged-Makó al autostrăzii M43. În 2011 lungimea căilor rutiere naționale din cele trei județe din regiunea Dél - Alföld a rămas neschimbată, însumând 5,1 mii de km, din care lungimea autostrăzilor - care traversează județele Bács-Kiskun, respectiv Csongrád - a ajuns deja aproape de 160 km, în mare parte după
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în această zonă din urmă a fost construit și predat tronsonul Szeged-Makó al autostrăzii M43. În 2011 lungimea căilor rutiere naționale din cele trei județe din regiunea Dél - Alföld a rămas neschimbată, însumând 5,1 mii de km, din care lungimea autostrăzilor - care traversează județele Bács-Kiskun, respectiv Csongrád - a ajuns deja aproape de 160 km, în mare parte după darea în exploatare a segmentului de drum amintit anterior. Alți 300 de km (6%) au funcționat ca drumuri principale, iar 841 de km
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
respectiv Csongrád - a ajuns deja aproape de 160 km, în mare parte după darea în exploatare a segmentului de drum amintit anterior. Alți 300 de km (6%) au funcționat ca drumuri principale, iar 841 de km (16%) ca drumuri secundare, iar lungimea celorlalte tipuri de căi rutiere naționale a însumat 3,9 km. Un procent de 18% (1914 km) din rețeaua de drumuri de 10,5 mii de km din Regiunea Vest reprezenta drumuri naționale, iar restul drumuri județene și locale. La
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
localități și care ar servi în primul rând la consolidarea legăturilor dintre cele două regiuni. Și în anul 2011, rețeaua de drumuri a Regiunii Vest, având o suprafață cu 75% mai mare decât cea a regiunii Dél-Alföld, a avut o lungime aproximativ dublă față de cea din Ungaria. Densitatea de drumuri nu s-a schimbat în esență pe parcursul ultimilor trei ani, în Regiunea Vest au existat 33 km de drum rutier la 100 km 2 , iar în regiunea Dél-Alföld 28. Nici
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sălbatice sunt în general de talie mică, mijlocie și mare, posedă glande interdigitale la toate membrele și au fose lacrimale pronunțate. Glanda mamară este formată din două jumătăți și două mameloane; coada cilindrică sau lată acoperită însă pe întreaga sa lungime cu lână sau jar. Masculii sunt mai masivi și au un miros caracteristic pronunțat. Mai târziu, ca urmare a domesticirii, și ca o consecință a intervenției directe a omului, primele modificări dorite în a se regăsi la exteriorul oilor au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
însușiri morfoproductive asemănătoare Merinosului Rambouillet, fiind astfel îndeplinit unul din obiectivele majore. Noul tip de ovine se caracteriza prin următoarele însușiri morfoproductive: talia la grebăn 62 cm; greutatea corporală după tuns 47,8 kg; producția de lână 5,68 kg; lungimea șuvițelor 7 cm; finețea fibrelor de lână 2123 µ; desimea fibrelor de lână bună; omogenitate evidentă; usuc abundent însă de culoare gălbuie ÎN. Teodoreanuă. Pentru corectarea unor defecte de exterior și ridicarea greutății corporale, precum și în vederea evitării consangvinizării, s-au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
berbeci aparținând raselor Merinos Stavropol și Merinos de Caucaz, importați din ex-URSS. Utilizarea la încrucișări a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor însușiri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în anul 1953 au fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ovine cu o masivitate accentuată. Capul la femele este larg însă de mărime mijlocie, cu profilul ușor convex sau drept și cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente și în număr de 3 - 4. Oile sunt în marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
largă și dreaptă. Grebănul are o lărgime medie și se continuă lent cu linia superioară. Spata este de regulă largă, bine atașată de trunchi și cu mase musculare evidente și proeminente. Crupa este dispusă orizontal, fiind însă largă și de lungime medie. Dat fiind faptul că dispune de însușiri foarte bune și pentru producția de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase și descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperit de mase musculare. La masculii aflați într-o stare de întreținere bună
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă de 7 - 9 cm și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și prezintă 6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în Transilvania cât și în alte zone ale țării, Merinosul transilvănean a participat la formarea diferitelor populații de Spancă. Însușiri morfologice Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 61 cm la femele și de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este aproape egală cu înălțimea, iar perimetrul toracic este în medie de 77 cm la oi și 85 cm la berbeci. Greutatea corporală este relativ redusă datorită gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la naștere greutatea corporală medie
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
45 kg la oile adulte și 65 kg la berbeci. Conformația corporală este specifică ovinelor exploatate pentru producția de lână fină. Capul este mic, fin uscățiv și expresiv, cu profil aproape drept la femele și convex la masculi. Raportul dintre lungimea și lărgimea capului fiind de 3/8 indică o constituție robustă. Marea majoritate a oilor sunt ciute, însă berbecii Îcca. 90 %ă prezintă coarne puternice, spiralate, cu vârfurile îndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 68 cm
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
masculi. Raportul dintre lungimea și lărgimea capului fiind de 3/8 indică o constituție robustă. Marea majoritate a oilor sunt ciute, însă berbecii Îcca. 90 %ă prezintă coarne puternice, spiralate, cu vârfurile îndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 68 cm, sunt purtate lateral și acoperite cu jar, iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul, în raport cu corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Îcca. 90 %ă prezintă coarne puternice, spiralate, cu vârfurile îndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 68 cm, sunt purtate lateral și acoperite cu jar, iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gâtul, în raport cu corpul, este de lungime mijlocie, însă suficient de gros și bine atașat de trunchi. În partea inferioară al acestuia se află unele cute ale pielii care formează o salbă și 1 - 3 cravate de mărime variabilă. Prezența pliurilor cutanate se constată la unii indivizi
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm, cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
au fost selectate riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
etapă din procesul de formare au fost stabilite deziderate distincte. Dezideratele mai importante, stabilite inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
urmărindu-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine cu lână fină. Actualmente, populația nou formată este stabilă din
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta este mai mic comparativ cu cel determinat la alte tipuri de Merinos. În general, nivelul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta este mai mic comparativ cu cel determinat la alte tipuri de Merinos. În general, nivelul însușirilor ce influențează în mod direct calitatea lânii, se regăsește la valori intermediare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
dezvoltare mijlocie, excepție fac cele cu capul negru care au un grad mai ridicat de masivitate. Capul este de mărime mijlocie, ușor alungit și mai larg decât la țurcană, cu profilul drept sau ușor convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie Îcca. 12 cmă, ascuțite la vârf și purtate orizontal. Au ochii mari și expresivi, iar oile în marea lor majoritate sunt ciute Îcoarnele sunt prezente doar la 10 - 15%ă. Berbecii au coarne puternice, dezvoltate și răsucite în două
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
orizontal. Au ochii mari și expresivi, iar oile în marea lor majoritate sunt ciute Îcoarnele sunt prezente doar la 10 - 15%ă. Berbecii au coarne puternice, dezvoltate și răsucite în două spirale cu vârful orientat spre exterior. Gâtul este de lungime și grosime medie, făcând o legătură corectă a capului cu regiunile învecinate. La varietatea cu capul negru gâtul este mai scurt și mai gros bine acoperit cu mase musculare. Trunchiul, în ansamblul său, la unii indivizi este piriform Îtipul de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
o descreștere în același sens. La cele selecționate, spinarea și șalele sunt drepte, potrivit de lungi și largi; crupa este largă, lungă și oblică. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat, coastele sunt scurte și arcuite. Membrele sunt de lungime mijlocie, cu aplomburi în general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi și terenuri accidentate. Ugerul are o formă globuloasă și este de mărime mijlocie, la unele oi se întâlnesc și sfârcuri suplimentare dispuse în partea anterioară a mamelei. Coada este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]